Editorial
Vraiște
Agricultura din România a ”rupt” gura târgului în Europa anul acesta, cu producțiile foarte bune obținute la culturile de cereale. Județul Brăila, eminamente agrar cum este el în momentul de față, că industrie mai avem puțin spre deloc, s-a încadrat în trendul general, livrând rezultate mult peste media anilor trecuți. Din păcate, anul agricol foarte bun este doar conjunctural, fiind determinat în primul rând de ploile generoase din primăvară și de la începutul verii. E adevărat că mulți fermieri au investit în tehnologii de ultimă generație, fapt ce a contribuit la productivitatea ridicată, însă degeaba sunt făcute aceste investiții dacă principalul element, adică apa, nu e livrat la timp și în cantitate suficientă. Iar partea proastă este că în momentul de față majoritatea terenurilor arabile din județul Brăila sunt dependente de precipitațiile naturale, fiindcă sistemele de irigații amenajate pe vremea regimului comunist nu mai sunt funcționale. Iar acest aspect a fost demonstrat cu prisosință anul trecut, când seceta i-a lovit în plin chiar și pe fermierii care au în parcul propriu de utilaje cele mai noi tractoare sau combine.
Dacă investițiile fermierilor în tehnologii moderne ar fi fost însoțite de investițiile statului în reabilitarea și repunerea în funcțiune a sistemului de irigații, agricultura noastră ar fi cu adevărat printre primele în Europa, acolo unde ar trebui să fie de fapt, indiferent dacă anii ar fi secetoși sau ploioși. Ceva investiții s-au făcut în ultimii ani, au mai fost repornite câteva stații, s-au mai reabilitat câteva canale principale, însă una peste alta, în momentul de față este funcțional în județul nostru abia vreun sfert din tot ce a însemnat sistem de irigații în județul Brăila înainte de 1989. Iar dacă vorbim despre sistemul de desecare, lucrurile arată la fel de prost, din aproape 5.000 de kilometri de canale proiectate să preia surplusul de apă de pe câmpuri, doar vreo câteva sute de kilometri fiind decolmatate cât de cât. Restul sunt efectiv sufocate de stufăriș și alte plante acvatice, precum și de aluviunile depuse în zeci de ani de când nimeni nu s-a mai obosit să le curețe. Rolul acestor canale de desecare este vital în anii cu exces de umiditate, când terenurile arabile sunt inundate de ploile abundente. În ultima vreme, județul nostru nu prea s-a confruntat cu astfel de situații, dar și când s-o confrunta, vai de fermierii care au terenurile în zone cu cotă joasă și cu canale de desecare colmatate…
În ediția de astăzi, cotidianul nostru a publicat un articol referitor la starea jalnică în care a ajuns un mare canal de desecare din zona Cotu Lung, sat aflat la circa 20 km de Brăila, pe malul Siretului. Am copilărit în zonă și vorbesc în cunoștință de cauză. În anii ’80, când a fost amenajată una dintre cele mai mari orezării din județul Brăila, acest canal prelua fără probleme apa deversată din parcele. Era lat, adânc, cu luciu de apă curat, un adevărat magnet pentru undițarii brăileni – ca orice canal de desecare din acele vremuri, era plin de pește. După Revoluție, nu cred că a mai fost decolmatat vreodată, degradându-se din ce în ce mai tare cu fiecare an care trecea. În prezent, s-ar putea spune că acest canal nici nu mai există. Practic, este sufocat de stuful care s-a întins, nederanjat de nimeni, de pe un mal pe altul. Cu greu mai vezi un ochi de apă, și acela fiind invadat de vegetație subacvatică. Pentru stațiile de pompare care ar trebui să tragă apa din acest canal în Siret ar fi misiune imposibilă să își facă treaba în astfel de condiții. Dacă ar veni o ploaie mare, terenurile din zona Cotu Lung s-ar transforma, probabil, într-o mare de apă. Și la fel s-ar întâmpla în multe alte părți din județ, unde alte și alte canale de desecare sunt exact în aceeași situație!
În 2021, sistemul de irigații din Brăila merge la un sfert de capacitate, iar cel de desecare tot la fel. Așa că dacă e secetă, culturile se usucă, dacă plouă excesiv, câmpurile se inundă. Cu alte cuvinte, agricultura e dependentă de condițiile atmosferice, la fel cum era cu zeci de ani în urmă, înainte ca statul comunist să investească masiv în sistemele de irigații și de desecare, lăsate în paragină de capitalismul original instalat din 1990 încoace. Din păcate, asta e realitatea! În ultimii 30 de ani, distrugerea sistemelor de irigații și desecare pare să fi fost politică de stat dacă ne uităm la vraiștea care e acum pe câmpurile din județul nostru și de peste tot prin țară. Iar vraiștea asta ține agricultura în subdezvoltare, oricât ar încerca unii fermieri să evolueze pe cont propriu!
Editorial
Alexandru Popa și Ilie Bolojan, umăr la umăr la DNA Iași! Martori!
Liderul PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a fost citat ca martor de DNA Iași. Popa a dat declarații cam două ore joi, 1 octombrie. A doua zi, vineri, 2 octombrie, Ilie Bolojan a fost la DNA Iași unde a stat cam trei ore, tot în calitate de martor.
Dosarul este legat de o presupusă mită uriașă de 1,5 milioane euro pe care omul de afaceri din Vaslui Fănel Bogos ar fi dat-o ca să intre la premierul demis pentru a-l schimba pe directorul DSVSA Vaslui.
De altfel, în aceeași oală cu șeful DSVSA Vaslui este și Alexandru Bociu, șeful suprem al ANSVSA, care-ar fi refuzat să-l schimbe din funcție pe subalternul lui din Vaslui.
Conform unor surse de încredere, Alexandru Bociu a deranjat multă lume bună din PNL tocmai pentru că el aplică legea și nu execută ordine de partid.
Conform altor surse, inclusiv Alexandru Popa, liderul PNL Brăila, s-ar fi străduit să-l schimbe după ce Bociu nu l-a ”executat” pe Costică Peltea omul PSD din fruntea DSVSA Brăila. Cică Peltea nu i-ar fi dat lui Popa autorizație pentru un abator! Mai mult, după scandalul uriaș cu variola la ovine care-a lovit ferme din Brăila unde s-au depistat animale neînregistrate legal, Bociu a demis întreaga conducere a DSVSA, inclusiv adjunctul care era omul PNL.
La acest moment, DSVSA Brăila este condusă de specialiști trimiși de la București de același incomod Bociu. Pe de altă parte, ziarul Comunitatea a obținut o declarație de la deputatul Alexandru Popa, conform căreia el a fost citat ca martor al apărării: „Sunt un profesionist în agricultură (…) Nu am avut nicio treabă cu dosarul propriu-zis, dar am fost citat de doamna Trăilă (Cristina Trăila, secretar general al Guvernului Bolojan, în prezent inculpată în acest dosar- n.n) ca martor din partea dumneaei, ca să pot să dau o expertiză mai mult tehnică”.
Logic, asta înseamnă că Trăilă are încredere în Popa, că doar nu este singurul profesionist în agricultură din țara asta. Mai mult, am putea afirma că Popa i-ar putea fi dator! Cu ce , nu se știe! În fond, nimănui nu-i convine să depună mărturie la DNA, decât dacă nu are loc de întors.
Apoi, dacă știi că ești total neimplicat în practicile toxice ale demiterilor și numirilor după propriile interese în acest caz, de ce mergi cu avocatul de mână? Sincer, când ești complet nevinovat, când nu ai făcut nimic care să miroasă a trafic de influență, de ce ai nevoie de avocat?
Un răspuns ar putea fi legat de maniera controversată de instrumentare a dosarelor, dar și de măsurile preventive care au un puternic iz politic, de aici și scăderea dramatică a credibilității justiției în general. Ca să nu mai vorbim de maniera în care se face justiție la televizor.
În acest context, nu putem să nu ne aducem aminte cum a tratat PNL Brăila, în frunte cu Alexandru Popa și numitul Chivu Cătălin, episodul în care, în urma unui denunț, DNA a ridicat documente de la Consiliul Județean legate de HC Dunărea.
Vă aduceți aminte că Francisk Chiriac, președintele CJ, și Adrian Manole, președintele HC Dunărea, erau deja condamnați de liderii PNL și Chivu? Acum aceiași liberali în frunte cu numitul Chivu nu mai scot o vorbă! Culmea, nu se mai aude nimic în legătură cu acel dosar in rem, deși au trecut atâtea luni! Sau poate procurorii așteaptă alegerile locale… Orice e posibil!
Editorial
Nicușor Dan calcă în picioare Constituția! Ei, și? De parcă ar fi primul!
Constituția este stâlpul democrației! Când se încalcă o dată legea fundamentală a statului, puteți fi siguri că vor urma și alte încălcări, din ce în ce mai ”justificate”, până se va ajunge ca respectarea Constituției să devină excepția.
În ultimii ani au fost multe încălcări și aș aminti de încălcările flagrante ale drepturilor și libertăților cetățenești în perioada pandemiei. Pe o ură colectivă – vacciniști versus anti-vacciniști – guvernele (Orban, dar mai ales Câțu) din acea perioadă și-au bazat așa-zisele reguli, care-au încălcat în lanț drepturile și libertățile cetățenești.
Un singur aspect reamintesc: cum să impui vaccinarea cu un vaccin experimental, când cetățenii sunt atât de diferiți, au boli, au alergii, au slăbiciuni etc etc. Ei bine, s-a putut și poporul plătește și va plăti în continuare pentru milioanele și milioanele și milioanele de doze, care ar fi trebuit administratate tuturor, cam câte 6 de căciulă. ”Noroc” că a izbucnit războiul Rusia – Ucraina astfel că, peste noapte, a dispărut și Covid-ul și regulile absurde.
Următoarea încălcare flagrantă a Constituției a fost atunci când i s-a interzis Dianei Șoșoacă, președintele S.O.S România, să candideze la președinția țării. Ion Iliescu care se bucura de o popularitate imensă nu a avut curajul să facă așa ceva atunci când a candidat Corneliu Vadim Tudor din partea PRM. Să ne aducem aminte cât de dur și amenințător era în limbaj C.V. Tudor. Până la urmă, liderul PRM a fost învins democratic la vot.
Dacă Diana Șoșoacă era lăsată să candideze, cu siguranță ”mânca” din voturile lui Călin Georgescu și niciunul nu ajungea în turul 2. Părerea mea! Sau poate ajungea, dar nu cu un scor atât de mare și atunci ”proeuropenii” se aliau în spatele candidatului pro-occidental, care câștiga democratic alegerile.
Acum, după atâtea luni de la învestirea lui Nicușor Dan, sincer, nu era mai bună Elena Lasconi? A treia oră când s-a încălcat fragrant legea fundamentală a țării a fost când s-au anulat alegerile prezidențiale – turul I -, când s-au calificat Călin Georgescu și Elena Lasconi. Pe ce motiv? Nicușor Dan a promis desecretizarea documentelor, că le va face publice ca să priceapă toată lumea de ce s-au anulat alegerile prezidențiale, o premieră în România post-comunistă. Nu s-a desecretizat nimic, că nu aveau ce. În schimb, Călin Georgescu a fost martirizat și a intrat în categoria adulaților. Ferească Dumnezeu să zici ceva de Georgescu!
Dar cum a fost sacrificată Elena Lasconi pentru Nicușor Dan, vă mai aduceți aminte? Iar acum progresiștii nu-l mai înghit pe președintele Dan! S-au lipit de Ilie Bolojan care este și el un ”Mesia”, adulat, indiferent ce-ar face. Să te ferească Dumnezeu să zici ceva de Bolojan!
În fine, abia acum vine lovitura de grație: preaiubitul și întâiul matematician al țării, Nicușor Dan a început să interpreteze Constituția ca pe un text de la Limba Română. Fără nicio legătură cu Matematica. Astfel că, întâi l-a propus pe Tomac, al cărui partid nici nu a intrat în Parlament. Acum l-a desemnat pe Veștea, peste capul Bolojan al PNL, ceea ce a dus deja la împărțirea liberalilor în două tabere. În plus, o dă încontinuu că el ”nu vrea” un guvern votat de AUR sau cu membri AUR pe post de miniștri.
Păi, cum vine asta? Votanții AUR nu sunt români? Nicușor Dan nu este președintele tuturor românilor, ci doar al ”proeuropenilor”? Am zis-o și-o repet: întâi președintele să fi desemnat un premier de la PSD, partidul situat pe locul I la ultimele parlamentare. Dacă Grindeanu&Co nu treceau un guvern de Parlament, la rând intra AUR! Dacă nici AUR nu făcea nimic, a treia oară votau toți parlamentarii cu ochii închiși, orice guvern. Asta-i formula rezultată după ultimele parlamentare! Este practic imposibil fără PSD sau fără AUR. Și dacă partidele ”proeuropene” nu se înțeleg între ele, atunci hai la anticipate! De ce-i este frică lui Nicușor Dan să respecte Constituția?
Ce crede el sau altcineva – Bolojan, Veștea, Grindeanu, Fritz – că dacă împart, pe față, alegătorii românii în cetățeni de mâna întâi și cetățeni de mâna a doua, după votul exprimat la ultimele alegeri, Europa va ajuta România cu bani, dacă nu-și îndeplinește jaloanele pe care tot ai noștri conducători le-au negociat? Nu, fraților! Stați liniștiți! Uitați-vă la țările din jur cum tratează interesul național. Cu atenție! Că vremurile se schimbă!
Ai noștri conducători însă, par din ce în ce mai mult rupți de realitatea în care trăiesc românii și își permit să facă ”fițe” de parcă am fi o țară bananieră, fără Constituție, fără democrație, fără reguli.






















