Învățământ
Vânătoare de profesori!
* potrivit unui ghid publicat la sfârşitul săptămânii trecute, persoanele care oferă meditaţii în privat au obligaţia de a se înregistra la Registrul Comerţului, de a avea casă de marcat şi de a plăti impozit pentru veniturile realizate * în România, potrivit primului studiu privind fenomenul meditaţiilor, unul din trei elevi merge la pregătire la cel puţin o materie, în special elevii care au de susţinut examene * matematica, limba română şi limbile străine sunt disciplinele la care se solicită cel mai frecvent ore de pregătire suplimentară * deşi mulţi profesori oferă meditaţii, puţini sunt cei care dau bon fiscal la finalul sesiunii
ANAF a început “vânătoarea” de profesori! Vorbim despre dascălii care oferă meditaţii în privat, dar care nu sunt înregistraţi la Fisc şi nu plătesc impozite pentru sumele câştigate din această activitate. Concret, vinerea trecută, ANAF a publicat “Ghidul privind tratamentul fiscal aplicabil veniturilor obţinute din meditaţii, acordate în particular de persoanele fizice”, document prin care profesorii şi alte persoane care fac pregătire cu elevii în particular trebuie să fie înregistrate la Registrul Comerţului şi să aibă casă de marcat. De asemenea, aceştia au obligaţia de a depune Declaraţia unică privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice (formular 212) până la data de 25 mai.
Fenomenul meditaţiilor în România: 1 din 3 elevi face pregătire la cel puţin o materie
Despre “industria meditaţiilor” se vorbeşte de ani buni. Anul trecut, Societatea Academică din România (SAR) şi Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), alături de Friedrich Ebert Stiftung România (FES), au realizat studiul naţional “Meditaţiile în România: sistem educaţional paralel sau complementar?”, primul studiu care analizează fenomenul meditaţiilor din ţara noastră după aderarea României la Uniunea Europeană. Potrivit studiului, 1 din 3 copii este cuprins în acest sistem al meditaţiilor. La pregătire merg cu preponderenţă elevii din mediul urban, din clasele terminale şi care sunt nemulţumiţi de educaţia de la şcoală.
Studiul mai arată că dintre elevii care iau meditaţii cei mai mulţi accesează lecţii suplimentare pentru matematică (80%), iar aproximativ o treime iau meditaţii la limba română (33%) sau limbi străine (29%). În general, majoritatea elevilor iau meditaţii la o singură materie (56%), iar 1 din 3 elevi face meditaţii la două materii. Cei mai mulţi elevi participă la meditaţii o dată pe săptămână, iar 1 din 4 participă chiar de câteva ori pe săptămână.
În cadrul studiului realizat de SAR şi IRES au fost chestionaţi şi părinţii, care au afirmat că elevii au nevoie de meditaţii pentru a dobândi cunoştinţe la nivel mediu, iar această activitate ar trebui fiscalizată. Sistemul orelor particulare/meditaţiilor este accesat în mai mare măsură de către părinţii din mediul urban, cu studii medii şi superioare, care au unul-doi copii în familie, venituri peste medie şi care sunt nemulţumiţi de sistemul public de educaţie.
În ceea ce priveşte plata meditatorului, aceasta se face pe baza unei înţelegeri între părinţi şi profesori şi sunt puţine cazuri care au drept bază o formă contractuală şi/sau bonuri fiscale.
Costul mediu al unei şedinţe de pregătire particulară este între 50-100 de lei, iar o familie plăteşte lunar aproximativ 300 de lei pentru un copil în scopul meditării. Redactorii “Obiectiv” au vorbit despre banii care se duc pe meditaţii cu părinţi care au elevi în clase terminale şi vor susţine examenele de Evaluare Naţională şi Bacalaureat vara aceasta. Astfel, costul unei sesiuni de pregătire la matematică variază între 50 lei şi 80 lei. La limba română, costul unei meditaţii variază între 60 şi 70 lei. La Bacalaureat, o sesiune de pregătire la istorie, geografie, fizică sau filosofie variază între 50 şi 70 lei.
Ce spun reprezentanţii învăţământului brăilean despre ghidul ANAF?
Valeriu Partene, preşedintele Sindicatului “Învăţământ” Brăila recunoaşte că sunt profesori care oferă meditaţii, însă nu crede că ar trebui să vorbim despre o “industrie” a pregătirilor în particular. Cu toate acestea, Partene consideră că în mod corect dascălii ar trebui să se înregistreze la Fisc.
“Din punctul nostru de vedere nu este o chestiune care să fie generalizată la nivelul sistemului pentru că nu toţi profesorii fac acest lucru. Sunt discipline la care meditaţiile nu îşi găsesc rostul, iar la cele unde se întâmplă lucrul acesta ar fi normal ca acei colegi care desfăşoară astfel de activităţi şi din ele obţin un venit să şi-l declare. Din câte ştiu eu, la Brăila avem colegi care au astfel de preocupări, care dau meditaţii şi care sunt înscrişi la Fisc şi îşi plătesc contribuţiile. Ba mai mult, au şi locuri speciale unde dau aceste activităţi, deci ele sunt deschise, pot fi văzute fără niciun fel de ocoliş“, susţine liderul sindicatului brăilean.
Pe de altă parte, Valeriu Partene afirmă că sunt părinţi care îşi doresc mai mult pentru copilul lor şi apelează la meditaţii, iar nevoia de pregătire “trebuie şi ea rezolvată printr-o formulă”.
De acord cu meditaţiile în privat este şi inspectorul şcolar general, prof. Cătălin Canciu, însă susţine că toate veniturile obţinute din astfel de activităţi trebuie impozitate.
“Meditaţiile s-au făcut, se fac şi se vor face, nu trebuie să ne ascundem după deget. Însă orice venit în România trebuie impozitat. Asta e legislaţia! Indiferent de activitate! Şi cel care cântă manele şi profesorul şi medicul, toţi trebuie să mai taie şi chitanţe. Iar dacă e să vorbim din punct de vedere etic, profesorul nu trebuie să pregătească propriul elev. Iar pregătirea în particular trebuie să fie asumată atât de profesor, cât şi de elev şi părinte”, ne-a declarat şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila.
Exemplu de “Aşa DA!”. Iulian Danielescu, profesorul de matematică care dă bon fiscal după fiecare pregătire
Iulian Danielescu este de 33 ani profesor de matematică la Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” şi unul dintre dascălii de top din învăţământul brăilean dacă ne uităm la rezultatele pe care le-a avut cu elevii săi. Nu e niciun secret că oferă meditaţii în privat, însă după fiecare sesiune de pregătire le dă elevilor bon fiscal şi îşi plăteşte impozitele la stat. Şi nu face acest lucru de ieri de azi, ci de pe vremea în care “Garda Financiară avea un sediu pe strada aceea de la Grădina Mare”. Inclusiv atunci când s-a întâmplat să fie o problemă la casa de marcat acesta a făcut un fel de “chitanţă de mână”, iar la sesiunea următoare de pregătire a dat copiilor două bonuri fiscale, cel pentru săptămâna care trecuse şi cel pentru sesiunea în curs.
“Să fie vreo 15 ani sau mai mult de când fac lucru acesta. Încă de pe vremea în care nu funcţionau casele de marcat, adică tăiam facturi-chitanţe. Nu îmi aduc precis aminte anul când am început, dar ştiu că nişte părinţi, angajaţi la Garda Financiară, care s-a desfiinţat am înţeles demult, şi care aveau copiii la pregătire la mine mi-au sugerat această variantă. Tăiaţi facturi-chitanţe! Şi aşa am procedat! De ce fac lucrul acesta? În primul rând e o datorie către statul român şi în al doilea rând deoarece am mulţi colegi pregătiţi cu pixul pe hârtie să mă reclame din orice motiv”, ne-a mărturisit Iulian Danielescu.
Deşi nu a dorit să comenteze prea mult de ce alţi colegi nu se înregistrează şi nu îşi declară veniturile la ANAF, Iulian Danilescu a “spart” mitul conform căruia ar fi multă birocraţie în spatele acestui proces.
“De ce nu o face toată lumea? Poate să fie acea dorinţă de a nu da un 3% la taxe-impozite, ceea ce să ştiţi că e o sumă foarte mică. Bine, e un 3% la microîntreprinderi şi un 5% la dividente. Sumele sunt relativ foarte mici faţă de venituri şi pentru liniştea omului e mult mai bine să-i dea şi să nu gândească că cineva o să-l întrebe: «Oare aţi tăiat bonuri la casa de marcat». Acum, într-adevăr, a costat ceva înregistrarea. E casa de marcat, prima, că după aceea a venit o altă legislaţie, au trebuit schimbate cu alea pe net, care trimit automat bonul pe net. Deci alţi bani. După aceea este service-ul la casa de marcat, din şase în şase luni. Dar birocraţie nu e! E foarte simplu! Evident că firma are contabil, o dată la trei luni ia toate bonuleţele etc, dar e o chestie normală, ca la orice altă firmă sau PFA. Face parte din economia de piaţă”, susţine prof. Iulian Danielescu.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
