Politică
Vrăjeli de „speciali”
• «O aprobam sau pierdeam banii din PNRR», asta au susținut parlamentarii PSD și PNL despre forma finală a Legii pensiilor speciale, care a fost aprobată într-un final și promulgată de Președintele Klaus Iohannis într-o formă care nu rezolvă multe dintre problemele semnalate pe acest subiect de societatea civilă și nu numai • europarlamentarul PSD Brăila Mihai Tudose a afirmat că legea „specialilor” a fost aprobată într-o sesiune de ”slalom printre jaloane”, deoarece au existat foarte multe impuneri din partea Uniunii Europene • senatorul AUR Brăila, Andrei Hangan, a ajuns la concluzia că actuala guvernare doar a mimat că își dorește eliminarea pensiilor speciale
După ce Camera Deputaților a dat, recent, votul final pe Legea pensiilor speciale, prin care a încercat să pună în acord cerințele deciziei CCR cu acelea ale Comisiei Europene, președintele Klaus Iohannis a promulgat-o în doar două zile. Argumentul a fost acela că exista riscul de a fi ratat jalonul trei din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au încercat să ia legătura cu parlamentarii brăileni, pentru a vedea dacă sunt mulțumiți sau nu de forma finală a acestei legi aprobată de Parlament. O parte dintre aceștia a preferat să nu transmită niciun punct de vedere. Este cazul senatorului PSD Ion Rotaru, a deputatului Nicu Niță, dar și al deputatului independent Ciprian Ciubuc. Ceilalți parlamentari, însă, ne-au răspuns, precizând că deși nu sunt în totalitate mulțumiți de felul în care a ieșit această lege în forma ei finală, totuși au ajuns la concluzia că trebuia aprobată, deoarece exista riscul ca România să piardă foarte mulți bani europeni.
O părere similară a afișat și europarlamentarul PSD Brăila Mihai Tudose care a afirmat că traseul acestei legi a fost practic un ”slalom printre jaloane”, astfel că s-a ajuns la o variantă de compromis în cele din urmă.
”Sunt o mulțime de discuții. Legea nu reflectă neapărat numai ceea ce se dorește, ci sunt și niște impuneri. Curtea Constituțională s-a pronunțat. Sunt niște impuneri europene. Adică, practic, este un slalom printre niște jaloane, iar ceea ce a ieșit din Parlament, cumva este cea mai bună variantă, ținând cont de toate aceste impuneri. Până la urmă, legea, așa cum a ieșit din Parlament, respectă și este acceptată sub această formă de către Uniunea Europeană, de către Comisie. Practic, am închis acest capitol și pe baza închiderii acestui capitol deja așteptăm plățile din tranșa a treia din PNRR”, a declarat Tudose.
Nici deputatul PSD Brăila Mircea Florin nu s-a arătat total convins de felul în care a ajuns să arate legea pensiilor speciale. Totuși acesta a subliniat că obținerea fondurilor prin PNRR era o țintă mult mai importantă.
”Mulțumit sau nemulțumit… e greu de spus. Important este că s-a făcut un pas. PSD și-a dorit o impozitare mai mare a pensiilor speciale și un calendar mai rapid al egalizării vârstei de pensionare între beneficiarii acestor pensii și ceilalți cetățeni. Dar realitatea e că propunerile care reglementau tăieri mai consistente pentru magistrați au fost respinse la CCR pe motiv că se încalcă independența justiției. Noile modificări au fost elaborate de Ministerul Justiției împreună cu experții Comisiei Europene pentru a răspunde obiecțiilor CCR și pentru a îndeplini jalonul asumat de România în PNRR. Dar am aflat și o veste bună. Este prima Lege de acest gen care trece de Curtea Constituțională și care produce efecte concrete în privința tăierii pensiilor speciale și a creșterii egalizării vârstei de pensionare dintre beneficiarii acestor pensii și ceilalți cetățeni din sistemul contributiv. Cel mai important aspect în acest moment e că prin promulgarea legii, România a îndeplinit acest jalon din PNRR și va putea încasa cele aproape 3 miliarde de euro, din fondurile europene alocate țării noastre”, a precizat deputatul social-democrat.
Liberalii nu sunt «pentru» pensii speciale, dar și ei le-au votat
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa a ținut să puncteze că nu a fost niciodată adeptul ideii că unele categorii de oameni ar trebui să beneficieze de pensii speciale, față de restul populației. Și deși susține că încă nu se gândește la momentul când va ajunge la pensie, deoarece este destul de tânăr, Popa a adăugat că a votat proiectul pentru că a pus în balanță necesitatea absorbției fondurilor din PNRR.
”Varianta a fost aprobată pe repede înainte ca să nu pierdem banii din PNRR. Nu am fost de acord, nu sunt și nu voi susține niciodată pensiile speciale! Am fost tot timpul împotriva lor și dacă voi ajunge vreodată să am vârsta pensionării – pentru că momentan nu mă gândesc la pensie că am doar 33 de ani -, nu voi fi de acord să primesc o pensie specială. Nu cred că anumite categorii din România trebuie să fie previlegiate față de altele. Dar pierdeam banii din PNRR! Acesta este și motivul votului meu din Parlament, pentru că dacă nu se punea această problemă nu aș fi votat acest proiect. Am considerat că nu merită să pierdem atâția bani pentru o ambiție”, a explicat Popa.
Deputatul neafiliat politic (membru PNL Brăila) Adrian Paladi a afirmat că un asemenea subiect complex niciodată nu va putea fi rezolvat într-un asemenea mod încât toată lumea să fie mulțumită.
”Subiectul pensiilor speciale este și va rămâne mereu un subiect controversat, care produce dezbateri atât la nivelul politic, cât și la nivelul societății civile. Prin urmare, nicio reformă în acest domeniu nu poate fi mulțumitoare pentru toată lumea. Totuși, în contextul în care ne aflăm, România era obligată să adopte o lege în acest sens, pentru a nu risca pierderea unei sume importante din fondurile alocate pentru PNRR. Mai mult decât atât, această versiune a legii a fost adoptată luând în considerare dispozițiile deciziei Curții Constituționale a României, astfel că reprezintă un act normativ îmbunătățit față de forma inițială adoptată de Parlament”, a spus Paladi.
Hangan: «Actuala guvernare doar mimează că își dorește eliminarea pensiilor speciale»
De cealaltă parte, senatorul AUR Brăila Andrei Hangan a afirmat că a ajuns la concluzia că actual guvernare nu dorește și nu a vrut niciodată să elimine pensiile speciale. Potrivit lui Hangan, AUR și-a luat angajamentul de a elimina pensiile speciale, astfel că partidul este departe de a îngropa securea războiului.
”Actuala guvernare doar mimează că își dorește eliminarea pensiilor speciale. Alianța pentru Unirea Românilor nu este de acord cu tăierea pensiilor polițiștilor, militarilor, rezerviștilor, care sunt încă la dispoziția Armatei Române. Partidul AUR a votat până în prezent toate prevederile și legile care au fost propuse pentru eliminarea sau impozitarea pensiilor speciale, sau pentru reducerea valorilor acestora. Scopul declarat al AUR este de a ajunge, etapă cu etapă, la eliminarea pensiilor speciale. Este important să subliniem că orice modificare a sistemului de pensii speciale trebuie să fie realizată cu responsabilitate și echitate, având în vedere impactul asupra beneficiarilor acestor pensii și asupra sistemului de pensii în ansamblu. Deciziile în această privință ar trebui să fie luate în urma unui dialog amplu și transparent, luând în considerare toate aspectele implicate”, a declarat Hangan.
Senatorul s-a arătat ferm convins că doar AUR ar mai putea schimba ceva atunci când vine vorba despre pensiile speciale.
”Eliminarea pensiilor speciale este un obiectiv declarat al partidului AUR, iar această problemă să fie discutată și dezbătută în societatea românească. Este important ca orice decizie în acest sens să fie luată într-un mod responsabil și echitabil, având în vedere impactul asupra beneficiarilor și asupra sistemului de pensii în ansamblu. Menționăm încă o dată că, din punctul nostru de vedere, pensiile polițiștilor, militarilor, nu sunt pensii speciale! Fie românii vor da în 2024 majoritate suficientă forțelor patriotice astfel încât să putem duce acest demers până la capăt, fie de fiecare dată vom asista doar la un simulacru de eliminare a acestor privilegii”, a conchis Hangan.
Ieri, vot final în Senat pe Legea Pensiilor
Controversata lege a pensiilor a intrat ieri la vot final în Senat, cu doar o zi de dezbateri. Dimineață a fost dezbătută în comisiile de specialitate, și apoi, la ora 17.00, a ajuns la vot în Senat. Până la închiderea ediției nu am aflat rezultatul votului. Urmează Camera Deputaților pentru dezbateri și votul final.
Este controversat acest proiect de lege pentru că România are deja un deficit bugetar ridicat pe care încearcă să îl scadă prin pachetul de măsuri fiscale promovat deja de Guvernul Ciolacu. În același timp, proiectul trece pe repede înainte, fără a exista dezbateri și consultări, care sunt normale atunci când se modifică o lege atât de importantă pentru o largă categorie.
Reamintim că legea prevede o creștere a pensiilor în două etape: 1 ianuarie 2024, o creștere de 13,8%, care presupune o indexare a pensiilor, adică o creștere în funcție de inflație, iar o a doua creștere, de până la 40%, începând cu 1 septembrie.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
