Life Style
Viața prin filtrul beauty al Instagram. Cum ne influențează estetica din online alegerile și cheltuielile din viața reală
Tot ce se găsea pe Instagram trebuia să fie perfect, din punct de vedere vizual.
De aici încolo, lucrurile au căpătat amploare și, ca orice instrument digital folosit în masă, a ajuns să modifice comportamentele de consum din offline. Filtrele folosite pe rețeaua de socializare au început să-și găsească un corespondent și-n viața reală.
De ce? Pentru că mare parte din ceea ce facem, vedem și cumpărăm ajunge și pe Instagram. Experiențele offline trebuie să existe și în online, iar martore sunt tonele de postări cu mâncărurile, vacanțele, hainele și aventurile oamenilor din întreaga lume.
Și, dacă ajung acolo, trebuie să fie „instagramabile”, adică să aibă acel aspect demn de perfecțiunea vizuală de pe Instagram.
Tot acest curent criticat de mulți și considerat doar o poleială, o imagine de suprafață care intră în contrast cu realitatea mai puțin colorată, a fost adaptat din mers mai ales de creatorii de conținut, de influenceri. Dar mulți dintre ei au început să-și dea seama că acest cadru perfect nu poate fi mimat ori întreținut la nesfârșit.
A apărut în mod natural nevoia de originalitate, creativitate și, deloc în ultimul rând, de sinceritate.
Fuga după perfecțiune
Frenezia din jurul conceptului de instagramabil ne influențează, conștient sau nu, modul de viață.
Alegem să bem o cafea într-un anumit loc pentru că am văzut că altcineva a pus niște story-uri atractive vizual de acolo. Ori poate ne cumpărăm un anumit accesoriu în casă pentru că l-am văzut într-o postare pe Pinterest, unde modul de a trăi și a locui în propria casă pare desprins din povești.
Dacă arunci o privire pe conturile pe care le urmărești în perioada Crăciunului, de exemplu, o să observi că totul pare perfect. De la cum e împodobit bradul, la cum e aranjată masa.
Până și clasicele pulovere cu reni și brăduți (în care mai toată lumea se îmbracă – fie pentru că le-au primit la Secret Santa sau de la vreo mătușă) arată mai bine pe Instagram decât în realitate.
De la ceea ce vezi în feed, apare inevitabil presiunea de a-ți amenaja spațiul la fel de cozy, de a-ți bea cafeaua în locuri care dau bine în poze, de a alege restaurantele care-ți oferă și o lumină perfectă pentru a-ți fotografia farfuria, înainte de a mânca.
La un moment dat, apăruse chiar un cont de Instagram care-ți arăta cum oamenii fac fix aceleași poze, în aceleași locuri și cu aceeași abordare estetică. Un alt cont de Tiktok și-a propus să ironizeze modul în care persoanele muncesc pentru poza perfectă.
Poate fi identificat un efect de turmă și el e, în zilele noastre, ghidat și de estetica vizuală, crede Omid Ghannadi, arhitect, designer de interior și proprietar al unei cafenele din București.
„Înainte, ca să vrei să fii undeva, ar fi trebuit să fi fost deja o dată ca să-ți mai dorești să ajungi acolo. Mergeai pe stradă, descopereai – vedeai un local și intrai să vezi despre ce e vorba. Acum, stai pe internet, vezi experiențele altora pe care vrei să le trăiești și tu”, a spus Omid Ghannadi.
În multe localuri din București, componenta instagramabilă a ajuns să facă parte din meniu. Proprietarii se gândesc că totul trebuie să arate bine în poze, pentru că asta înseamnă atragerea mai multor clienți.
O promovare din feed în feed e cel puțin la fel de eficientă ca vestitul principiu de marketing „word of mouth”.
„Instagram e un instrument de promovare, unii îl folosesc mai bine, alții mai puțin bine. Bucureștiul e un oraș foarte trending acum, sunt foarte multe localuri foarte frumoase și foarte arătoase, oamenii s-au prins: vrei să fii un local de top, trebuie să arăți foarte bine, pentru că va veni lumea, va poza și va posta”, explică designerul de interior.
El adaugă că nu am ajuns încă în punctul în care să arate toate localurile la fel, dar există foarte multe cazuri în care se acordă „mult prea multă valoare esteticii, în defavoarea autenticității”.
Conceptul de instagramabil e în continuare prezent, dar dacă nu e însoțit și de o poveste, atunci capătă și o „conotație negativă, aceea a superficialității și a platitudinii estetice”, spune Christina One, fotograf, artist vizual și creator de conținut cu aproape 40.000 de urmăritori pe Instagram.
„Orice arată bine la o primă vedere, dar care nu comunică mai mult decât acest înveliș aparent arătos. Dar, din fericire se pune accent și pe estetica vizuală elaborată, care să vină la pachet și cu un fond, nu doar cu formă, însă depinde ce nișe urmărești și ce domenii”, adaugă ea despre controversele din jurul „instagramabilității” pe Instagram.
Cu ideea de a avea la pachet și formă, și fond au plecat la drum și creatorii proiectului Casa Mița Biciclista, de lângă Piața Amzei din București. În perioada Crăciunului, monumentul istoric atrage sute de mii de oameni care se pozează cu decorațiunile desfășurate pe fațada casei.
Acea locație a ajuns vedetă pe Instagram, în asemenea măsură că în zonă se blochează circulația. E imposibil să treci pe acolo în perioada sărbătorilor și să nu vezi, indiferent de momentul zilei, grupuri mari de oameni (și de influenceri) care încearcă să se poziționeze în cele mai bune cadre.
„Marea performanță, în acest context instagramabil, e să-i faci pe oamenii obișnuiți, care nu-s neapărat fotografi, să vină acolo să fotografieze pentru ei și să posteze, să crească viralitatea”, constată Alex Gâlmeanu, unul dintre cei mai cunoscuți fotografi de portret din România.
„Fiecare dintre noi caută și se concentrează pe partea de estetică din jurul nostru, orice încercare de plăcut și de frumos primește reacții pozitive din partea publicului”, a explicat fotograful Alberto Groșescu, director executiv ARCEN.
Partea de estetică e foarte importantă atunci când vine vorba de proiectele în care se implică ARCEN, pentru că asta „aduce oamenii”.
Dar, dincolo de asta e mai mult.
“Peste acest layer de estetic, de frumos, am venit întotdeauna și cu o parte de educație. Am încercat să aducem și o parte culturală, pentru că avem această reacție umană, normală de a fi atrași cumva de ceea ce sclipește, dar în același timp, pe noi ne-a preocupat și să transmitem un anumit mesaj pe diferite paliere” – Alberto Groșescu.
Turismul instagramabil
Dacă vorbim de cifre, Instagram e folosit lunar de aproximativ două miliarde de utilizatori la nivel mondial, fiind a patra rețea de socializare ca număr de utilizatori, după Facebook, Youtube și WhatsApp, potrivit datelor Statista.
Cantitatea de poze și reel-uri postate acolo e, așadar, uriașă și extrem de diversă. În funcție de interesul fiecăruia, postările de acolo pot influența modul în care-ți cheltui banii în viața reală.
Dincolo de restaurante, baruri și cafenele, sunt promovate și atracțiile turistice. Conținutul e fie sponsorizat – în cazul influencerilor, fie creat doar pentru a le arăta prietenilor și urmăritorilor locurile văzute.
Un studiu realizat anual arată că topul celor mai instagramabile locuri din lume, în 2023, e condus de orașe europene: Milano, Londra și Paris. La realizarea studiului, s-au luat în calcul inclusiv numărul de hashtag-uri de pe Instagram și numărul de vizualizări de pe TikTok.
E lesne de înțeles că aceste orașe atrag turiști și datorită conținutului postat pe Instagram și alte rețele de socializare.
Pentru mulți utilizatori, aceste platforme sunt singura sursă de inspirație atunci când aleg o vacanță în străinătate.
„Locurile instagramabile existau cu mult timp înainte de Instagram și vor exista și mult timp după. Doar că rețeaua a propagat, niște imagini din anumite locații au fost atât de plăcute ochiului, atât de apreciate, încât locurile alea au devenit și mai celebre decât erau”, spune fotograful Alex Gâlmeanu.
Dar asta poate fi, în egală măsură, și o mare bătaie de cap pentru locuitorii de acolo și pentru autorități.
Santorini, una dintre cele mai frumoase insule ale Greciei, e luată cu asalt anual de milioane de turiști. Și toți se îngrămădesc pe străduțele înguste, să surprindă cele mai frumoase cadre – de la casele albe întinse pe coastă și până la culorile oferite de apusul ori răsăritul de pe insula elenă.
E motivul pentru care autoritățile s-au plâns de faptul că infrastructura insulei e pusă în pericol de această formă de turism instagramabil.
Există, însă, și cazuri în care oamenii ajung în locuri care nu arată deloc așa cum le-au văzut în pozele și video-urile postate de alții.
Toate aceste înșelătorii vizuale au dat naștere trend-ului instagram vs.reality (cum crezi că va fi și cum e de fapt).
Când șefii vor să te simți la birou ca-n vacanță
Estetica promovată de Instagram e folosită nu doar pentru a-i scoate pe oameni din casă sau pentru a cheltui, ci și pentru a-i convinge să lucreze de la birou. Marile companii au început să-și amenajeze spațiile de lucru astfel încât experiența vizuală să fie cât mai plăcută pentru angajați.
După anii de pandemie, a devenit tot mai utilizat sistemul de muncă remote – de la distanță, dar și cel hibrid.
Doar că pentru multe companii nu a mai fost așa de simplu să-și readucă angajații la birou și s-au gândit că un spațiu care să dea bine în poze și story-uri le-ar putea asigura reușita.
Greu de spus cât contează sau nu pentru angajați, din moment ce mulți cred că principalul avantaj al unui loc de muncă ar trebui să fie un raport corect între beneficiile salariale și munca prestată.
Dar e un trend care poate înclina balanța, după bifarea altor avantaje la care se uită angajații.
Această direcție estetică a fost pornită în principal de companiile tech, în frunte cu gigantul Google, recunoscut pentru ideile îndrăznețe atunci când vine vorba de amenajarea spațiilor de birouri.
New York Times constata cum rețeta e din ce în ce mai sofisticată și are rolul de a-i atrage, în primul rând, pe angajații tineri: spații de lucru cât mai colorate, zone de relaxare cu mese, cărți, reviste și lumini specifice cafenelelor – decoruri care dau bine pe Instagram și care să te facă să te simți că nu ești la muncă.
Dacă vrei un termen de comparație, e cam opusul a ceea ce ai văzut, poate, în The Office, varianta americană, sau în Severance. The Office a debutat în 2005, când standardele vizuale la locul de muncă erau cu totul altele. De cealaltă parte, simetria rece din Severance este, evident, intenționată.
„Spațiul în care trăim ne influențează fiecare stare pe care o avem. Dacă suntem între patru pereți și nu vedem soare, în mod clar nu o să avem o stare de spirit prea bună. Dacă ceea ce vedem e plăcut, în mod automat avem reacții pozitive”, explică fotograful Alberto Groșescu.
Jurnaliștii NYT au vizitat birourile Magic Spoon, un brand de cereale din Statele Unite. Unul dintre cofondatori spunea că amenajarea spațiului a fost gândită pentru a reflecta valorile companiei, dar și să ofere „confortul unei sufragerii și experiența glamorous a unei vacanțe”.
Fără filter
Pe măsură ce lumea a început să devină tot mai conștientă că perfecțiunea promovată pe Instagram nu există, au apărut și criticile. În timp, forțarea acestui concept de estetică fără defecte și-a arătat limitele.
După cum îmi spunea un prieten recent: cea mai frumoasă vacanță nu e niciodată cea de pe Instagram.
Iar asta a dus, automat, la o altă abordare a influencerilor, cei care până la urmă au setat acest trend și caută să-l țină în viață.
„Există o masă de creatori de conținut care-s copy of a copy of a copy. Toți cu aceleași haine, conținut similar, cu aceeași stilistică banală, aceleași două interese prezentate, fără sare și piper. Pe de altă parte, sunt și dintre cei care fac notă discordantă și-s un deliciu de urmărit, aduc valoare prin conținutul lor”, afirmă Christina One.
Când vine vorba de influenceri, pot fi identificate două mari categorii: cei care inspiră și cei care doar epatează, fiecare cu partea lor de audiență.
„Mi se pare că tendința generală, de ceva vreme încoace, e de a aprecia mai mult conținutul autentic, prezentarea cât mai sinceră a stilului de viață, decât imaginea idealizată, dar bineînțeles, păstrată și nota inspirațională”, crede Christina.
Termenul de „instagramabil” nu o să dispară curând din vocabularul erei digitale, dar el se transformă permanent. Și depinde de fiecare prin ce lupă îl privește.
Pe de altă parte, presiunea esteticii vizuale are și unele avantaje. Gusturile s-au diversificat și standardele au devenit mai ridicate, inclusiv în România.
„E clar că românii au văzut mai multe lucruri în ultimii 15 ani, mai multe locuri și au un bagaj mult mai bogat de estetică și de design decât înainte. Acum se implică și cer diverse lucruri: am văzut pe Pinterest, aș vrea să am un hamac aici, o saltea plutitoare acolo, tot felul de trăsnăi pe care le văd pe internet”, spune Omid Ghannadi.
Life Style
Halloween, de la ritualurile celților la sărbătoarea costumelor și a dovlecilor. Cum a cucerit lumea noaptea de 31 octombrie
Sărbătorită în fiecare an pe 31 octombrie, Halloween-ul are o istorie de peste două milenii, cu rădăcini în tradițiile celtice și influențe creștine. Transformată de-a lungul secolelor într-o sărbătoare populară în Statele Unite, celebrarea s-a răspândit ulterior în Europa de Est și în alte regiuni ale lumii, unde a căpătat forme adaptate culturii locale.
În fiecare toamnă, cu câteva zile înainte de sfârșitul lunii octombrie, magazinele se umplu de dovleci sculptați, măști înfricoșătoare, costume de vrăjitoare și schelete, iar copiii și adulții se pregătesc pentru petreceri tematice. Halloween-ul este astăzi una dintre cele mai cunoscute sărbători populare din cultura occidentală, însă originile sale sunt mult mai vechi decât par să sugereze costumele moderne și decorațiunile comerciale.
În spatele acestei celebrări se află o istorie în care s-au împletit credințe precreștine, tradiții religioase, legende populare și influența industriei de divertisment. Deși este asociat în prezent mai ales cu Statele Unite, Halloween-ul s-a format în Europa, a traversat Atlanticul odată cu valurile de emigranți și s-a întors ulterior pe continent într-o versiune puternic influențată de cultura americană.
Samhain, sărbătoarea celtică de la care a pornit Halloween-ul
Originile Halloween-ului sunt legate de Samhain, un festival celebrat de vechile comunități celtice din zone care corespund astăzi în special Irlandei, Scoției și unor părți din Marea Britanie și Europa continentală. Sărbătoarea marca sfârșitul sezonului recoltelor și apropierea iernii, o perioadă dificilă pentru comunitățile agricole, în care zilele deveneau mai scurte, iar oamenii trebuiau să își pregătească proviziile pentru lunile reci.
În calendarul celtic, începutul lunii noiembrie avea o semnificație aparte. Samhain era asociat cu trecerea într-un nou ciclu al anului, iar tradițiile populare legate de această perioadă vorbeau despre o apropiere neobișnuită între lumea celor vii și cea a spiritelor.
Potrivit credințelor transmise de-a lungul generațiilor, sufletele morților și alte ființe supranaturale puteau pătrunde în lumea oamenilor în această noapte. Comunitățile aprindeau focuri ritualice, organizau ospețe și respectau obiceiuri menite să îi protejeze de pericolele nevăzute. În unele tradiții erau lăsate alimente pentru spirite, în timp ce măștile și deghizările aveau rolul de a-i feri pe oameni de întâlnirile nedorite.
Trebuie precizat că informațiile despre ritualurile celtice sunt incomplete. O parte dintre relatările cunoscute au fost consemnate mult mai târziu, astfel că nu toate obiceiurile moderne pot fi legate cu certitudine de practicile din Antichitate.
Totuși, ideea unei nopți în care granița dintre lumea celor vii și cea a morților devenea mai ușor de traversat a rămas unul dintre elementele centrale ale imaginarului asociat Halloween-ului.
Cum a devenit Halloween-ul o sărbătoare creștină
Odată cu răspândirea creștinismului în Europa, vechile tradiții nu au dispărut peste noapte. Unele au fost abandonate, altele au fost transformate, iar anumite obiceiuri populare au continuat să existe alături de sărbătorile religioase.
Un moment important a fost stabilirea zilei de 1 noiembrie ca sărbătoare dedicată tuturor sfinților în tradiția occidentală a creștinismului. În secolul al VIII-lea, această dată a fost asociată cu celebrarea Tuturor Sfinților, iar ziua de 2 noiembrie a devenit ulterior dedicată comemorării credincioșilor răposați, cunoscută drept Ziua Morților sau All Souls’ Day.
Seara de dinaintea Zilei Tuturor Sfinților era numită în engleză „All Hallows’ Eve”. Prin scurtare și transformare lingvistică, expresia a ajuns la forma „Halloween”.
Astfel, numele sărbătorii are o origine creștină, chiar dacă o parte dintre tradițiile populare asociate ei sunt legate de vechiul festival celtic. De-a lungul timpului, obiceiurile s-au amestecat, iar Halloween-ul a devenit o celebrare distinctă, aflată la intersecția dintre calendarul religios și folclorul european.
În insulele britanice au apărut și practici care au contribuit la formarea tradiției moderne. În anumite comunități, oamenii mergeau din casă în casă și primeau mâncare în schimbul rugăciunilor pentru sufletele celor decedați. Alte obiceiuri presupuneau deghizarea, cântecele și mici reprezentații oferite gazdelor.
Aceste practici sunt considerate printre precursorii tradiției „trick-or-treat”, în care copiii merg din casă în casă pentru a primi dulciuri.
De ce sculptăm dovleci și ne costumăm în personaje înfricoșătoare
Unul dintre cele mai cunoscute simboluri ale Halloween-ului este dovleacul sculptat, luminat din interior de o lumânare. Tradiția are legătură cu obiceiuri din Irlanda și din alte zone ale insulelor britanice, unde oamenii sculptau inițial napi sau alte legume disponibile local.
O legendă irlandeză vorbește despre Jack, un personaj viclean care ar fi reușit să îl păcălească pe diavol, dar care, după moarte, nu și-ar fi găsit loc nici în Rai, nici în Iad. Condamnat să rătăcească, ar fi purtat o lumină într-un felinar improvizat. Povestea a contribuit la popularizarea imaginii cunoscute sub numele de „Jack-o’-lantern”.
Când tradiția a ajuns în America de Nord, dovleacul a înlocuit treptat napii, fiind mai mare, mai ușor de scobit și mai potrivit pentru realizarea unor chipuri expresive.
Nici costumele nu au apărut odată cu industria modernă a sărbătorii. Deghizările aveau antecedente în tradițiile europene, unde oamenii se îmbrăcau în personaje supranaturale sau purtau măști în timpul anumitor ceremonii. În timp, aceste practici s-au transformat în jocuri și petreceri, iar personajele înfricoșătoare au ajuns să împartă scena cu supereroi, personaje din filme și vedete ale culturii pop.
Halloween-ul contemporan păstrează astfel elemente ale vechiului folclor, dar le combină cu influențe moderne, dictate de filme, seriale, jocuri video și rețele sociale.
Cum a ajuns Halloween-ul în America și a cucerit cultura occidentală
Halloween-ul nu a devenit imediat o sărbătoare populară în Statele Unite. În unele comunități protestante din America colonială, asemenea celebrări erau privite cu suspiciune din cauza asocierilor lor cu tradițiile catolice și cu vechile credințe populare.
Situația s-a schimbat în secolul al XIX-lea, mai ales după sosirea unui număr mare de imigranți irlandezi și scoțieni. Aceștia au adus peste Atlantic obiceiurile legate de noaptea de 31 octombrie, poveștile despre spirite, costumele și practicile de oferire a alimentelor.
Treptat, Halloween-ul a depășit comunitățile de origine irlandeză și scoțiană. În secolul al XX-lea, sărbătoarea s-a îndepărtat tot mai mult de semnificațiile religioase și a devenit un eveniment social, cu petreceri, parade, concursuri de costume și activități pentru copii.
După Al Doilea Război Mondial, tradiția de a merge din casă în casă pentru a primi dulciuri s-a răspândit puternic. Dezvoltarea cartierelor rezidențiale, disponibilitatea dulciurilor ambalate individual și popularitatea evenimentelor organizate pentru copii au contribuit la succesul sărbătorii.
În paralel, comercianții au descoperit potențialul economic al Halloween-ului. Au apărut costume produse în serie, decorațiuni tematice, dulciuri în ambalaje speciale și campanii publicitare dedicate. Cinematografia și televiziunea au amplificat fenomenul, transformând Halloween-ul într-un reper al culturii populare americane.
Prin filmele de groază, seriale, desene animate și producții dedicate copiilor, imaginile specifice sărbătorii au ajuns la publicul din numeroase țări. Halloween-ul a devenit astfel mai mult decât o tradiție importată: a ajuns un produs cultural ușor de recunoscut, adaptabil la piețe și obiceiuri diferite.
Cum a ajuns Halloween-ul în Europa de Est și în România
Deși originile sale sunt europene, forma modernă a Halloween-ului s-a răspândit în Europa de Est mai ales sub influența culturii occidentale contemporane. Filmele americane, televiziunea, publicitatea și, mai târziu, internetul au făcut cunoscute costumele, dovlecii sculptați și petrecerile din noaptea de 31 octombrie.
În România și în alte țări din regiune, Halloween-ul a devenit mai vizibil după căderea regimurilor comuniste, în contextul deschiderii către cultura occidentală și al dezvoltării comerțului privat. Magazinele au început să ofere costume și decorațiuni, localurile au organizat petreceri tematice, iar școlile și grădinițele au inclus uneori activități dedicate copiilor.
Internetul și rețelele sociale au accelerat răspândirea obiceiului. Fotografiile cu costume elaborate, machiajele spectaculoase și decorurile inspirate din filme au transformat sărbătoarea într-un eveniment atractiv mai ales pentru publicul tânăr.
În România, Halloween-ul se intersectează și cu interesul pentru miturile locale despre strigoi, vampiri și personaje supranaturale. Imaginea lui Dracula, popularizată internațional prin literatură și cinematografie, este adesea folosită în evenimente tematice, inclusiv în cele care atrag turiști străini.
Totuși, Halloween-ul nu a înlocuit sărbătorile tradiționale românești dedicate morților. În calendarul popular și religios există propriile momente de pomenire a celor dispăruți, cu obiceiuri diferite de cele occidentale. În timp ce Halloween-ul este asociat în principal cu deghizarea, petrecerile și divertismentul, comemorarea celor răposați are în România o semnificație religioasă și familială distinctă.
Nici în Europa de Est receptarea sărbătorii nu este uniformă. Pentru unii, Halloween-ul este o ocazie de distracție și de socializare, pentru alții este un fenomen comercial importat, iar anumite comunități religioase privesc cu rezerve simbolurile și temele sale.
Halloween-ul de astăzi, între tradiție și comerț
În prezent, Halloween-ul este celebrat în numeroase țări, însă nu peste tot în același fel. În Statele Unite și Canada, copiii merg frecvent din casă în casă pentru dulciuri, iar adulții participă la petreceri costumate. În Irlanda, sărbătoarea păstrează legături mai vizibile cu tradițiile locale, în timp ce în alte țări europene accentul cade mai ales pe evenimente organizate în cluburi, școli, centre comerciale sau parcuri tematice.
Data de 31 octombrie a devenit și un reper important pentru comercianți, care promovează costume, dulciuri, decorațiuni și produse tematice. În același timp, sărbătoarea oferă industriei de divertisment un prilej de a lansa filme, jocuri și experiențe inspirate de universul horror.
Drumul Halloween-ului, de la ritualurile asociate schimbării anotimpurilor la petrecerile moderne, arată cum tradițiile se pot transforma odată cu migrația, religia și schimbările culturale. Ceea ce a început ca o celebrare legată de sfârșitul recoltei și de credințele despre lumea spiritelor a devenit o sărbătoare globală, în care istoria veche coexistă cu divertismentul și consumul contemporan.
Life Style
Ce trebuie să verifici înainte de a cumpăra bijuterii din aur
Un inel poate arăta impecabil în vitrină, dar aspectul nu spune totul despre calitatea lui. Când cumperi o bijuterie din aur, merită să verifici câteva detalii care nu se văd imediat: compoziția aliajului, marcajele, sistemul de închidere și informațiile din documentele de vânzare. Câteva minute de atenție pot preveni surprizele neplăcute, mai ales când alegi o piesă pe care vrei să o porți mult timp.
Verifică titlul aurului și marcajele
Aurul folosit în bijuterii este de regulă aliat cu alte metale, pentru a obține rezistența și culoarea dorite. Marcajul 585 indică un conținut de 58,5% aur, corespunzător titlului de 14 karate. Marcajul 750 înseamnă 75% aur, adică 18 karate. Restul compoziției poate include argint, cupru sau alte metale, în funcție de aliaj.
În România, comercializarea obiectelor din metale prețioase este supusă unor reguli privind marcarea și controlul. Verifică existența marcajelor aplicabile și cere explicații vânzătorului dacă acestea nu sunt lizibile. Unele obiecte pot beneficia de excepții legale de la marcare, așa că absența unui semn nu trebuie interpretată automat drept dovadă de fals.
Compară greutatea, dimensiunile și prețul
Două brățări care par asemănătoare pot avea greutăți diferite, iar acest lucru influențează prețul. Cere informații despre gramaj, titlul aurului și eventualele elemente care nu sunt realizate din metal prețios. Dacă bijuteria are pietre, întreabă cum sunt prezentate separat caracteristicile lor.
Prețul final nu reflectă numai cantitatea de aur. Contează și manopera, complexitatea modelului, finisajul sau montura. De aceea, comparația exclusiv după prețul pe gram poate fi înșelătoare.
Alege un comerciant care oferă informații clare
Înainte de comandă, uită-te la descrierea produsului, condițiile de livrare și datele de contact ale comerciantului. De exemplu, atunci când consulți oferta TEZAUR Shop, este util să compari specificațiile modelelor care te interesează, nu doar fotografiile. Pentru o alegere informată, verifică întotdeauna informațiile disponibile pentru produsul concret.
Păstrează factura sau bonul fiscal și documentele care însoțesc bijuteria. Acestea pot fi necesare dacă apar întrebări privind caracteristicile produsului ori dacă ai nevoie ulterior de servicii de întreținere.
Privește atent finisajele și sistemele de prindere
La un lănțișor, verifică dacă închizătoarea funcționează ușor și se fixează ferm. La o brățară, urmărește îmbinările dintre zale. Un inel trebuie să aibă margini finisate, fără asperități care să deranjeze pielea. Dacă piesa are pietre, observă dacă montura pare uniformă și dacă elementele sunt bine fixate.
Pentru bijuterii damă, alegerea depinde și de modul de purtare. Cerceii ușori pot fi mai confortabili zilnic, în timp ce un colier cu elemente voluminoase poate fi preferat pentru ocazii speciale. Fotografii detaliate și dimensiunile exacte sunt deosebit de utile când cumperi online.
Întreabă cum se întreține bijuteria
Aurul alb poate avea un strat de rodiu care se uzează treptat, iar piesele cu pietre sau suprafețe delicate pot necesita curățare diferită. Nu toate bijuteriile trebuie tratate cu aceleași soluții. Cere recomandări potrivite materialelor și evită metodele abrazive improvizate.
Înainte să finalizezi achiziția, verifică și politica de retur. Pentru cumpărăturile online există reguli de retragere, dar anumite produse personalizate pot face excepție. O alegere bună începe cu un model care îți place și se încheie cu informații clare despre ceea ce primești.
CELE MAI CITITE
