Economie
2021, un an bun pentru agricultura brăileană. Provocările noului an
* canalele de irigații dar și cele de desecare ar trebui să reprezinte o prioritate pentru județul Brăila * asociațiile de fermieri ar fi o soluție pentru depășirea mai ușoară a dificultăților din domeniu
Potrivit directorului Direcției Județene Agricole Brăila, Traian Cișmaș, ”anul 2021 s-a încheiat cu producții bune și foarte bune la cereale, fiind vorba de o producție totală de peste 1,3 milioane tone”. În cifre, situația se prezintă astfel: la porumb, circa 657.000 tone; grâu, 308.000 tone; floarea soarelui, 182.000 tone și 116.000 tone la orz. Iar suprafața de teren eliberată de masa vegetală și arată astă toamnă este de 219.785 hectare. ”Perioadele de îngheț, secetă sau exces de umiditate au dat mult de furcă fermierilor. Până la urmă, prin eforturi și cheltuieli serioase, prin implicarea și colaborarea cu ANIF dar și prin unele facilități, totul s-a terminat cu bine”, a sintetizat directorul Cișmași situația anului agricol 2021.
Iar dacă e să ne referim la noul an, acesta a debutat cu nedorita surpriză a încălzirii anormale a vremii, zăpada fiind așteptată pentru a proteja culturile de grâu și rapiță, dar și pentru menținerea unei rezerve bune de apă în sol. Și pentru că tot vorbim de apă, aceasta trebuie bine gospodărită și eficient folosită, cu costuri mici , o modalitate fiind și IRIGATUL PRIN PICURARE. Despre care interlocutorul nostrum ne-a precizat că “în județul Brăila această metodă s-a dovedit foarte eficientă, când seceta amenința cultura mare. Avem 60 de hectare unde apa se distribuie strict la rădăcina plantei, însă de la cele trei zone unde se procedează așa în momentul de față, trebuie să extindem cât mai mult această tehnologie pe viitor. Mai ales că s-au creat o serie de facilități fermierilor…”.
Și cum irigațiile au un rol vital pentru agricultură, județul Brăila fiind primul pe țară la acest capitol, marea provocare pentru acest an și în continuare există la capitolul DESECARE. Sector lăsat de izbeliște zeci de ani, ajungându-se (prin colmatare și nu numai) la situații limită precum cea de la Vădeni, unde au fost inundate zeci de hectare. Iar faptul că, în județul nostru, din cele 4.833 km de canale de desecare, 70% sunt nefuncționale, trebuie să dea mult de gândit autorităților centrale. Chemate să intervină prin acordarea de fonduri dar și o nouă lege , care să permit sucursalelor ANIF să dispună de un minimum de utilaje, nu să le închirieze pe bani grei și de la zeci și sute de kilometri! De asemenea, o prioritate la irigat dar și la desecare este impermeabilizarea canalelor cu geomembrane. Ceea ce, în timp, duce la eliminarea pierderilor de apă prin infiltrații, ușurința întreținerii și exploatării canalelor, dar și un cost mai mic al apei de irigat.
Evident, prioritățile pentru agricultură și fermieri sunt foarte multe, o parte dintre ele fiind nominalizate de către directorul Cișmaș: “sprijin serios și facilități pentru micii și marii producători; contribuția cercetării prin crearea de soiuri și hibrizi adaptați la schimbările dramatice ale climei; ASOCIEREA, unirea fermierilor în forme asociative (cooperative) care să se impună prin rețeaua proprie de magazine și piețe – nu prin intermediari și speculanți; încurajarea consumului de produse românești, inclusiv prin supermarketuri; sprijin dat adevăraților producători agricoli prin crearea de DEPOZITE; credite avantajoase prin bănci și despăgubiri făcute la timp; creșterea marjei de profit la producătorii autohtoni și reducerea importului de produse agroalimentare; scăderea costurilor la imputuri; susținerea și extinderea modalităților de vânzare, comercializare, procesare – inclusiv prin revenirea la bursa produselor, extinderea programele destinate anumitor culturi și domenii. S-a dovedit a fi util în pandemie comerțul ON-LINE, cu produse autentic românești, ieftine și de calitate! Iar nu în ultimul rând, să întocmim cât mai multe proiecte, viabile și argumentate, cu birocrație mai puțină, care să atragă fonduri guvernamentale și europene, mai consistente”.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
