Cultură
„Viața în tundră”, expoziție foto-documentară la Muzeul Brăilei – Secția Științele Naturii
• expoziția va fi deschisă publicului în perioada ianuarie – martie 2023 • oricât de rece și neprimitoare ar părea, tundra are o frumusețe a ei, aparte și – contrar aparențelor – este plină de viață”, a spus dr. Nicolae Onea, șeful Secției Științele Naturii a Muzeului Brăilei „Carol I”
Secția Științele Naturii din cadrul Muzeului Brăilei „Carol I”, în colaborare cu Consiliul Județean și Primăria Municipiului Brăila organizează foto-expoziția „Viața în tundră”, care prezintă în imagini vegetația specifică zonelor reci de tundră (care se remarcă prin condițiile asemănătoare regiunilor deșertice). Foto-expoziția va fi deschisă publicului în perioada ianuarie – martie 2023, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Secția Științele Naturii (Parcul Monument).
Potrivit dr. Nicolae Onea, șeful Secției Științele Naturii, tundra este o regiune cu vegetație predominant ierboasă, caracterizată de un climat aspru polar. Ea este localizată la ambele emisfere polare, astfel că există o tundră arctică (boreală) și una antarctică (australă).
„Flora tundrei este foarte săracă, comparativ cu a altor regiuni geografice de pe glob (aproximativ 1.700 de specii). Date fiind condițiile aspre de mediu (perioada scurtă de vegetație, vânturi reci, îngheț peren, soluri reci și suprasaturate cu apă), plantele tundrei și-au dezvoltat adaptări caracteristice. Acestea au înălțimi reduse, unele au tulpini târâtoare, de obicei sunt perene și prezintă un sistem radicular superficial; majoritatea speciilor au rădăcini îngroșate ce servesc ca organe de rezervă. De asemenea, predomină mușchii și lichenii, gramineele, unele plante cu flori viu colorate dar și arbuștii pitici sau tufișurile scunde”, precizează, într-un comunicat, dr. Nicolae Onea.
Deoarece perioada de vegetație este scurtă și creșterea înceată, din tundră lipsesc copacii. Numai la limita sudică, în silvotundră, cresc arbori care fac trecerea spre zonele de păduri. Un alt aspect care justifică lipsa copacilor din tundră este legat de faptul că vegetația ce se formează în această zonă cu greu se poate fixa de substrat, din cauza solului de natură scheletică ce ocupă cele mai întinse porțiuni, dar și din cauza vânturilor puternice care dezrădăcinează vegetația în mod continuu.
Vegetația tundrelor în general se diferențiază în funcție de condițiile de viață existente de la un loc la altul, fiind distribuită pe cel mult două straturi. Primul strat este format din mușchi și licheni asociați cu plantele erbacee din familiile Ciperaceae și Poaceae (graminee), semi-arbuști sempervirescenți și caducifoliați cum sunt afinul, merișorul, argințica, sălciile pitice. Al doilea nivel îl formează stratul de arbuști cu frunze căzătoare, constând din mesteceni și anini pitici. În zonele cu climat aspru și uscat, vegetația este unistratificată, scundă, de 5-10 cm înălțime, formată numai din mușchi și licheni, presărată pe alocuri cu unele ciperacee și poacee. De asemenea, în tundră există și subarbuști.
Astfel, tundra se prezintă sub forma unui mozaic de tufișuri pitice, ierburi aspre, mușchi și licheni printre care răsar, în timpul scurtei veri, flori micuțe, cu aspect de pernițe, mai mult sau mai puțin colorate, ce acoperă întinderi nesfârșite (…).
Pe de altă parte, însă, lipsa zăpezii poate produce înghețul veșnic. Vara, solul se dezgheață pe o mică adâncime (30 – 35 cm) cu excepția celui nisipos unde dezghețul se face până la adâncimea de 160 cm. Sub această adâncime solul nu se dezgheață niciodată. Stratul de gheață se comportă ca un răcitor (permafrostul). Este impermeabil și condiționează înmlăștinirea.
„În asemenea condiții dure de viață, plantele sunt nevoite să lupte an de an pentru a supraviețui și a se perpetua. Aceasta este tundra – un mediu de viață aspru, cu clima dură, cu ierni lungi cât trei sferturi de an, uneori cumplit de reci și viscoloase, cu veri scurte, în care parcă totul se grăbește să răsară, să înflorească, să se înmulțească, să rodească înainte de a veni din nou iarna. Cu toate acestea, oricât de rece și neprimitoare ar părea, tundra are o frumusețe a ei, aparte și – contrar aparențelor – este plină de viață”, a mai spus dr. Nicolae Onea, șeful Secției Științele Naturii.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
