ADMINISTRAȚIE
Proiecte PNDL2. Stop joc!
* preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, a atras din nou atenţia asupra problemelor generate de anunţul Guvernului privind stoparea temporară a finanţării pentru resturile de executat la proiectele PNDL2 * pentru judeţul Brăila asta înseamnă 165.157.595,90 lei necesari pentru continuarea a 51 de proiecte rămase din totalul de 99 aprobate * potrivit lui Chiriac nu este normal că finanţările au fost stopate taman în lunile de vară, deoarece în multe situaţii constructorii nu vor mai lucra exact când perioada este propice pentru asta * de cealaltă parte, deputatul PNL Alexandru Popa (preşedintele organizaţiei judeţene a liberalilor) a dat asigurări că se va lupta pentru ca Brăila să primească aceste sume, în contextul ”războiului” politic dintre Orban şi Cîţu
Faptul că Guvernul Florin Cîţu a anunţat în luna iunie sistarea temporară a plăţilor pentru proiectele realizate prin etapa a doua a Programului Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL) nu a picat deloc pe gustul preşedintelui Consiliului Judeţean Brăila, Francisk Chiriac. PSD-istul a reclamat încă de la acel moment posibilele probleme care vor apărea în condiţiile în care constructorii nu îşi vor mai primi banii, iar multe şantiere vor rămâne blocate taman la începutul verii. Plecând de la această situaţie, preşedintele CJ Brăila ne-a pus la dispoziţie un document privind stadiul obiectivelor de investiţii derulate prin PNDL 2 la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale din Judeţul Brăila, la data de 12 iulie 2021. Astfel, din cele 99 de proiecte acceptate în urmă cu câţiva ani de Ministerul Dezvoltării pentru Unităţile Administrativ Teritoriale (UAT) din judeţul nostru, totalizând la vremea respectivă contracte în sumă de 645 milioane lei, au fost plătite şi realizate integral 48. Astfel, încă mai sunt în lucru 51 de proiecte în diferite stadii de execuţie. Potrivit informării pe care ne-a transmis-o Chiriac, acestea au o valoare a contractelor de finanţare de 463.697.454,84 lei (cu TVA). Ei bine, valoarea contractelor de execuţie lucrări se ridică la 437.160.260,77 lei (cu TVA), iar suma necesară pentru finalizarea lucrărilor rămase la toate aceste 51 de proiecte se ridică la 165.157.595,90 lei (cu TVA).
Ar mai trebui punctat că între aceste 51 proiecte rămase, patru au ajuns deja la 100% stadiu de execuţie (unele dintre proiectele demarate la Şuţeşti, Bordei Verde, Cazasu şi Ulmu). De asemenea, 16 proiecte ale localităţilor au stadiu de execuţie peste 80% şi 13 între 0 şi 40%. De altfel, la stadiul zero este un singur proiect rămas în listă, mai exact înfiinţarea şi dotarea grădiniţei în comuna Surdila Găiseanca.
Despre ce proiecte investiţionale este vorba
Cele mai multe dintre proiectele PNLD 2 la nivelul UAT-urilor brăilene sunt legate de reabilitări de drumuri, modernizări de străzi, amenajări pietonale, construcţii sau reabilitări de şcoli şi grădiniţe, înfiinţare cabinete medicale, construire de grupuri sanitare etc. Şi Consiliul Judeţean Brăila a avut şase proiecte finanţate prin PNDL2, dintre care în lucru au mai rămas doar două: modernizarea drumului judeţean DJ212A, Brăila – Măraşu şi reabilitarea DC 59, DJ212A-Blasova. Primul realizat în proporţie de 80% cu un rest de plată de 5.551.054,42 lei, iar al doilea doar 11% – 5.684.220,76 lei. Şi Municipiul Brăila a avut câteva proiecte dintre care mai are tot două în lucru: modernizarea străzilor din Cartierul Pisc (50,84%), cu un rest de plată de 8.090.388,14 lei şi consolidarea şi reabilitarea corpului A şi corpului B la Liceul ”Panait Cerna”, realizat doar 15% deocamdată, unde decontarea ar însemna 5.509.704,48 lei. Localitatea cu cele mai multe proiecte rămase în lucru prin PNDL este comuna Ciocile, condusă de PSD-istul Costel Robitu. Este vorba despre cinci proiecte: modernizarea drumurilor comunale (realizat 40%), modernizarea de străzi în satele Ciocile, Chichineţu şi Odăieni (46%), modernizare drumuri în comuna Ciocile (90%), construirea unui grup sanitar şi realizarea instalaţiei de încălzire la şcoala cu clasele I-IV (44%) şi înfiinţarea grădiniţei din comună (11%). O altă comună care mai are trei proiecte PNDL în lucru este Cireşu, condusă de liberalul Radu Popa, tatăl deputatului PNL Alexandru Popa. Aici este vorba despre sistematizarea centrului civic şi asfaltarea străzilor din localităţile Scărlăteşti şi Cireşu (85%), asfaltarea drumului comunal DC35 Batogu-Berleşti (50%), precum şi asfaltarea străzilor din localităţile Cireşu, Scărlăteşti, Vultureni şi Batogu (30%).
”În 2017, Consiliul Judeţean împreună cu toate UAT-urile din Brăila, au semnat 99 de contracte, în valoare de aproape 650 milioane lei: proiecte PNDL2. Infrastructură rutieră, învăţământ, modernizare străzi rurale, grădiniţe, şcoli, şi aşa mai departe. Până în momentul de faţă, din aceşti bani s-a decontat o parte. Mai sunt 165 milioane lei în execuţie. Adică două treimi din partea de proiecte s-a cam finalizat şi mai sunt resturi de finalizat. Contracte semnate, cu constructor şi aşa mai departe. În acest tabel aveţi stadiul execuţiilor în momentul de faţă. Fiecare comună. De exemplu Dudeşti mai are două proiecte dintre care unul la 80%, Gropeni are unul la 66%, unul la 78%. Bărăganul are şi el două etc. Sunt resturi de executat. Dar de asta am tras noi semnalul de alarmă. Pentru că Ministerul Dezvoltării are un contract semnat cu fiecare UAT şi e păcat ca aceste lucrări să nu fie finalizate. Niciodată într-o administraţie PSD nu am întrerupt acest program atât de necesar pentru dezvoltarea comunităţilor, în luna iunie! Înţeleg o rectificare bugetară în octombrie – noiembrie… Nu mai sunt plăţi, un reglaj fin în ceea ce priveşte bugetul consolidat de stat… Dar în luna iunie, în momentul în care timpul permite, sunt condiţiile cele mai optime ca aceste lucrări să continue, atunci ei au sistat acest program! Asta înseamnă dezvoltare din punctul de vedere al PNL?!”, a declarat Chiriac.
Şeful CJ Brăila şi-a exprimat cu această ocazie îngrijorarea şi în privinţa Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), precizând că în ciuda faptului că liberalii bat apa în piuă pe acest subiect şi promit că pe asta se bazează dezvoltarea României în viitorul apropiat, lucrurile nu sunt deloc clare.
”E păcat ca aceste investiţii prin PNDL să nu continue. Şi e păcat că au sistat aceste lucrări exact în momentul şi în timpul favorabil când constructorii puteau să demareze. Un alt aspect este bula de oxigen. Atât timp cât şi PNRR, care a fost atât de mult angrenat de PNL în dezvoltarea ţării… a fost respins o dată, a doua oară… nu ştiu care sunt şansele reale ca el să fie aprobat în septembrie. Atât timp cât ghidurile de finanţare pe exerciţiul financiar 2021 – 2027 încă nu sunt finalizate şi aprobate, considerăm că este anormal, incorect, inuman, ca firmele de construcţie să nu aibă, efectiv, obiectul muncii. Pentru că noi nu putem să dăm drumul la licitaţii atât timp cât nu avem şi sursa financiară. Laitmotivul Vestului – că văd că toată lumea anunţă cu surle şi trâmbiţe că semnează tot felul de drumuri expres -, nişte subiecte de presă, nişte gogoriţe. E un marketing anormal. Eu întreb în felul următor: şi noi putem să aprobăm tot felul de proiecte, dar ceea ce este cel mai important este sursa de finanţare – din ce le faci? Pentru că le anunţăm pur şi simplu pentru a da impresia opiniei publice şi cetăţenilor că noi ne ocupăm de proiecte?! Din punctul meu de vedere este o ilegalitate atât timp cât tu nu ai bani în buget pentru acel proiect”, a mai adăugat Chiriac, cu precizarea că unele proiecte PNDL mai pot continua pe banii constructorilor, dacă îşi permit să lucreze şi apoi să aştepte plata de la Guvern, însă pentru majoritatea dintre cele rămase în lucru şantierele vor fi sistate.
Dragomir anunţă că Primăria Brăila plăteşte din propriul buget continuarea lucrărilor însă nu o va putea face la infinit
Primarul Marian Dragomir a explicat că municipalitatea a primit recent o adresă din partea Guvernului prin care a fost informată că au fost suspendate temporar plăţile către toate primăriile din ţară pe proiectele PNDL. De asemenea, Executivul a făcut recomandarea ca Primăria Brăila să transmită o adresă către constructori, prin care să le comunice sistarea lucrărilor şi închiderea temporară a şantierelor, sau să preia costurile prin bugetul local. Dragomir a ales varianta a doua, însă cu precizarea că, dacă Guvernul nu va da mai repede aceşti bani, Primăria Brăila nu va putea susţine la infinit plata acestor proiecte.
”Noi am primit o adresă de la Guvern prin care am fost anunţaţi că la toate primăriile din ţară s-au suspendat temporar plăţile, cu recomandarea ca Primăria Municipiului Brăila să transmită o adresă către constructori, prin care să le comunice sistarea lucrărilor şi închiderea temporară a şantierelor, sau preluarea costurilor pe bugetul local. Urmând ca la o dată pe care nu o cunoaştem încă să primim sumele pe care le-am achita noi către constructori. Până în momentul de faţă, pentru şantierul Brăiliţa – Pisc, asfaltare străzi, săptămâna trecută am achitat suma de 2,3 milioane lei din bugetul Primăriei Municipiului Brăila. Este o sumă! Săptămâna aceasta am primit o factură de aproximativ 900.000 lei de la reabilitarea unui corp de clădire de la Liceul ”Cerna”. Suma va fi plătită săptămâna viitoare şi până la sfârşitul lunii vom mai primi încă o factură de la şantierul Pisc – Brăiliţa de aproximativ 2,5 milioane lei, care va fi şi aceasta plătită tot din bugetul Primăriei Municipiului Brăila. Dacă blocajul financiar la nivelul Guvernului va continua, la un moment dat şi Primăria Municipiului Brăila va avea dificultăţi la suportarea acestor bani la care aveam dreptul în mod normal şi trebuia să îi primim până în prezent”, a declarat Dragomir.
Popa promite că va încerca să atragă bani spre Judeţul Brăila
În contextul în care la nivel central există ”războiul” politic dintre premierul Florin Cîţu şi preşedintele PNL, Ludovic Orban (ambii candidaţi la şefia partidului), unde actualul lider al liberalilor l-a acuzat pe prim-ministru că deja se foloseşte de PNDL făcându-le promisiuni primarilor, am încercat să obţinem opinia deputatului Alexandru Popa pe acest subiect. Popa a fost de curând ales preşedinte al PNL Brăila şi s-a poziţionat clar în tabăra susţinătorilor lui Orban. Întrebat ce poate face pentru ca Judeţul Brăila să nu piardă banii promişi prin PNDL2, Popa a ţinut să puncteze că se va implica, pentru a evita un asemenea scenariu. Ba mai mult, pentru ca judeţul nostru să obţină mai multe fonduri decât a primit până acum de la Centru.
”Pentru comunele care mi-au cerut sprijinul deja am demarat discuţii pentru a le ajuta. La acest moment să ştiţi că am ajutat şi comune care sunt PNL-iste şi comune care sunt PSD-iste. Nu am ţinut cont de culoarea politică atunci când mi s-a cerut sprijinul, pentru că dezvoltarea Brăilei este în interesul nostru, al tuturor. Dar nu pot interveni… cum să vă explic: pot găsi un mod de a mişca lucrurile. Fiind la guvernare, trebuie să fim alături fiecare de judeţul pe care îl reprezentăm. Eu, când am plecat pe acest mandat, l-am primit cu crezul că voi putea să fac ceva pentru Brăila. Vă daţi seama că tot ceea ce ţine de mine voi face, atât cât este posibil, ca Brăila să fie în fruntea clasamentului, nu la coada acestuia. Tot ceea ce ţine de mine! Dar, în esenţă, oricum marile investiţii în judeţul Brăila s-au făcut sub guvernare liberală, nicidecum sub guvernarea PSD. Vedeţi investiţia de la pod, vedeţi investiţiile în Portul Brăila, vedeţi investiţiile care s-au făcut în sistemul de canalizare şi apă din întreg judeţul Brăila. Cu siguranţă se vor aloca banii (n.r. – pentru PNDL). Proiectele care sunt de interes şi sunt proiecte viabile pentru dezvoltarea judeţului nostru vor avea finanţare. Eu asta cred şi informaţiile acestea le am”, a declarat Popa.
Precizăm că pe data de 16 iunie şi-a anunţat prezenţa la Brăila Attila-Zoltan Cseke, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei. Acesta ar trebui să viziteze o serie de obiective, dar şi să se întâlnească cu primarii din judeţul nostru.
ADMINISTRAȚIE
Topul primăriilor cu cele mai mari investiții pe cap de locuitor
• platforma Bani Curați a realizat, recent, o analiză a execuțiilor bugetare și a investițiilor efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021 • în județul Brăila, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL), cu 8.056 lei/locuitor/pe an (în 2021–2025), raportat la 1.201 locuitori, urmată de Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) cu 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori) și Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 3.065 lei/locuitor/an (3.323 de locuitori) • la polul opus se află Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), 340 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) • și orașul Ianca, condus de PSD-istul Ionel Epureanu se remarcă cu un profil financiar echilibrat, dar și comuna Gemenele (primar Petrică Calu, PSD), are investiții consistente, pentru o comună mică
O analiză recentă a site-ului banicurati.ro relevă modul în care sunt investiți banii publici de către autoritățile publice din Județul Brăila și care este raportul acestor sume la numărul de locuitori. Concret, platforma a analizat execuțiile bugetare și investițiile efective pe cap de locuitor ale primărilor, pe baza datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor și Ministerul Dezvoltării, incluzând fondurile europene și PNRR, raportate la populația de la Recensământul din 2021.
Așa cum se știe, în județul Brăila sunt 44 de primării (municipiul, cele trei orașe și 40 de commune), la care se adaugă și consiliul județean, pentru 281.452 de locuitori. Potrivit datelor oferite de sursa citată, în 2025, bugetele acestora au plătit 314,3 miliarde lei pentru investiții și încă 195,7 miliarde lei pentru proiecte cu fonduri UE și PNRR.
În cadrul acestei analize este publicat și un tabel interactiv, cu date despre fiecare primărie din județ cu execuția bugetelor locale pe ultimii cinci ani (2021–2025), din situațiile Ministerului Dezvoltării. Pe scurt, cât a investit fiecare primărie per locuitor, în medie pe an, cu tot cu proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR. Acestea fiind sume plătite efectiv, nu bugetele aprobate.
Așadar, potrivit banicurați.ro, cele mai mari investiții pe locuitor se regăsesc la Comuna Frecăței, cu 7.988 lei pe an în 2021–2025, la 1.201 locuitori. Investițiile pe locuitor ale județului, cu tot cu consiliul județean sunt de 848 lei pe an, sub media țării (1.104 lei), Brăila situându-se pe locul 39 din 42 (41 de județe și Bucureștiul).
”În situația Ministerului Finanțelor la 31.08.2026, nicio primărie din județul Brăila nu figura cu plăți restante de peste 5.000 de lei mai vechi de 90 de zile. 7 firme și regii autonome au ca autoritate tutelară o primărie, consiliul județean sau o asociație de primării din județul Brăila (registrul AMEPIP); cea mai mare după cifra de afaceri este Compania de Utilități Publice «Dunărea» Brăila SA, cu 158,8 mil. lei în 2025. 25 din 44 de primării au publicat anunțuri de participare în SEAP din ianuarie 2026; licitațiile deschise acum din județul Brăila”, se mai precizează pe site-ul amintit.
Totodată, se menționează și faptul că instituția Consiliului Județean Brăila are bugetul propriu, iar în 2025 a încasat 208,9 mil. lei și a cheltuit 237,5 mil. lei, din care 25,6 mil. lei în investiții. Sumele CJ Brăila nu se adună cu ale primăriilor, dar o parte din bani ajung la ele prin transferuri.
Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au analizat datele publicate de platforma ”Bani Curați” și au încercat să realizeze câteva topuri: comunele cu cele mai mari investiții, investițiile din bani veniți de la UE și din PNRR, topul veniturilor proprii, cheltuielile pe locuitor și anunțuri în Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice (SEAP).
Campionii investițiilor per locuitor
Dacă ar fi să facem un top al comunelor care au investit cel mai mult per locuitor (adăugând și banii veniți de la UE și PNRR/locuitor) de departe se remarcă Unitatea Administrativ-Teritorială (UAT) Comuna Frecăței (condusă de Ionel Bălan, primar PNL). Aceasta se află pe primul loc cu 7.988 lei investiți, la care se adaugă încă 68 lei/locuitor/an din fonduri externe și rezultă 8.056 lei/locuitor/an (la 1.201 locuitori); Siliștea (condusă de Ilie Efteme, PSD) se află pe următoarea poziție cu 2.918 lei, la care mai adăugăm 302 lei din fonduri europene și suma finală este de 3.220 lei investiți per locuitor pe an (1.465 de locuitori); iar pe trei, destul de aproape ca sumă a investițiilor, se află Comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 2.915 lei  150 lei din fonduri, deci 3.065 lei/an (3.323 de locuitori).
De cealaltă parte, comunele care au investit cel mai puțin sunt următoarele: Comuna Tichilești (condusă de primarul liberal Givu Davidescu), cu doar 311 lei înregistrați ca investiții pe locuitor și 29 lei din fonduri UE și PNRR/locuitor/an, deci în total 340 lei/locuitor/an (raportat 3.419 locuitori); Viziru (condusă de Ana Cornelia Măcrineanu, PNL), cu 852 lei investiții pe locuitor/an, la care se adaugă încă 83 lei din fonduri externe, deci 935 lei pe locuitor pe an (5.528 de locuitori); de asemenea, destul de aproape și comuna Dudești (condusă de Marius Alin Stancu, PNL), cu 856 lei investiții per locuitor/an, plus încă 90 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, rezultând un total de 946 lei/locuitor/an (3.035 locuitori).
Restul comunelor depășesc 1.000 lei per locuitor pe an, dacă adunăm investițiile proprii și cele din fonduri nerambursabile, potrivit datelor oferite de banicurati.ro. Trebuie precizat totuși că dintre restul UAT-urilor, se remarcă oarecum, comuna Gemenele (condusă de PSD-istul Petrică Calu), care are un nivel al investițiilor ridicat, iar veniturile proprii depășesc jumătate din total. Cu alte cuvinte, are investiții consistente pentru o comună mică: investiții – 2.592 lei/locuitor/an; cheltuieli: 4.520 lei/locuitor; fonduri UE și PNRR – 267 lei/locuitor/an; Venituri proprii – 52,2%. De asemenea, Comuna Vădeni (condusă de PSD-ista Coman Stanca), înregistrează cheltuieli reduse și venituri proprii ridicate: cheltuieli – 2.694 lei/locuitor; investiții – 786 lei/locuitor/an; fonduri UE și PNRR – 338 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71%.
În ceea ce privește orașele, Însurăței, condus de Florentina Carșote (PSD) se află pe primul loc în acest top urban al investițiilor per locuitor, cu 1.490 lei/locuitor/an la care mai adăugăm 858 lei/locuitor/an din fonduri UE și PNRR, ceea ce înseamnă 2.348 lei/locuitor/an (5.870 locuitori). Pe locul al doilea se află orașul Ianca, condus de social-democratul Ionel Epureanu, care a înregistrat investiții de 608 lei/locuitor/an, la care se mai adaugă și bani de la UE și PNRR de 984 lei/locuitor/an, deci un total de 1.592 lei/locuitor pe an (8.969 locuitori). Orașul Făurei (condus de PNL-istul Grigore Gabriel Mocanu), cu 866 lei investiți per locuitor/an, la care dacă mai adăugăm 588 lei/locuitor/an din fonduri externe, rezultă investiții de 1.454 lei/locuitor/an (3.008 locuitori). De asemenea, Municipiul Brăila, condus de primarul Marian Dragomir (PSD), înregistrează 299 lei investiți/locuitor/an, la care se adaugă și 720 lei/locuitor/an din fonduri europene și PNRR, adică 1.019 lei/locuitor/an (154.686 locuitori).
Totuși, aici trebuie menționat că orașul Ianca pare să aibă cel mai echilibrat profil financiar. Acesta se remarcă printr-o pondere ridicată a veniturilor proprii, cheltuieli relativ moderate și o valoare bună a fondurilor europene raportate la populație: cheltuieli – 3.645 lei/locuitor în 2025; investiții – 608 lei/locuitor/an în medie, 2021–2025; fonduri UE și PNRR – 984 lei/locuitor/an; venituri proprii – 71,2% din total.
Topul fondurilor europene
Dacă ne limităm strict la investițiile per locuitor/an din bani de la UE și PNRR, pe primul loc se află comuna Racovița, condusă de Tudorel Gâscă de la PNL, cu 859 lei/locuitor/an (892 locuitori), apoi comuna Grădiștea, condusă de Petre Andrei tot de la PNL, cu 690 lei/locuitor (2.115 locuitori), urmată de comuna Jirlău ce îl are primar pe Daniel Drăguț (PSD), cu 638 lei/locuitor/an (2.919 locuitori) și de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 594 lei/locuitor/an (2.235 locuitori). La pol opus, se află comuna Gropeni (condusă de Nicușor Cocianu, PNL), cu 24 lei/locuitor/an (3.022 locuitori); comuna Tichilești (condusă de Gicu Davidescu, PNL), cu 29 lei (3.419 locuitori) și comuna Bărăganul (condusă de Daniel Mihail Sandu, PSD), cu 39 lei/locuitor/an (2.864 locuitori).
În ceea ce privește orașele, acestea stau mai bine la capitolul absorbție de fonduri europene pentru beneficiul cetățenilor. Mai precis, pe primul loc se află orașul Ianca, cu 984 lei/locuitor/an, la 8.969 locuitori; pe doi este situat orașul Însurăței, cu 858 lei/locuitor/an (5.870 locuitori), Municipiul Brăila cu 720 lei/locuitor/an (154.686 locuitori), în timp ce orașul Făurei, ceva mai jos în top, cu doar 588 lei/locuitor/an (3.008 locuitori).
Ce primărie stă cel mai bine la gestiunea propriilor venituri
În topul veniturilor proprii, pe primul loc în top se situează tot comuna Frecăței, condusă de PNL-istul Ionel Bălan, cu 78,2%, orașul Ianca condus de Epureanu, cu 71,2%, comuna Vădeni (condusă de Stanca Coman, PSD), cu 71% și comuna Chiscani (condusă de Geanina Pospai, PSD), cu 57%. Cele mai mici procente la acest capitol le înregistrează comuna Victoria (condusă de Costel Albu, PSD), cu 15,4%, comuna Grădiștea, cu 18% și Comuna Unirea, cu 18,2%.
Topul cheltuielilor
Cât despre topul cheltuielilor pe locuitor, pe primul loc la cele mai cheltuitoare UAT-uri se situează, de asemenea, comuna Frecăței, condusă de Ionel Bălan (PNL), cu 13.611 lei pe locuitor, pe an (1.201 locuitori), urmată de comuna Unirea (condusă de Teodora Puia, PSD), cu 9.369 lei/locuitor/an (2.235 locuitori) și comuna Siliștea (condusă de Ilie Efteme (PSD), cu 9.161 lei/locuitor/an (1.465 locuitori). La polul opus figurează comuna Vădeni cu 2.624 lei/locuitor/an (3.700 locuitori); comuna Tichilești (condusă de PNL-istul Gicu Davidescu), cu 2.785 lei/locuitor/an (3.419 locuitori) și comuna Mircea Vodă (condusă de Alexandru Moșescu, PNL), cu 3.146 lei/locuitor/an (2.812 locuitori).
Dintre orașe, pe primul loc la ”proba cheltuieli”, se află Însurăței, cu 4.939 lei/locuitor/an (5.870 locuitori); Municipiul Brăila cu 4.462 lei/an/locuitor (154.686 locuitori); orașul Făurei cu 4.405 lei/locuitor/an (3.008 locuitori) și orașul Ianca cu 3.645 lei/locuitor/an (8.969 locuitori).
Cele mai active primării
În ceea ce privește anunțurile în SEAP în acest an, topul este dominat de departe de Municipiul Brăila, cu 20 de anunțuri active în sistemul electronic al achizițiilor publice, urmat de comuna Chiscani cu 6 anunțuri, comuna Șuțești (condusă de PSD-istul Costică Dobre), cu 5 anunțuri; orașul Ianca cu 4, comunele Frecăței, Cazasu, Romanu, Viziru cu câte 3 anunțuri fiecare; comunele Unirea, Măxineni, Bordei Verde, Ulmu, Vișani cu câte 2 anunțuri fiecare; orașul Însurăței și comunele Racovița, Ciocile, Gropeni, Râmnicelu, Jirlău, Tufești, Gemenele, Mărașu, Traian, Movila Miresii și Vădeni cu câte un anunț în SEAP. Restul localităților nu figurează ca active la acest capitol.
Analiza și datele complete privind toate comunele din Județul Brăila pot fi accesate și consultate la adresa: https://banicurati.ro/primarii/braila
ADMINISTRAȚIE
Spitalul de Psihiatrie. Drept de administrare a clădirilor în care funcționează pentru încă zece ani
• decizia a fost luată în cadrul celei mai recente ședințe ordinare a Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila • este vorba despre imobilele din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53, aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila și administrate de Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila • fostul contract încheiat cu Primăria în 2016 se apropie de data finală și a trebuit demarată procedura pentru încheierea unuia nou pentru administrarea clădirilor de către spital în următorii 10 ani
Veste bună pentru Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” Brăila. Consilierii municipali au aprobat, recent, transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor din Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești nr. 53 (Secția de Psihiatrie cronici adulți), aflate în proprietatea publică a municipiului Brăila, către unitatea spitalicească, pentru o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea de prelungire.
Așa cum se menționează în documentația aflată la mapa de ședință a membrilor Consiliului Local Municipal (CLM) Brăila, cele două imobile sunt înscrise în Inventarul domeniului public al Municipiului Brăila, actualizat prin hotărârea CLM nr. 325 din 30 septembrie 2011, la Capitolul H – ”Terenurile și clădirile instituțiilor publice – teatre, case de cultură, case și palate ale copiilor, biblioteci, muzee, grădinițe, cămine, spitale, policlinici, cămine de bătrâni”, la poziția nr. 9.
Consilierii au aprobat cu această ocazie și modelul contractului de dare în administrare a imobilelor. Potrivit raportului de specialitate al proiectului, Spitalul de Psihiatrie ”Sf. Pantelimon” a transmis încă de pe 9 septembrie o adresă către Primăria Municipiului Brăila, prin care a adus la cunoștință faptul că urmează să îi înceteze dreptul de administrare asupra imobilelor din Municipiul Brăila în cadrul cărora funcționează unitatea spitalicească.
”Ținând seama de necesitatea asigurării continuității desfășurării activității medicale și administrative a Spitalului de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», precum și de necesitatea asigurării unui cadru juridic corespunzător pentru utilizarea și administrarea imobilelor menționate; luând în considerare faptul că imobilele fac parte din domeniul public al Municipiului Brăila și că acestea sunt destinate desfășurării activității unei unități sanitare publice; în conformitate cu prevederile legale privind administrarea bunurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale; se propune transmiterea dreptului de administrare asupra imobilelor situate în Municipiul Brăila, Calea Călărașilor nr. 59 și Șoseaua Baldovinești, nr. 53, proprietate publică a Municipiului Brăila, către Spitalul de Psihiatrie «Sf. Pantelimon», pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitatea prelungirii, în condițiile legii”, se menționează în raportul de specialitate.
Ultimul contract pentru folosirea de către spital a imobilelor, datează din 2016
Transmiterea dreptului de administrare se poate realiza doar prin hotărâre a CLM Brăila, în condițiile prevăzute de legislația în vigoare, cu respectarea regimului juridic al bunurilor proprietate publică. Odată dat acest acord de către Consiliu, Spitalul va exercita dreptul de administrare asupra imobilelor, exclusiv pentru desfășurarea activităților specifice, cu respectarea destinației acestora și a prevederilor legale aplicabile tuturor bunurilor proprietate publică.
Contractul precedent între municipalitate și Spitalul de Psihiatrie a fost încheiat în urma hotărârii de CLM Brăila nr. 403 din 28 noiembrie 2016 și urmează să expire, astfel că unității îi va înceta calitatea de titular cu drept de administrare. În acest context, managerul spitalului, ec. Bogdan Marian Criță, a solicitat încheierea unui nou contract. Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
CELE MAI CITITE
