Economie
”Votul meu va fi votul fermierilor români împotriva documentului emis de Comisia Europeană”
fondurile pe agricultură să nu fie condiționate pe anumite jaloane și ținte pe care le vrea Comisia Europeană, asta vor fermierii noștri • ministrul Agriculturii, Florin Ionuț Barbu, a venit miercuri în Brăila, alături de mai mulți directori din domeniu printre care și Elena Daniela Rebeca, director general în cadrul Ministerului de resort • Barbu a vizitat o serie de obiective în Județul Brăila, alături de autoritățile locale, și apoi s-a întâlnit cu fermierii brăileni în Sala Mare a Palatului Administrativ • cu această ocazie, Barbu a acordat un interviu în exclusivitate cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei” • «În infrastructura de irigații din Județul Brăila s-au investit 1,1 miliarde euro», a punctat ministrul • din aceeași sursă am aflat că Ordonanța privind plafonarea adaosului comercial (în cazul alimentelor de bază) a fost prelungită până pe 30 septembrie, când urmează să fie noi discuții la nivelul Guvernului • ”în perioada următoare avem în implementare peste 2 miliarde euro, investiții în procesare”, a mai anunțat ministrul
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin Ionuț Barbu, a venit miercuri-dimineață în Brăila într-o vizită oficială în cadrul căreia a vizitat o serie de obiective și apoi a participat la o întâlnire cu fermierii. Înainte, acesta a făcut o vizită similară și în județul Galați. Barbu a fost însoțit de mai mulți directori importanți în domeniu, printre care și Elena Daniela Rebeca, director general în Ministerul Agriculturii. Întâlnirea de la Brăila a avut loc în Sala Mare a Palatului Administrativ, în prezența președintelui CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), a prefectului Iulian Timofei, primarului Marian Dragomir, dar și a senatorului social-democrat Sorin Moise (fost secretar de stat la Ministerul Agriculturii). Acesta le-a vorbit agricultorilor brăileni despre investițiile în sistemul de irigații din județ, dar și despre începerea negocierilor cu privire la viitoarea politică agricolă comună la nivelul Comisiei Europene. După discuțiile purtate cu fermierii, ministrul a acordat un interviu telefonic în exclusivitate, redactorilor ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, care poate fi lecturat în cele ce urmează:
Redactor: Sunteți mulțumit de ce ați găsit în Județul Brăila?
Florin Ionuț Barbu: Sigur că sunt mulțumit! În primul rând, Județul Brăila a ajuns cu sistemul de irigații la 293.000 ha. Practic, prin schemele de ajutor de stat pe care noi le-am dat în sistem în infrastructura principală de irigații, s-au investit aproape 800 milioane euro. Complementar am investit din fonduri europene peste 300 milioane euro. Practic, în infrastructura de irigații din Județul Brăila s-au investit 1,1 miliarde euro. Încă de acum opt ani, de când eram directorul general al Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare, de aici am plecat cu reabilitarea sistemului de irigații. Atunci am promis că Județul Brăila va fi irigat în totalitate și din ce am văzut astăzi, acele lucruri pe care le-am creionat împreună cu fermierii din Județul Brăila au fost și realizate.
R: Pe termen scurt, ce vești bune aveți pentru fermierii români?
B: În perioada următoare suntem în discuții la nivelul Comisiei Europene pentru a crea un nou mecanism de finanțare pe modelul pe care noi l-am avut și în anul 2024: «Creditul fermierilor». În felul acesta am dat credite către fermieri cu o dobândă fixă de 1,95%, ROBOR-ul și toate celelalte comisioane fiind achitate de către Ministerul Agriculturii. Este un credit care n-a fost în ultimii 30 de ani în nicio ramură a economiei din România. Și din discuțiile pe care le avem la nivelul Comisiei Europene, încercăm să creionăm un alt credit pe același model pe care l-am avut pe cazul Ucraina.
”Avem nevoie de materie primă pentru a crea produse românești, cu o etichetă curată pentru consumatori și pentru românii noștri”
R: Sunteți mulțumit de activitatea din Insula Mare a Brăilei?
B: Sigur că sunt mulțumit, dar în continuare îmi doresc foarte mult ca în tot ceea ce înseamnă investiții pe domeniul statului, concesionate de către fermieri prin ADS, să integrăm și zootehnia în aceste terenuri. Ministerul Agriculturii nu va mai concesiona terenuri către fermieri decât dacă integrează vegetalul cu zootehnia. În acest context, pentru a dezvolta sectorul de zootehnie, în perioada următoare avem în implementare peste 2 miliarde euro, investiții în procesare și după finalizarea acestor investiții foarte mari în unități de procesare. Noi avem nevoie de materie primă pentru a crea aceste produse românești, produse de o calitate superioară cu o etichetă curată pentru consumatori și pentru românii noștri.
R: Cu ce încurajați oamenii în ceea ce privește prețurile la alimentele de bază, acum când scumpirile lovesc din toate părțile?
B: Eu am avut o discuție cu domnul Bolojan (n.r. – prim-ministrul Ilie Bolojan). Am continuat plafonarea alimentelor de bază, a adaosului comercial. Lucrurile au fost foarte clare și datele au arătat scăderi semnificative până la 30 de procente. Mai mult decât atât, am stabilizat prețul alimentelor de bază. Mai exact, Ordonanța privind plafonarea adaosului comercial am prelungit-o până pe 30 septembrie, urmând să luăm o nouă decizie în Guvernul României.
R: În urma întâlnirii de astăzi cu fermierii brăileni, ați primit vreo sugestie importantă din partea acestora de care să țineți cont pe viitor?
B: Da, am primit! Am avut o întâlnire foarte bună. Mai mult decât atât, am avut o discuție prin care toți fermierii au fost de acord ca votul pe care eu, ca ministru, îl voi da în Consiliul European, privind noul cadru financiar 2028-2034, așa cum am solicitat Comisiei, să respingă acest document, iar politica agricolă comună să rămână separată. Practic, fondurile pe agricultură să nu fie condiționate pe anumite jaloane și ținte pe care le vrea Comisia Europeană. Fermierii din Brăila au fost de acord în unanimitate. Și același lucru îl voi face în toate județele din România. Iar atunci când voi merge în Consiliul AGRIFISH, votul pe care îl voi da va fi votul fermierilor români împotriva documentului emis de Comisia Europeană .
R: Vă mulțumesc pentru timpul acordat!
B: Și eu vă mulțumesc!
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
