Economie
9 mai, termen limită la licitaţia pentru autobuzele “Braicar”
• dealerii auto sau producătorii de autobuze se mai pot înscrie la procedura achiziţiei de 5 autobuze până pe data de 9 mai • valoarea contractului este de 2,79 milioane lei, fără TVA
A rămas o zi până la expirarea termenului limită, miercuri, 9 mai, stabilit în cadrul procedurii de achiziţie publică a 5 autobuze noi-nouţe, de medie capacitate, pentru operatorul public local de transport în comun. Potrivit Jurnalului Oficial UE, unde a apărut încă din prima jumătate a lunii trecute anunţul de achiziţie, valoarea estimată a contractului scos la licitaţie de către “Braicar” este de 2,79 milioane lei, fără TVA, iar câştigătorul va trebui să aducă la Brăila cele 5 autobuze în termen de maxim 60 de zile de la data atribuirii contractului.
Firmelor interesate li se cere constituirea unei garanţii de participare în cuantum de 27.500 lei, precum şi să facă dovada că în ultimii 3 ani au mai derulat contracte similare cu o valoare cumulată de 2,7 milioane lei. Ca şi specificaţii tehnice, “Braicar” a impus prin caietul de sarcini condiţia ca motorizarea noilor autobuze să fie EURO 6, să fie dotate cu 2 uşi de acces, să aibă o capacitate minimă de transport de 50 persoane, din care 20 pe scaune, precum şi să fie dotate cu aer condiţionat.
Tipul procedurii este “licitaţie deschisă” având criteriu de atribuire “oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” pe baza a 3 criterii: “preţul ofertei” – 70%, “impactul operaţional energetic” (exprimat în l/100 km) – 20% şi “perioada de garanţie a autobuzelor” (exprimată în luni) – 10%.
De precizat că, la începutul acestui an, municipalitatea a anunţat că are în plan, pe 2018, achiziţia a 20 de autobuze de medie capacitate pentru completarea flotei “Braicar” astfel încât operatorul public de transport să poată asigura reducerea timpilor de aşteptare în staţii, precum şi a aglomeraţiei din autobuze în perioadele de vârf, unele dintre principalele reproşuri pe care brăilenii le aduc acestei companii. Problemele din transportul local s-au acutizat gradual după eliminarea din traseele secundare a operatorilor privaţi de tip maxi-taxi şi preluarea liniilor respective de către “Braicar”. Iar asta în contextul în care, în ultimii 3 ani, municipalitatea a asigurat finanţarea achiziţiei a nu mai puţin de 40 de autobuze de mică, medie şi mare capacitate, toate cumpărate în urma unor licitaţii de la “Anadolu Automobil Rom”, importatorul în România al mărcilor Isuzu şi Karsan. De altfel, nevoia de înnoire a flotei operatorului era mai mult de cât evidentă în contextul în care cele mai recente achiziţii avuseseră loc cu mai bine de 10 ani în urmă, când au fost aduse câteva zeci de autobuze marca BMC, aflate şi astăzi în circulaţie, multe dintre ele aflate însă într-o stare avansată de uzură fizică şi morală.
Economie
Situația agriculturii din Brăila, sub lupa UE. Problemele la zi și soluții de viitor
• Direcția Agricolă a găzduit o întâlnire a fermierilor și specialiștilor locali cu experți ai Institutului de Geografie al Academiei Române în cadrul proiectului de cercetare Europe LAND, un proiect itinerant în mai multe ţări inițiat de Uniunea Europeană
Sub titulatura “Utilizarea terenurilor agricole şi adaptarea la schimbările climatice în judeţul Brăila”, a avut loc, pe 6 noiembrie, la sediul Direcției Agricole Județene (DAJ) Brăila un workshop organizat în cadrul proiectului de cercetare Europe LAND, un proiect itinerant în mai multe ţări inițiat de Uniunea Europeană.
La Brăila, evenimentul a fost organizat sub egida Institutului de Geografie al Academiei Române, din partea căruia au participat academician Dan Bălteanu, dr. Mariana Dumitraşcu și dr Mihaela Sima, buni cunoscători ai agriculturii brăilene. Au fost prezenți directorul Direcției Agricole, Ionuț Mocanu, dar și reprezentanți ai Asociației Producătorilor Agricoli Brăila.
Manifestarea a fost un bun prilej de a reuni fermieri, cercetători şi autorităţi locale pentru prezentarea şi dezbaterea unei teme de larg interes comun: “Provocările în managementul durabil al terenurilor şi adaptarea la efectele schimbărilor climatice”.
În discuţiile purtate s-a evidenţiat impactul extremelor climatice asupra culturilor agricole; disponibilitatea resurselor de apă şi soluţii pentru retenţia acestora; efectele negative ale dăunătorilor; necesitatea unui lanţ complet de valorificare a produselor agricole; un sprijin mai mare pentru fermieri prin măsuri de subvenţiii adecvate , compesaţii şi despăgubiri; credite cu dobânzi minime; contracararea efectelor datorate situaţiei geopolitice actuale etc.
S-a reiterat faptul că glasul fermierilor este insuficient auzit de autoritățile centrale, subliniindu-se şi importanţa asocierii fermierilor pentru depăşirea problemelor, inclusiv în desfacerea propriilor produse şi creşterea rezistenţei în faţa concurenţei neloiale şi a importurilor de produse agro-alimentare.
Tehnologii de vârf şi Inteligenţă Artificială
Specialiștii su subliniat faptul că tehnologiile de vârf echivalează cu reducerea cheltuielilor, producţii mari, consum redus de carburanţi, protejarea solurilor prin: soiuri şi hibrizi adaptaţi la condiţiile climatice vitrege şi potenţialul terenurilor agricole.
S-a vorbit și despre extinderea loturilor semincere, mai puţină birocraţie şi o legislaţie adecvată, inclusiv în folosirea şi administrarea terenurilor. Promovarea culturilor tradiţionale a fost o altă temă abordată, precum şi cultivarea fiecărei palme de teren – inclusiv a celor nisipoase şi sărăturate. Valorificate prin perdele forestiere şi împăduriri, cu un rol deosebit în menţinerea umidităţii în sol. Toate acestea, făcute cu profesionalism şi dedicare, planificare şi coordonare instituţională.
“Colectăm întrebări, idei şi propuneri !”
Au spus organizatorii workshop-ului, iar participanţii şi-au exprimat deschis nemulţumirile pe care le au față de actuala stare de lucruri din domeniul agricol, venind şi cu idei demne de luat în seamă, sintetizate apoi printr-un chestionar pe scara de la 1 la 7, în care au fost supuse atenţiei întrebări legate de factorii sociali, tehnologici, economici, de mediu, politici, valori şi legislaţie.
“Analizaţi azi, pentru decizii în sprijinul agriculturii de mâine”, li s-au adresat organizatorii fermierilor, fiind însă necesară şi certitudinea punerii ideilor în practică.
Economie
De la diplomă la pensie: unde se întrerupe valorificarea capitalului uman în România
• Dr. ec. Cristina Chiriac propune HCCG, un cadru de analiză care urmărește cum se transformă educația și competențele în muncă, venituri, capital și pensii • Cercetarea „România Nevalorificată” formulează zece măsuri de politică publică, inclusiv adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial
Ce se întâmplă cu investiția în educație atunci când o persoană nu își poate folosi competențele pe piața muncii? Cum afectează o întrerupere a carierei veniturile, economiile și pensia? Și ce ar trebui să urmărească statul pentru a înțelege unde este nevoie de sprijin? Aceste întrebări se află în centrul Human Capital Conversion Gap (HCCG), cadrul de analiză propus de Dr. ec. Cristina Chiriac în cercetarea „România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate”, realizată cu sprijinul unei echipe de contributori și lansată la București, pe 10 noiembrie 2026.
HCCG urmărește unde apar obstacolele care împiedică transformarea educației și a competențelor în participare economică, venituri, capital acumulat și drepturi de pensie.
Cercetarea pornește de la două realități: România ocupă primul loc în Uniunea Europeană la ponderea femeilor în rândul absolvenților STEM — știință, tehnologie, inginerie și matematică —, cu 42,1%. În același timp, rata de ocupare a femeilor cu vârste între 20 și 64 de ani este de 59,5%, față de media europeană de 71,3%.
Cele două procente se referă la populații diferite și nu pot fi comparate direct pentru a calcula o pierdere economică. Ele arată însă de ce este necesar să urmărim atât rezultatele educației, cât și oportunitățile pe care femeile le au ulterior în economie.
Într-un scenariu ipotetic în care rata ocupării feminine ar ajunge la media europeană, cercetarea estimează aproximativ 643.000 de femei în plus în ocupare și o valoare suplimentară a producției de aproximativ 160 de miliarde de lei anual, echivalentul a 8,4% din PIB-ul României în 2025.
Calculul păstrează constante celelalte condiții analizate. El ilustrează dimensiunea unei oportunități economice și nu reprezintă o pierdere bugetară înregistrată sau o prognoză de creștere.
Ce reprezintă HCCG
Instrumentele internaționale măsoară deja educația, ocuparea și inegalitățile economice dintre femei și bărbați. HCCG propune analizarea acestor informații într-un cadru comun, pentru a înțelege unde se întrerupe parcursul de la pregătire la independență economică.
Conceptul urmărește șapte etape: formarea, participarea pe piața muncii, veniturile, acumularea de capital, inițiativa economică, timpul dedicat muncii neremunerate și drepturile contributive, inclusiv pensia.
O întrerupere a activității profesionale, de exemplu, poate avea consecințe pe lângă salariul pierdut în perioada respectivă. Poate afecta experiența profesională, economiile, accesul la finanțare și contribuțiile pentru pensie.
HCCG propune examinarea acestor legături. În această etapă, este un cadru conceptual: nu acordă României un scor, nu face un clasament al statelor și nu adună estimări economice care se suprapun. Fiecare etapă este analizată folosind populația și indicatorii relevanți.
„Am pornit de la o întrebare simplă: ce se întâmplă cu potențialul unei femei după ce își încheie studiile? Dacă nu poate reveni la muncă, dacă pregătirea ei nu se reflectă în venituri sau dacă anii de îngrijire îi afectează pensia, trebuie să înțelegem unde apar aceste obstacole. Prin HCCG propun să privim întregul parcurs. O decizie de astăzi poate avea consecințe peste douăzeci sau treizeci de ani. Avem nevoie să le urmărim pentru a putea interveni la timp”, afirmă Dr. ec. Cristina Chiriac, autoarea cercetării.
De ce o creșă contează și pentru economie
Un exemplu este accesul la servicii de îngrijire. În România, numai 11,4% dintre copiii sub trei ani beneficiau de servicii formale de educație și îngrijire timpurie în 2024, față de media Uniunii Europene de 39,3%.
Lipsa unui loc accesibil la creșă poate întârzia revenirea unui părinte pe piața muncii. Pentru o femeie aflată în această situație, consecințele pot însemna venituri mai mici, o pauză profesională prelungită și mai puțini ani de contribuție la pensie.
Din această perspectivă, rezultatele unei investiții în creșe trebuie urmărite și prin sprijinul efectiv oferit familiilor: câte locuri sunt funcționale, câți copii beneficiază de ele și în ce măsură părinții pot reveni la muncă.
Aceeași abordare se aplică diferențelor salariale. Efectele lor pot continua în timp, prin economii mai mici, acces mai dificil la capital și drepturi de pensie inferioare.
Zece măsuri pentru valorificarea potențialului economic
Autoarea cercetării propune zece măsuri de politică publică. Acestea vizează educația, extinderea serviciilor de îngrijire, fiscalitatea muncii cu timp parțial, egalitatea salarială, accesul antreprenoarelor la finanțare, recunoașterea perioadelor de îngrijire în acumularea drepturilor de pensie și îmbunătățirea datelor publice.
A zecea măsură privește adaptarea fiscalității muncii cu timp parțial, astfel încât aceasta să susțină accesul la angajare și revenirea pe piața muncii. Propunerea urmărește reducerea barierelor fiscale pentru persoanele care pot lucra doar o parte din zi, inclusiv pentru cele care au responsabilități de îngrijire.
Pentru o femeie care nu poate reveni imediat la un program complet, un loc de muncă cu timp parțial poate reprezenta o etapă de reluare a activității profesionale. Tratamentul fiscal al acestei forme de muncă trebuie evaluat și prin efectele asupra angajării, veniturilor și continuității contribuțiilor sociale.
Pentru pachetul de nouă măsuri pentru care cercetarea prezintă estimări de cost, necesarul anual este de 2,96–3,51 miliarde de lei în faza de construcție. Măsura a zecea, privind fiscalitatea muncii cu timp parțial, este prezentată separat de acest interval; includerea sa într-un cost total actualizat necesită evaluarea distinctă a impactului bugetar.
În scenariul de apropiere a ocupării feminine de media europeană, cercetarea estimează un potențial de venituri fiscale suplimentare de aproximativ 11 miliarde de lei anual, condiționat de realizarea ipotezelor analizate. Această estimare nu reprezintă venitul garantat al aplicării celor zece măsuri și nu poate fi interpretată drept un randament direct al cheltuielilor propuse.
Fiecare măsură va fi prezentată separat, împreună cu datele care o susțin, responsabilitățile instituționale și rezultatele urmărite.
Ce este necesar pentru dezvoltarea cadrului de analiză
HCCG poate fi dezvoltat și testat în timp, inclusiv prin analize comparative între economii. Pentru aceasta sunt necesare definiții și formule standardizate, surse statistice comparabile și verificarea empirică a legăturilor dintre etapele analizate.
Cercetarea semnalează și o dificultate: lipsa unor serii de date administrative publice, comparabile și prezentate separat pentru femei și bărbați. Fără aceste informații, anumite schimbări de pe parcursul vieții profesionale rămân greu de urmărit, iar rezultatele politicilor publice sunt mai dificil de evaluat.
România are nevoie să urmărească ce se întâmplă cu investiția în oameni după încheierea studiilor. HCCG propune un cadru pentru a identifica obstacolele care apar pe acest parcurs și pentru a fundamenta intervenții ale căror rezultate să poată fi măsurate.
Despre cercetare și autoare
„România Nevalorificată – Capitalul uman feminin între performanță și inegalitate” este o cercetare realizată de Dr. ec. Cristina Chiriac, alături de o echipă de contributori. Cercetarea este structurată în șapte capitole și trei anexe metodologice. Lucrarea reunește date statistice oficiale, calcule economice proprii, arhitectura conceptuală Human Capital Conversion Gap și zece măsuri de politică publică.
Cristina Chiriac este doctor în economie, antreprenor, autor al volumelor „Marea privatizare”, „Școala de business” și „Șlefuitorii de visuri” și președinte fondator al Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).
Cercetarea a fost lansată public la București, în 10 noiembrie 2026. Sinteza este disponibilă pe www.cristinachiriac.ro.






















