Cultură
Veronica Dobrin, amintiri, bucurii, tristeți
• Teatrul ”Maria Filotti” a împlinit75 de ani • cu această ocazie a fost invitată să conferențieze, pe 23 septembrie, Veronica Dobrin, fost director al teatrului, care cunoaște foarte bine perioadele zbuciumate ale acestei instituții de cultură, dar și perioadele pline de împliniri
Pentru început, moderatorul conferinței, Călin Ciubotari, critic de teatru, s-a arătat impresionat de felul ”cum se raportează brăilenii la d-na Dobrin. Este o formă de respect și afecțiune cum rar mi-a fost dat să întâlnesc”. Apoi, același moderator a comparat perioada în care Veronica Dobrin a fost director (2000-2009) cu o epocă de aur pentru teatrul brăilean. ”Sunteți de acord?”, a întrebat-o Călin Ciubotari. ”Nu”, a răspuns scurt Veronica Dobrin, care a reamintit că în 2009 s-au sărbătorit 60 de ani de când teatrul are o activitate permanentă, în acest an fiind deja 75 de ani pentru instituția de cultură atât de iubită de brăileni.
”O mare dezvoltare a teatrului a fost și pe vremea comunismului”, a punctat Dobrin, amintind că în acele vremuri grele se montau piese și din dramaturgia universală și din cea națională, astfel că a devenit un spectator împătimit. ”Apoi, când am început o colaborare cu teatrul… Cred că m-a ajutat și tinerețea cu experiența pe care am avut-o”. Veronica Dobrin a povestit și despre subvenția Ministerului Culturii, condus în acele vremuri de Suzana Gîdea: ”A însemnat foarte mult pentru reabilitarea clădirii teatrului. Eram zilnic pe șantier… dar ne trimiteau și în alte părți și așa a trecut anul 1983. Teatrul trăia greu. Aveau spectacole la sala Progresul, dar dacă apărea vreo plenară, vreo conferință, nu se mai țineau spectacolele. Așa a apărut deprofesionalizarea”, povestește Dobrin, care era directorul Direcției de Cultură pe atunci. Cel care a reușit să mobilizeze trupa a fost Constantin Codrescu, care a preluat conducerea teatrului după ce Dumitru Pîslaru a suferit un atac cerebral, povestește Veronica Dobrin. ”Codrescu a montat piese grele: Vlaicu Vodă…” În decembrie 1984, Veronica Dobrin a fost schimbată din funcție și a revenit la catedră, iar apoi director la liceul Nicolae Iorga. Acolo au prins-o evenimentele din 1989.
”După Codrescu, la teatru a ajuns director George Motoi. Nu mai erau actori! Plecaseră! Așa că a înființat o clasă de actorie pe lângă facultatea Constantin Brâncoveanu… Au venit nume grele Radu Beligan, Victor Moldovan și așa s-a format o nouă trupă”, își amintește Veronica Dobrin. Marea realizare, însă, a avut-o Ion Bălan, în calitate de director la teatru, datorită relației cu Cătălina Buzoianu. ”Cel mai bun spectacol din istoria acestui teatru a fost Chira Chiralina, la care s-a muncit enorm”.
În ’97, Mariana Nicolesco i-a propus să preia Fundația Darclee și așa a început concursul Hariclea Darclee.
”În 2000 s-a organizat concurs la teatru… Mă sună Anton Lungu: «Uite ce ne-am gândit… să ne ajuți și să vii la teatru…”. Vin pentru 3 luni, i-am răspuns, și o să căutăm un director care se potrivește… Și așa am stat 10 ani”. Pe regizorul Radu Apostol l-a «agățat» pentru teatrul Maria Filotti la București, după ce i-a văzut o piesă despre tineri. ”Radu Apostol, primul regizor la Brăila… și așa a început apropierea tinerilor de Brăila. În 2001, 2002… vine echipa de la Iași: Liviu Pintileasa, Alin Florea, Raluca… Elena. Această echipă s-a apropiat de elevi… s-au dus prin școli.(…) În primii ani, sala nu era plină niciodată. De exemplu, la ”Moartea unui comis voiajor” de Constantin Codrescu, în sală erau doar 9 spectatori. Și s-a jucat! Cred că spectatorii tineri de atunci sunt actualii spectatori”.
Veronica Dobrin a ținut să sublinieze că de acea perioadă o leagă restaurarea teatrului, și, bineînțeles, Festivalul de teatru Zile și Nopți. În legătură cu reușita acestui festival la Brăila, Veronica Dobrin a punctat: ”Datorez o bună parte din realizările mele domnului Constantin Codrescu, d-lui Bujor Macrin, directorul artistic, cu care am colaborat, doamnei Doina Papp, directorul festivalului, Cătălinei Buzoianu, președinte de oanoare al primei ediții”.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.
CELE MAI CITITE
