Social Media

Politică

Varga despre cererea ministrului Tudorel Toader de a intra în rândul notarilor: «Este conform legii»

Timp de citire: 5 minute

• deputatul PNL Brăila Vasile Varga, vicepreşedinte al Uniunii Notarilor Publici din România, nu vede nimic cusut cu aţă albă în solicitarea ministrului Justiţiei Tudorel Toader de a deveni notar la pachet cu cererea de suspendare pentru a nu fi incompatibil • liberalul a afirmat că legea îi permite lui Toader să procedeze astfel ca fost judecător al Curţii Constituţionale • Varga a afirmat că nu poate comenta sau cunoaşte intenţiile ministrului, însă poate spune că acesta a procedat perfect legal
 
Vicepreşedinte al Uniunii Notarilor Publici din România, deputatul liberal Vasile Varga susţine că ministrul Justiţiei Tudorel Toader are tot dreptul să solicite să devină notar, fără examen, deoarece a fost judecător al Curţii Constituţionale şi legea îi permite asta. După cum s-a prezentat în presa centrală, Toader a cerut, recent, admiterea în Uniunea Notarilor Publici, fără examen, la Iaşi, lucru permis întrucât are calitatea de fost judecător al CCR. Interesant este că ministrul a solicitat totodată şi suspendarea din Uniunea Notarilor, pentru a nu se afla în incompatibilitate. Ordinul prin care a fost pusă în aplicare decizia de admitere a solicitării lui Tudorel Toader, fiind instituit un post de notar la Iaşi pentru un judecător CCR, a fost emis o săptămână mai târziu după cererea acestuia (10 august 2018), fiind semnat de secretarul de stat în Ministerul Justiţiei Nicolae Liviu Popa. După ce au apărut informaţii în spaţiul public că ministrul şi-a pregătit terenul pentru renunţarea la fotoliul de ministru, în condiţiile în care se pregăteşte din nou o ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind amnistia şi graţierea, Toader a revenit în spaţiul public cu câteva precizări.
“După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen –  art. 69 aln 4) din Legea nr. 168/ 2018, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 595 din 12 iulie 2018. Nu intenţionez să demisionez de la Ministerul Justiţiei”, a afirmat Toader, pe pagina sa de Facebook.
 
Varga: «Nu cunosc intenţiile domnului ministru, dar este legal»
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” pentru a explica procedurile legate de solicitarea ministrului Justiţiei de a deveni notar, la pachet cu suspendarea sa din această poziţie deocamdată, deputatul Vasile Varga a precizat că totul s-a desfăşurat perfect legal şi că nu poate comenta prea mult. Acesta a dat citire mai multor articole de lege pentru a clarifica situaţia.
“Cererea ministrului a fost formulată în temeiul articolului 69 alin. 4, din Legea 47/92, privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, care spune aşa: «După încetarea mandatului ca urmare a expirării termenului pentru care a fost numit, judecătorul Curţii Constituţionale poate opta pentru intrarea în avocatură sau notariat, fără examen». Dispoziţiile articolului 58, alin. 6, litera b din Legea 36 a Notarilor Publici şi a Activităţii Notariale cu privire la formularea propunerii de numire în funcţia de notar şi cea de suspendare prevăd următoarele: «Articolul 58, alin 6: Biroul Executiv are următoarele atribuţii: propune ministrului Justiţiei numirea în funcţie a notarului public, schimbarea sediului biroului notarial, asocierea şi încetarea asocierii între notari, suspendarea şi încetarea suspendării din funcţia de notar public, revocarea ori încetarea calităţii de notar». În ceea ce priveşte cererea de suspendare din funcţia de notar pentru incompatibilitate sunt aplicabile articolul 42, alin. 1, litera a, coroborat cu art. 69, litera b din Legea 36/1995 care prevede, printre altele, că notarul public este suspendat din funcţie în caz de incompatibilitate. Iar articolul 69 spune că exercitarea profesiei de notar public este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii publice sau de demnitate publică, alta decât cea prevăzută la punctul 4, litera a. Deci, în conformitate cu prevederile art. 42 din legea menţionată, «suspendarea şi încetarea suspendării se dispun prin ordin al ministrului Justiţiei la propunerea Biroului Executiv, la cererea notarului public sau din oficiu». În ceea ce priveşte localitatea unde s-a solicitat, aceasta este menţionată în cerere. Se formulează de asemenea propuneri de actualizare cu un post al numărului de notari din cadrul acelei game. Domnul Tudorel Toader a fost suspendat din funcţia de notar public pentru incompatibilitate. Precizez că posibilitatea acordată foştilor judecători ai Curţii Constituţionale de a opta la expirarea mandatului pentru intrarea în avocatură sau notariat nu este singulară. De această facilitate beneficiază şi judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţiei, potrivit art. 102 din Legea 303 privind Statutul judecătorilor şi procurărilor. Acolo se spune că judecătorii ÎCCJ cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi, sau sunt eliberaţi din motive neimputabile îşi păstrează gradul dobândit prin ierarhie şi pot ocupa o funcţie de judecător în cadrul ÎCCJ sau reveni pe funcţia de magistrat deţinută anterior, sau pe o funcţie de judecător sau procuror, de asemenea pot opta pentru intrarea în avocatură sau notariat fără examen. Acesta este textul foarte clar”, a dat Varga citire din articolele de lege.
Întrebat dacă i se pare o mutare “cusută cu aţă albă” în condiţiile în care se discută din nou despre OUG pe amnistie şi graţiere, Varga nu a dorit să comenteze prea mult despre posibilele intenţii ale lui Toader.
“Dumnealui a optat şi s-a suspendat pentru că altfel era în incompatibilitate cu funcţia de ministru. Cine ştie care sunt planurile dumnealui?! Nimeni nu poate. Poate că vreodată vrea să profeseze. Este treaba lui. Dar repet, totul este legal”, a conchis sursa citată.

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧