ADMINISTRAȚIE
Zilele Brăilei: Factura
• mii de brăileni s-au distrat în perioada 8 – 15 august cu ocazia zilelor oraşului, asistând la concertele unor artişti apreciaţi la nivel naţional, show-uri de artificii, lasere şi foarte multe alte evenimente interesante • plecând de la faptul că 2018 este anul în care Brăila a sărbătorit 650 de ani de la atestarea documentară, dar şi Centenarul Marii Uniri, autorităţile s-au străduit să organizeze o serie de momente speciale • primarul Marian Dragomir a făcut recent publică factura totală pentru distracţia Zilelor Brăilei • este vorba despre 450.000 lei (97 mii euro), puţin mai mult decât costurile din 2017 • din această sumă, 48 mii de euro au costat numai artiştii • edilul-şef susţine că a meritat efortul financiar, mai ales că municipalitatea a avut şi încasări de 78.914 lei (17 mii euro) • mai mult, acesta le-a transmis brăilenilor că vor avea parte de spectacole de acelaşi calibru şi pe viitor
Concerte de calibru cu artişti pop în vogă la nivel naţional, dar şi din zona jazz, artificii, show-uri cu lasere, spectacole cu foc, evenimente folclorice, parade ale portului popular, de design vestimentar, expoziţii de maşini de epocă, concursuri, târgul anticarilor şi buchiniştilor, sunt doar câteva dintre evenimentele de care brăilenii s-au putut bucura cu ocazia zilelor oraşului. Plecând de la faptul că Brăila sărbătoreşte 650 de ani de la atestarea documentară, dar şi că s-au împlinit 100 de ani de la Marea Unire, autorităţile s-au străduit să pună la punct un program mai amplu pentru Zilele Brăilei 2018, comparativ cu anii precedenţi. Nu trebuie trecut cu vederea nici faptul că în acest an, de zilele oraşului, Centrul Vechi a fost prezentat într-o altă lumină prin intermediul umbreluţelor colorate ce au fost montate de-a lungul străzii Mihai Eminescu, a locurilor amenajate special pentru ca brăilenii să facă fotografii, dar şi a multitudinii de evenimente ce s-au organizat acolo. Una peste alta, cele opt zile destul de bogate în spectacole au fost apreciate de brăileni pe site-urile de socializare. Însă şi costurile per total au fost ceva mai piperate faţă de anii trecuţi. La solicitarea redactorilor “Obiectiv – Vocea Brăilei”, primarul Marian Dragomir a făcut publică factura totală pentru distracţia de zilele oraşului. Este vorba despre 450.000 lei (97.000 euro) din care peste 220.000 lei (48.000 euro) au reprezentat doar cheltuielile cu artiştii. Chiar şi aşa Primăria Brăila a avut şi încasări de aproximativ 79.000 lei (17.000 euro), astfel că edilul-şef susţine că va repeta reţeta şi pe viitor.
Care a fost cel mai scump artist care a performat la Zilele Brăilei
Potrivit unei informări puse la dispoziţie de primarul Marian Dragomir, suma totală cheltuită pentru Zilele Brăilei, pentru organizarea şi desfăşurarea festivalurilor naţionale, concertelor, demonstraţiilor, concursurilor, amenajarea Străzii M. Eminescu şi aşa mai departe, este de 371.086 lei TVA inclus (cheltuieli 450.000 lei / venituri 78.914 lei). Ei bine, din această sumă, partea legată de artişti a costat în total 221.866 lei. Trebuie punctat că Primăria a negociat direct cu casele de producţie ale artiştilor, astfel ofertele au fost diferite de la caz la caz. În cazul Forward Agency (Ştefan Bănică Junior, The Motans, Alina Eremia, Ruby, Irina Rimeş) costurile totale au însemnat 149.253 lei; la HaHaHa Production (Smiley) municipalitatea a plătit 57.825 lei; Fundaţia Muzza (jazz – Grupul Hot Leeks, Irina & band, Alexandru Şipa) – 8.325 lei; Magdalena Duţu a cerut un onorariu de 930 lei; Jampa Orchestra – 5.533 lei.
“Ediţia 2018 a evenimentului Zilele Brăilei, s-a desfăşurat în perioada 8 – 15 august 2018 şi a însemnat: Parada portului popular şi Festivalul Naţional de Folclor «Lină Chiralină», căruia, la această ediţie, am reuşit să îi dăm notă internaţională prin participarea unei formaţii de profil din Polonia; Târgul anticarilor şi buchiniştilor, desfăşurat pe strada Mihai Eminescu; Concerte cu artiştii pop în vogă, atât la nivel regional cât şi naţional: Magdalena Duţu, Jampa Orchestra, The Motans, Ştefan Bănică Junior, Ruby, Alina Eremia, Irina Rimeş şi Smiley; Concert de jazz cu Grupul Hot Leeks, Irina Popa & Band şi Alexandru Şipa; Parada Modei realizată de designerul vestimentar Florentina Giol; Parada personajelor şi Festivalul Naţional de teatru pentru copii «Cărăbuş»; Spectacole cu 15 ansambluri de muzică populară din judeţele Brăila, Vrancea, Tulcea şi Iaşi; Concursuri de şah desfăşurate în aer liber; Concurs Naţional de Carturi; Parada Maşinilor de epocă; Spectacole de lasere şi artificii. (…) Menţionăm faptul că evenimentele au fost organizate de Primăria Brăila fără a se apela la agenţii de intermediere sau organizare spectacole, fapt care generează cele mai mici cheltuieli din ţară comparativ cu alte primării”, a ţinut să adauge Dragomir.
Revenind la artiştii care au concertat la Zilele Brăilei, ca urmare a acestei informări este lesne de înţeles că Smiley a avut cel mai piperat preţ, dar nu trebuie trecut cu vederea că acesta s-a bucurat de un public extrem de numeros în seara de 15 august.
La costurile cu concertele am putea adăuga şi spectacolele de lasere şi artificii care au încheiat Zilele Brăilei. Este vorba despre un total de 33.240 lei (Lasere – 16.740 lei; Artificii – 16.500 lei). De asemenea, Primăria a mai plusat cu 35.105 lei pentru Stage Expert (lumini, sonorizare, ecrane) şi încă 2.790 lei pentru jongleriile cu foc.
Cât au costat evenimentele mai mici şi ce încasări a avut Primăria
Tot de la primarul Marian Dragomir am aflat şi care au fost costurile cu evenimentele ceva mai mici, desfăşurate în mai multe zone ale oraşului la vremea respectivă. Astfel, potrivit acestuia, Parada Maşinilor de epocă (desfăşurată timp de 2 zile) a costat 11.917,2 lei; Proiecţiile cinematografice în aer liber – 5.000 lei; Sonorizare la celelalte spaţii unde s-au desfăşurat evenimente (Gradina Publică, Parcul Monument, Parc Caporal Muşat, Parc C. Galaţi, Piaţa Independenţei, Parcul Zoo, Strada M. Eminescu) a însemnat în total costuri de 30.750 lei; Cazarea şi masa asigurată pe 4 zile pentru ansamblurile participante (peste 500 de persoane) la Festivalul Naţional “Lină Chiralină” – 31.500 lei; Cazarea şi masa pentru 4 ansambluri folclorice venite din oraşe înfrăţite cu Brăila (din Republica Moldova, Turcia şi Bulgaria şi delegaţii oficiale din Plevna – Bulgaria, Shumen – Bulgaria, Nilufer – Turcia, Cahul – Republica Moldova, Raionul Cârpeşti – Republica Moldova, Andrei Grinkevich – Ambasadorul Republicii Belarus, Valeriu Turea – Ministru-consilier Ambasada Republicii Moldova în România, Nikolai Belera – Ataşatul General al Consulatului Federaţiei Ruse la Constanţa, Silviu Feodor – Preşedintele Comunităţii Ruşilor Lipoveni din România, regizorul Vlad Păunescu) – 67.942,84 lei.
Edilul-şef a vorbit şi despre încasările înregistrate de Primăria Municipiului Brăila cu ocazia zilelor oraşului. Este vorba despre un total de 78.914 lei. Mai exact, banii provin din închirieri de căsuţe şi ale domeniului public (65.000 lei) şi sponsorizări -13.914 lei, din care: cash – 7.150 lei şi produse în valoare de 6.764 lei.
Dragomir, mulţumit de Zilele Brăilei 2018: «AU FOST O REUŞITĂ»
Întrebat dacă a meritat efortul financiar, dar şi ce planuri are pentru Zilele Brăilei 2019, primarul Marian Dragomir a afirmat că din punctul său de vedere, dar luând în calcul şi feedback-ul din partea cetăţenilor, evenimentele organizate din 2018 au fost reuşite. Mai mult, acesta a afirmat că şi în anul următor va încerca să menţină la acelaşi calibru Zilele Brăilei.
“A fost un efort uman şi financiar important, însă analizând din punct de vedere al desfăşurării pe o perioadă de opt zile, numărul participanţilor angrenaţi în desfăşurarea acestor evenimente reprezentând peste 1.500 de persoane – trupe de teatru, ansambluri din ţară şi din străinătate, concursuri, concerte, dar şi calitatea acestora, al numărului din ce în ce mai mare de brăileni prezenţi în toate punctele unde s-au desfăşurat spectacolele -, putem concluziona că evenimentele organizate pentru Zilele Brăilei AU FOST O REUŞITĂ. Sigur, şi în anul 2019 vom păstra în cea mai mare parte formatul evenimentelor, dar vom aduce ca şi anul acesta elemente noi care vor fi prezentate pe durata sărbătorii”, a declarat Dragomir.
Zilele Brăilei, ceva mai ieftine la începutul mandatului
În primul an de mandat, primarul Marian Dragomir declara că pentru manifestările derulate în 2016, cu ocazia Zilelor Brăilei, municipalitatea a cheltuit aproximativ 200.000 lei şi a avut încasări de circa 30.000 lei. Ca o paranteză, tot acesta sublinia la vremea respectivă că în 2015 – înainte de venirea sa la Primărie -, evenimentele organizate pentru zilele oraşului au costat circa 160.000 lei. În 2016, pe scena din Brăila au performat: Maria Dragomiroiu şi Margareta Clipa pe 14 august, show urmat de spectacol de artificii, iar pe 15 august DJ Project şi Carla’s Dreams, concerte urmate în premieră de un spectacol cu lasere. Precizăm că la vremea respectivă cei de la DJ Project au întrerupt show-ul din cauza problemelor pe care le-au avut cu aparatura pe care o aduseseră pe scenă, iar primarul Marian Dragomir a luat decizia ulterior să plătească doar jumătate din suma convenită iniţial de 2.000 euro.
Anul trecut, Zilele Brăilei s-au desfăşurat în perioada 13 – 15 august, iar pe scenă au urcat artişti cunoscuţi precum: Delia (13 august), Maria Cârneci (14 august), Lidia Buble şi Andra (15 august). În 2017 evenimentele organizate de Primărie au costat în total 416.548 lei (suma finală pentru cele 6 zile de distracţie s-a ridicat la 356.248 lei cu TVA – 77.000 euro), iar încasările au însemnat 60.300 lei.
ADMINISTRAȚIE
Tânărul social–democrat Cătălin-Adrian Tudorie, consilier municipal în locul lui Sorin Boșneag
• acesta a preluat, recent, fotoliul rămas gol în Consiliul Local Municipal Brăila, după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag, care a încetat din viață în data de 9 septembrie • Cătălin-Adrian Tudorie are 35 de ani și a activat în domeniul proiectării industriale și în cel al logisticii • după depunerea jurământului, Tudorie a preluat și locurile deținute de Boșneag în Comisia de specialitate nr. 2 și în CA-ul de la Liceul ”Anghel Saligny” • în aceeași ședință, consilierii au aprobat vacantarea locului social-democratului Adrian-Ștefan Tâmplaru, care a demisionat pe motive de incompatibilitate
Schimbări la nivelul Consiliului Local Municipal Brăila. În ședința ordinară a instituției din 30 octombrie a avut loc depunerea jurământului de credință a PSD-istului Cătălin-Adrian Tudorie. Acesta a ocupat poziția 19 pe lista cu care PSD Brăila s-a înscris în lupta pentru Consiliul Local Municipal în timpul Alegerilor Locale din 2024. Social-democratul are 35 de ani, este inginer mecanic proiectant și a preluat fotoliul rămas gol după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag din 9 septembrie.
Așa cum reiese din CV-ul lui Cătălin Tudorie, tânărul a absolvit Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice, specializarea ”Mașini-Unelte și Sisteme de Producție”, în cadrul Universității Politehnica din București. De asemenea, a absolvit cursurile de masterat tot în domeniul ”Mașini și Sisteme de Producție”, în cadrul Facultății de Inginerie Industrială și Robotică, București.
Începând cu luna noiembrie 2022, acesta activează pe poziția de consultant în sisteme logistice în cadrul companiei ”Jungheinrich” România (sector de activitate logistică industrială). Înainte, din iunie 2018 și până în octombrie 2022 a fost inginer mecanic proiectant în cadrul ”Simerom Engineering” (domeniul Petrol și gaze).
Tudorie, membru în Comisia de specialitate nr. 2 de administrare a domeniului public și privat
Tot cu această ocazie, membrii CLM Brăila au aprobat un alt proiect privind modificarea HCLM Brăila nr. 614 din 30 octombrie 2024 referitoare la numărul, domeniile de activitate și componența nominală a comisiilor de specialitate din cadrul CLM Brăila, cu modificările și completările ulterioare. Mai precis Cătălin-Adrian Tudorie a fost validat ca membru în Comisa de specialitate nr. 2 (de administrare a domeniului public și privat, de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură), în locul lui Sorin Boșneag. Din aceasta mai fac parte Răzvan-Ionuț Orzan, Silvia Bobi de la PSD, Daniela-Elena Rădulescu (AUR) și Cristian-Laurențiu Ioan (PNL).
De asemenea, a fost modificată și hotărârea nr. 466 din 7 septembrie 2026, referitoare la desemnarea consilierilor locali municipali în Consiliile de Administrație și în Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza Municipiului Brăila. Și aici, Tudorie a fost nominalizat pentru a face parte din CA la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”, alături de Daniel Tudose și din Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației la aceeași unitate de învățământ, ambele poziții deținute în trecut de Boșneag.
Reamintim că mandatul de consilier municipal al social-democratului Sorin-Eugen Boșneag a încetat de drept pe 28 septembrie, tot printr-o hotărâre a CLM, ca urmare a decesului acestuia.
Un alt consilier municipal PSD Brăila a demisionat
Este vorba despre Adrian-Ștefan Tîmplaru (ofițer monitorizare, licențiat în relații internaționale și studii europene) care a ocupat poziția 15 pe lista cu care PSD s-a înscris în Alegerile Locale din 2024. Mai precis, membrii CLM Brăila au constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local al lui Adrian-Ștefan Tîmplaru, ca urmare a aplicării prevederilor art. 204, alin. (2), lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Așa cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, social-democratul și-a depus demisia în data de 14 octombrie 2026, invocând apariția unei stări de incompatibilitate.
”Această hotărâre este motivată de recentele modificări legislative apărute în cadrul regimului juridic al incompatibilităților specifice funcțiilor și calităților pe care le dețin. Aceste noi prevederi legale au creat o stare de incompatibilitate care nu era prevăzută și nu exista la data depunerii candidaturii sau la momentul validării mandatului meu în urma alegerilor locale din anul 2024”, a scris Tîmplaru în demisie.
Precizăm că următorul membru supleant pe lista PSD-iștilor la CLM Brăila este Cătălin- Ștefan Aramă, economist (Analist IT), care ocupă poziția nr. 20.
Toate proiectele amintite au fost aprobate în ședința de la finele lunii octombrie cu unanimitate de voturi.
ADMINISTRAȚIE
Fără impozite pentru balcoanele închise!
• în timp ce PSD, PNL, USR și UDMR au susținut în Parlament noul Cod al Urbanismului, ale cărui prevederi au stârnit controverse privind impozitarea balcoanelor închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că a găsit o soluție legală pentru ca proprietarii să nu plătească în plus • edilul spune că nu este de acord cu măsurile care împovărează populația și transmite că administrația locală trebuie să fie de partea oamenilor
Subiectul a ajuns în atenția publică după ce prevederile noului Cod al Urbanismului, adoptat în luna august, au readus în discuție situația balcoanelor închise la bloc. Mai exact, reglementările referitoare la modificările aduse construcțiilor și la intrarea acestora în legalitate au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi tratate apartamentele ale căror balcoane au fost închise cu tâmplărie și geamuri.
Controversa are și o componentă politică. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, proiectul noului Cod al Urbanismului a fost asumat la nivelul Ministerului Dezvoltării, inițial în mandatul lui Cseke Attila (UDMR). În Parlament, proiectul a beneficiat de susținerea majorității formate din PSD, PNL, USR și UDMR, formațiuni care au contribuit la adoptarea acestuia.
Astfel, deși prevederile legislative au fost prezentate în contextul reformei urbanismului și al îndeplinirii unor obiective asumate prin PNRR, efectele unor dispoziții au ajuns să provoace îngrijorare în rândul proprietarilor de apartamente.
Una dintre cele mai discutate probleme este cea a balcoanelor închise și a posibilelor obligații fiscale sau administrative care ar putea apărea. Pentru foarte mulți proprietari, închiderea balconului nu a reprezentat un moft sau o investiție de lux, ci o necesitate.
Oamenii au făcut aceste modificări pentru a-și proteja locuințele de frig, zgomot, praf și intemperii, dar și pentru a câștiga un spațiu suplimentar util familiei. În multe blocuri din Brăila, balcoanele închise au devenit o realitate întâlnită de-a lungul anilor în numeroase apartamente.
În acest context, posibilitatea ca proprietarii să ajungă să plătească impozite duble sau să fie obligați să parcurgă proceduri administrative costisitoare pentru intrarea în legalitate a stârnit nemulțumire și numeroase întrebări.
Primarul Brăilei intervine și transmite că locuitorii orașului nu vor fi puși să plătească în plus
În timp ce noul Cod al Urbanismului, susținut în Parlament de PSD, PNL, USR și UDMR, a adus în discuție posibile costuri suplimentare pentru proprietarii de apartamente cu balcoane închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că nu este de acord cu aceste prevederi și că a identificat o soluție legală pentru ca brăilenii să nu plătească impozite duble sau taxe suplimentare.
Reacția primarului Viorel Marian Dragomir a venit printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, în care edilul și-a exprimat dezacordul față de această posibilitate și a anunțat că Primăria Brăila a identificat o soluție legală pentru rezolvarea situației.
”La Brăila, nu vor plăti impozit dublu cei care și-au închis balconul! Nu sunt de acord cu ce s-a decis la București! Am și găsit soluția!”, a transmis acesta. Edilul a criticat ideea unor obligații fiscale suplimentare pentru proprietarii care și-au închis balcoanele, subliniind că o asemenea măsură ar fi nedreaptă pentru familiile care au făcut aceste modificări din motive practice.
”Un balcon închis nu este un lux, ca să fie clar! Este o necesitate pentru confortul și liniștea unei familii”, a punctat Viorel Marian Dragomir. Primarul a explicat și care ar fi fost consecințele financiare pentru proprietari în cazul în care nu s-ar fi găsit o soluție. Pe lângă posibilitatea majorării impozitului pe apartament, oamenii ar fi putut fi nevoiți să suporte cheltuieli importante pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, taxe către Inspectoratul de Stat în Construcții, expertize tehnice, proiecte și avize.
Mai mult, toate aceste demersuri ar fi presupus timp pierdut și parcurgerea unor proceduri birocratice deloc simple pentru cetățeni. Potrivit primarului, taxele aferente unor astfel de documentații ar fi putut ajunge la valori de zece ori mai mari, ceea ce ar fi însemnat o povară suplimentară pentru proprietari.
”Administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”
Într-o perioadă în care fiecare cheltuială contează, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, vine în sprijinul locuitorilor care și-au închis balcoanele și anunță că a găsit o soluție legală pentru ca aceștia să nu fie împovărați cu impozite duble și taxe suplimentare. Edilul spune răspicat că nu este de acord cu măsurile care afectează bugetul familiilor și că administrația locală trebuie să lucreze în interesul oamenilor.
Viorel Marian Dragomir a transmis că administrația locală trebuie să fie de partea cetățenilor și să caute soluții atunci când apar probleme care le pot afecta bugetul familiei.
Acesta a afirmat că nu este normal ca oamenii să fie puși în situația de a suporta costuri suplimentare pentru o modificare pe care mulți au făcut-o cu ani în urmă, în scopul îmbunătățirii condițiilor de locuit. ”Cât timp sunt eu primar, la Brăila facem administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”, a afirmat edilul. Acesta a ținut să sublinieze că poziția sa nu este una singulară, amintind că și în timpul pandemiei, dar și în alte situații în care deciziile luate la nivel central au afectat comunitatea locală, a ales să se opună măsurilor pe care le-a considerat nedrepte pentru brăileni.
Viorel Marian Dragomir susține că mandatul său este dedicat modernizării orașului, schimbării în bine a Brăilei și găsirii unor soluții în beneficiul comunității, nu introducerii unor noi piedici birocratice sau poveri financiare pentru locuitori.
Viorel Marian Dragomir a insistat asupra faptului că soluția identificată de Primăria Brăila este una legală și sigură, astfel încât proprietarii care și-au închis balcoanele să nu fie obligați să suporte cheltuieli suplimentare.
Reacția brăilenilor: peste 2.400 de aprecieri și mai mult de 600 de distribuiri în doar câteva ore
Interesul pentru acest subiect este confirmat și de reacțiile din mediul online. Postarea primarului a strâns, în numai câteva ore, peste 2.400 de aprecieri și a fost distribuită de peste 600 de ori. Numărul mare de reacții arată cât de importantă era această clarificare pentru locuitorii municipiului.
Brăilenii au urmărit subiectul cu interes, iar distribuirea masivă a mesajului demonstrează că informația era una așteptată și că situația îi preocupa pe numeroși proprietari de apartamente. Într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor sunt tot mai atent calculate, perspectiva unor noi taxe sau a unor obligații financiare suplimentare nu putea trece neobservată.
Tocmai de aceea, anunțul edilului a reprezentat un răspuns la o preocupare reală a comunității. Dincolo de disputa privind prevederile legislative adoptate la nivel central, mesajul transmis de primarul Brăilei pune în prim-plan o problemă concretă a oamenilor: nevoia de a nu fi împovărați cu noi taxe și proceduri pentru propriile locuințe.
Viorel Marian Dragomir a încheiat mesajul reafirmând că administrația locală își va continua proiectele de modernizare a orașului, dar fără a ignora problemele de zi cu zi ale brăilenilor.
”Continuăm împreună să construim pentru Brăila, nu să demolăm balcoane și să plătim dublu sau de zece ori!”, a transmis primarul.
CELE MAI CITITE
