Social Media

Social

Zeci de oameni ai străzii ţinuţi în siguranţă la Adăpostul de noapte din Vidin

Timp de citire: 5 minute

• de trei săptămâni, aceştia sunt cazaţi în centru non-stop • mâncarea le este asigurată din partea Direcţiei de Asistenţă Socială Brăila şi a Catedralei Naşterii Domnului • voluntarii parohiei din Bariera Călăraşilor pregătesc zilnic o masa caldă pentru asistaţii Centrului de Găzduire în Regim de Urgenţă • în plus, pe toată perioada pandemiei, zilnic, opt cantine sociale parohiale din Brăila vor oferi hrană pentru cei 329 de asistaţi aflaţi în evidenţele lor
 
Adăpostul de noapte din Vidin s-a transformat în această perioadă în “acasă” pentru 50 de oameni ai străzii. Deşi în mod normal centrul oferă găzduire doar pe timp de noapte, având în vedere situaţia creată de pandemia de COVID-19, de trei săptămâni aceştia locuiesc acolo non-stop, măsura fiind luată de autorităţi pentru a-i feri de o eventuală îmbolnăvire. 
“Toţi cei care sunt în momentul acesta cazaţi acolo sunt, şi au fost de fapt de-a lungul timpului, în evidenţa noastră. În prezent, ei sunt cazaţi în centru 24 ore din 24 de trei săptămâni. Nu au ieşit în stradă decât cu un bilet de voie maxim două ore. Dar în acest moment, de mai bine de două săptămâni, nu mai ies absolut deloc. Li se asigură cu sprijinul părintelui Vatră de la Catedrală un prânz şi, pentru că trebuie să compensăm, prin cantina socială Fundaţia Sfântul Spiridon, le completăm să aibă un meniu compet. Au şi o sală de socializare, sunt împreună cu colegii mei asistenţi medicali, asistenţi sociali, colegii mei de la sediu şi ne sprijină Poliţia Locală pentru pază şi linişte acolo”, ne-a declarat Nicoleta Oancea, şefa Direcţiei de Asistenţă Socială (DAS) Brăila.
Aceasta a precizat că mai pot veni oameni ai străzii în adăpostul de noapte, dar numai pe baza unei adeverinţe de la medic în care se precizează că pot intra în colectivitate. În acest fel instituţia încearcă să asigure protecţia angajaţilor şi asistaţilor din centru, printre aceştia din urmă numărându-se bătrâni cu diverse patologii.
“Cei care sunt oamenii străzii şi sunt în afara acestui centru pot veni, şi în general îi aduc cei de la Poliţie sau Jandarmerie, dar trebuie neapărat să deţină o adeverinţă că sunt apţi pentru a intra în colectivitate. Eu acum nu pot risca viaţa colegilor mei, cât şi viaţa celor care sunt oamenii străzii cazaţi acolo. Adeverinţa o pot obţine de la medicul de familie, de la Spitalul Judeţean de Urgenţă, şi să ştiţi că au venit doi oameni ai străzii cu adeverinţă pe care scria foarte clar apt pentru colectivitate. Noi avem un medic al centrului care supraveghează activitatea celor din interior şi ar putea să-i vadă dar nu aş putea să risc lucrul acesta în contextul actual. În adăpost sunt şi persoane vârstnice, care nu se pot deplasa, persoane vârstnice bolnave, şi nu ne putem permite niciun fel de risc din punctul acesta de vedere”, a explicat aceasta.
 
Biserica oferă o masă caldă pe zi pentru persoanele din Adăpostul de noapte
 
Pe toată perioada pandemiei de Coronavirus, preoţii şi voluntarii parohiilor din municipiul şi judeţul Brăila, precum şi cei din judeţul vecin, vor desfăşura ample acţiuni de ajutorare a persoanelor fără adăpost, a celor aflaţi în izolare la domiciliu, a persoanelor aflate în carantină, a bătrânilor şi familiilor cu mulţi copii – în cadrul unui program filantropic iniţiat de Arhipiscopia Dunării de Jos.
Potrivit comunicatului remis de Biroul de Presă al Eparhiei Dunării de Jos, „în situaţia de urgenţă provocată de răspândirea Coronavirului COVID – 19, persoanele fără adăpost din Brăila şi Galaţi au fost duse, de către autorităţile locale, în Centrele de Găzduire în Regim de Urgenţă (la Brăila, Adăpostul de noapte – n.r.). Pentru a veni în sprijinul semenilor noştri greu încercaţi de lipsa unui adăpost, dar şi a autorităţilor care se confruntă cu o situaţie fără precedent, provocată de această epidemie, la iniţiativa Înaltpreasfinţitului Părinte Casian, Arhiepiscopia Dunării de Jos oferă hrană ZILNIC, prin parohii, persoanelor aflate în Centrele de Urgenţă”.
Astfel, în ziua de joi, 26 martie 2020, la orele prânzului, personalul Cantinei sociale şi voluntarii parohiei „Naşterea Domnului”, din Bariera Călăraşilor, au pregătit masa de prânz (o masă caldă) pentru cele circa 50 de persoane fără adăpost din municipiul Brăila, aflate sub pază la Adăpostul de noapte. Parohia Naşterea Domnului (Catedrala din Barieră) va oferi câte o masă în fiecare zi oamenilor străzii de la adăpost, pe toată perioada pandemiei de Coronavirus.
Potrivit părintelui Rareş Bucur, din cadrul Eparhiei, nu mai puţin de opt cantine sociale parohiale din municipiul Brăila oferă zilnic hrană celor 329 de asistaţi aflaţi în evidenţele lor, prin deplasarea voluntarilor cu alimente neperisabile la domiciliile lor, prin strădania parohiilor şi Protopopiatului Brăila.
De asemenea, Centrul Eparhial Galaţi oferă zilnic micul dejun, precum şi produse de strictă necesitate persoanelor aflate în carantină instituţionalizată. Astfel de acţiuni continuă pe toată perioada Postului Sfintelor Paşti.      
 

Social

Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale

Publicat

în

Sărăcia afectează milioane de copii din România. Unul din trei se confruntă cu riscul excluziunii sociale

Sărăcia continuă să afecteze profund copilăria în România. Pentru sute de mii de familii, lipsurile nu înseamnă doar dificultăți în achitarea facturilor, ci și probleme în asigurarea unei alimentații corespunzătoare, a hainelor, a rechizitelor sau a accesului la activități educaționale. Cele mai recente date europene arată că aproape unul din trei copii din România se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, o realitate care influențează nu doar prezentul, ci și șansele acestor copii de a avea un viitor mai bun.

Potrivit datelor Eurostat pentru anul 2025, 32,4% dintre copiii din România cu vârste sub 18 ani se aflau în această situație. Procentul este mai mic decât în anii precedenți, când indicatorul ajunsese la 39% în 2023 și 33,8% în 2024, însă țara noastră continuă să se situeze printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri ale sărăciei în rândul copiilor.

România, printre țările europene cu cele mai mari probleme

Datele publicate în octombrie 2026 de organizația Salvați Copiii confirmă amploarea fenomenului. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 19 milioane de copii continuă să fie expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială.

România a înregistrat în 2025 cea mai redusă valoare a indicatorului din ultimul deceniu, însă procentul de 32,4% rămâne foarte ridicat în comparație cu media europeană. În clasamentul statelor membre, țara noastră se află pe locul al treilea, după Spania și înaintea celorlalte state cu valori mai mici.

Sărăcia nu trebuie înțeleasă exclusiv ca lipsa veniturilor. Indicatorul european ia în calcul și privarea materială și socială severă, precum și situația copiilor care trăiesc în gospodării în care adulții au o intensitate foarte redusă a muncii.

Cu alte cuvinte, un copil poate fi afectat chiar dacă familia sa are un anumit venit, atunci când resursele disponibile nu îi permit să beneficieze de condițiile considerate necesare pentru o viață decentă.

Sărăcia se vede în alimentație, educație și sănătate

Consecințele lipsurilor materiale se resimt în aproape toate aspectele vieții unui copil. Unii nu au acces constant la alimente suficiente și variate, alții nu dispun de haine potrivite pentru sezonul rece sau de un spațiu adecvat pentru pregătirea lecțiilor.

În familiile vulnerabile, costurile asociate școlii pot deveni o povară suplimentară. Transportul, rechizitele, îmbrăcămintea și participarea la activități educaționale pot depăși posibilitățile părinților. În aceste condiții, copiii pornesc în viață cu dezavantaje importante față de colegii lor din familii cu venituri mai mari.

O analiză prezentată de Salvați Copiii în octombrie 2026 evidențiază și diferențele mari de performanță școlară în funcție de situația economică a familiei.

Potrivit datelor PISA 2025 citate de organizație, 70,6% dintre elevii proveniți din medii dezavantajate au rezultate slabe la citire, comparativ cu 20,6% dintre elevii din familii înstărite.

Diferența arată cât de mult poate influența situația materială accesul la educație și capacitatea copiilor de a-și valorifica potențialul.

O problemă care poate continua și la vârsta adultă

Efectele sărăciei din copilărie nu dispar automat odată cu înaintarea în vârstă. Lipsurile din primii ani de viață pot influența dezvoltarea, sănătatea, rezultatele școlare și posibilitățile de angajare.

Copiii care nu beneficiază de aceleași oportunități educaționale au un risc mai mare să întâmpine dificultăți și la intrarea pe piața muncii. Astfel, dezavantajele economice se pot transmite de la o generație la alta.

Organizația Salvați Copiii atrage atenția asupra necesității unor măsuri mai consistente pentru sprijinirea familiilor vulnerabile, inclusiv prin acces mai bun la educație, servicii medicale, hrană și protecție socială.

Datele arată că România a făcut progrese în ultimii ani, dar problema este departe de a fi rezolvată. În spatele procentelor statistice se află copii pentru care lucruri considerate firești de alți colegi – o masă suficientă, rechizite noi, haine potrivite sau participarea la o excursie școlară – pot rămâne un lux.

Citește articolul complet

Social

Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință

Publicat

în

Una din patru gospodării din mediul rural încă nu are toaleta în locuință

Deși România a făcut progrese importante în ultimii ani în ceea ce privește condițiile de locuit și extinderea utilităților, accesul la facilități sanitare de bază rămâne o problemă pentru numeroase familii din mediul rural. Aproximativ una din patru gospodării de la sate nu are nici în prezent toaletă în interiorul locuinței, iar diferența față de mediul urban continuă să fie considerabilă.

Potrivit celor mai recente date INS, aferente anului 2025 și analizate într-un studiu privind infrastructura locuințelor, doar 75% dintre gospodăriile rurale aveau toaleta în interiorul casei. Situația este ceva mai bună în privința băii, 75,5% dintre gospodării beneficiind de cadă sau duș în locuință.

Prin comparație, în mediul urban, aproape 98% dintre gospodării dispun de aceste facilități.

Progrese importante în ultimii aproape 20 de ani

Evoluția este totuși semnificativă dacă sunt comparate datele actuale cu cele din urmă cu aproape două decenii.

În 2007, numai 16,5% dintre gospodăriile din mediul rural aveau toaletă în interiorul locuinței. În cazul băii, procentul era de 20,4%.

În 2025, valorile au ajuns la 75%, respectiv 75,5%. Asta înseamnă că accesul la facilități sanitare s-a îmbunătățit considerabil, însă decalajul dintre sate și orașe rămâne mare.

Și în ultimul an s-au înregistrat progrese. Ponderea gospodăriilor rurale cu toaletă în interior a crescut de la 71,1% în 2024 la 75% în 2025.

Cu toate acestea, aproximativ un sfert dintre gospodăriile de la sate continuă să utilizeze toalete amplasate în afara locuinței.

Canalizarea rămâne una dintre marile probleme ale satelor

O altă provocare este reprezentată de extinderea rețelelor de canalizare. Chiar dacă infrastructura s-a dezvoltat, accesul la apă curentă nu înseamnă automat și posibilitatea racordării la sistemul public de colectare a apelor uzate.

În 2025, România avea 2.424 de comune cu rețea de alimentare cu apă, în timp ce canalizarea era disponibilă în numai 1.381 de comune, dintr-un total de 2.862.

Astfel, 1.063 de comune aveau apă la robinet, dar nu dispuneau de rețea publică de canalizare.

Totuși, anul trecut a adus o extindere importantă a infrastructurii. Rețeaua de canalizare din mediul rural a crescut cu 11,8%, ajungând la 24.623 de kilometri. În același timp, rețeaua de alimentare cu apă s-a extins cu 2,6%.

În cursul anului 2025, 85 de comune care nu aveau anterior canalizare au beneficiat de conectarea la această infrastructură.

Brăila, printre județele cu multe comune fără canalizare

Situația infrastructurii diferă semnificativ de la un județ la altul. În județul Brăila, dintre cele 40 de comune, numai opt aveau rețea de canalizare în 2025, potrivit datelor prezentate în analiza bazată pe statisticile INS.

Asta înseamnă că 32 de comune nu aveau încă această infrastructură publică.

Este important de precizat că lipsa unei rețele publice de canalizare nu înseamnă automat că toate gospodăriile din respectivele localități nu au toaletă în interior. Unele locuințe dispun de sisteme individuale de colectare a apelor uzate.

La nivel național, diferența dintre mediul rural și cel urban arată însă că accesul la condiții sanitare considerate obișnuite în majoritatea locuințelor de la oraș continuă să fie o problemă pentru numeroase familii de la sate.

Extinderea rețelelor de apă și canalizare rămâne esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de trai, protejarea sănătății populației și reducerea diferențelor dintre comunitățile rurale și cele urbane.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧