Adaugă ca sursă preferată în Google

• aflat pe 3 februarie în Județul Brăila pentru a participa la o întâlnire cu fermierii din zona noastră, ministrul Agriculturii, Petre Daea, a povestit despre negocierile greoaie purtate cu Comisia Europeană pentru realizarea Planului Național Strategic 2023-2027 • acesta a spus că în timpul discuțiilor pe tema documentului s-a solicitat reducerea efectivului de păsări undeva până la 75%, România era să fie scoasă din lista țărilor care primesc sprijin pentru ovine și s-a propus ca de trei ori pe an, 80% din terenurile arabile să fie ocupate cu vegetație și doar 20% să fie utilizate pentru agricultură • însă în urma negocierilor s-au obținut condiții ceva mai acceptabile a afirmat ministrul • Daea a precizat la Brăila și că vaca a devenit ”dușmanul planetei”, menționând că din punctul său de vedere, acest animal ar trebui sprijinit •
 
Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a participat, vineri, 3 februarie, la o întâlnire ce a avut loc în Județul Brăila în cadrul Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală (RDNR) România. Mai precis, acesta, însoțit de secretarul de stat brăilean Sorin Moise (PSD) și în prezența șefului filialei locale a PSD, președintele Consiliului Județean Brăila Francisk Iulian Chiriac, s-a întâlnit cu fermierii brăileni și cu primarii din comunele și orașele județului nostru pentru a le prezenta Planul Național Strategic 2023-2027, document lung de peste 1.000 de pagini.
În cadrul întâlnirii, ministrul le-a prezentat celor prezenți greutățile prin care a trecut România la realizarea acestui plan și blocajele pe care le-a avut de întâmpinat și de depășit venite dinspre Uniunea Europeană.
Daea a afirmat că discuțiile privitoare la conceptul de politică agricolă comună au fost demarate încă din 2018, moment în care s-a întâlnit personal cu Phil Hogan, comisar european, pentru a discuta realizarea unui plan menit să vină în sprijinul fermierilor români.
 
Ce a obținut România în urma negocierilor
Potrivit ministrului Agriculturii, la nivelul României s-a luat decizia de a fi menținute trei obiective importante pentru țara noastră: primul a fost acela de a nu plafona plăți, al doilea de a păstra structura administrativă a României funcțională (agențiile care au asigurat transmiterea banilor de la UE către fermieri), în condițiile în care se solicita ca fiecare stat să rămână cu o singură astfel de agenție funcțională, iar al treilea element a fost acela privind convergența plăților.
Potrivit lui Daea, negocierile cu Comisia Europeană pe aceste teme nu au fost ușoare și nici anumite condiții impuse de la acest nivel, mai puțin favorabile României, nu au fost deloc ușor de depășit.
”Așa se face că în data de 28 februarie, la orele 23:54 de minute, s-a primit ok-ul de a se încărca pe platformă, Planul Național Strategic al României. Din nefericire cu o serie întreagă de observații. 370 la număr. Pe care a trebuit, evident, să le punem în dispozitivul de interpretare prin dialog. Dacă până la acea dată dialogul pe baza conceptului s-a purtat între fermieri conducerea ministerului și celelalte instituții statale, de aici încolo a trebuit să intrăm într-un dialog direct cu Comisia privind observațiile pe care le-am primit de la aceasta”, a afirmat Daea.
Potrivit acestuia, în urma negocierilor, România a reușit să depășească trei impuneri care ar fi creat mari probleme pentru fermieri. Prima făcea referire chiar la o posibilă reducere cu 70% a numărului păsărilor din ferme.
”Era o situație extrem de grea, imposibil pentru țară de aplicat. Din efectivele de păsări pentru ouă care cresc pe patru etaje, în momentul în care dai trei jos, instantaneu trebuie să ai alte trei spații, în așa fel încât să păstrezi efectivul de animale. Ceea ce este imposibil de realizat. Sau să te duci cu o retezare a efectivului de animale undeva până la 75%. Gândiți-vă ce ar fi însemnat din punct de vedere economic pentru țară, al confortului financiar pentru fiecare fermier, pentru fiecare lucrător din sectorul avicol! (…) Deci o situație care nu putea fi acceptată de țară. Tehnicienii, structurile din țară și cele asociative, au dat documentarul necesar și justificarea tehnică pentru această logică în desfășurarea Planului Național Strategic la nivelul României”, a afirmat Daea.
Potrivit acestuia, al doilea baraj în timpul negocierilor a făcut referire la faptul că România risca să nu mai primească sprijin cu plată pentru ovine.
”De ce? Pentru că acest sprijin cu plată se dă pentru speciile care sunt în declin. Or, în evoluția efectivelor de animale de-a lungul vremii se constată o creștere a efectivelor de ovine în România. Aceasta era motivarea dumnealor, că să nu mai acordăm sprijin cu plată. Imposibil de acceptat pentru țară, întrucât specia aceasta extrem de importantă este principala care valorifică cele 4,8 milioane ha de pajiști din România, cât Austria, cât Belgia și cât Olanda la un loc. Prin prezența animalului pe zonele ridicate, la altitudine, unde sunt suprafețe de pajiști, se păstrează biodiversitatea, care este un obiectiv foarte important și de urmărit în conceputul acesta al politicii agricole române. Ba mai mult decât atât, în zonele acestea de deal reprezintă pentru foarte mulți locuitori unica sursă de existență”, a declarat ministrul.
A treia negociere a avut legătură cu asigurarea în mai multe perioade ale anului a creșterii libere a vegetației pe 80% din terenurile agricole, în timp ce doar pe restul de 20% să se poată face agricultură. Potrivit lui Daea în varianta finală s-a ajuns la un compromis: realizarea acestui deziderat doar o dată pe an.
”Cu alte cuvinte, din 100 ha, 20 de ha pentru un interval anume trebuie să îl ai ogor, restul să fie vegetație. Or, aceste discuții și aceste interpretări le-am avut cu fiecare fermier în parte sau cu majoritatea fermierilor, ajungând la concluzia prin regulile agronomice, că este posibil doar între recoltatul grâului, campania de vară și campania de toamnă. (…)Comisia a spus că ne mai trebuie un interval, iarna. Lucrul acesta este imposibil. Mai cu seamă din regulile agronomice și din succesiunea anotimpurilor în țară”, a mai afirmat ministrul, cu precizarea că a solicitat o întrevedere cu comisarul european și în urma unei discuții tehnice a reușit să îl convingă și să ajungă la un rezultat acceptabil pentru România.
Ulterior, acesta a amintit că în data de 18 octombrie 2022 ministerul a primit acceptul tehnic pentru a introduce Planul în forma sa revizuită pe platformă. Ulterior, pe 7 decembrie 2022, Comisia Europeană a aprobat planul, prin care fermierii români și agricultura românească vor beneficia de 15,83 miliarde de euro.
 
Daea contraatacă propunerile UE: Vaca nu este «dușman al planetei» și făina de greieri trebuie evitată
Tot în cadrul întâlnirii cu fermierii de la Brăila, Petre Daea nu s-a ferit să critice politicile de mediu propuse de Uniunea Europeană. Acesta a afirmat că vaca este o specie de animal care ”trece prin mari greutăți”, fiindcă, mai nou a devenit ”dușmanul planetei”. Potrivit ministrului vaca este un animal care ar trebui protejat și sprijinit, deși există studii și mesaje transmise la nivel european care acuză acest animal că produce peste 500 de milioane de tone de dioxid de carbon pe an.
Precizăm că ministrul Daea nu se află la prima declarație de acest gen îndreptată împotriva politicilor ceva mai ciudate venite dinspre Uniunea Europeană. Anul trecut, acesta a îndemnat românii, în cadrul unei emisiuni televizate, transmise undeva în luna august, să nu mănânce făină de greieri. Aceasta în contextul în care Comisia Europeană analiza promovarea greierului de casă ca aliment nou de consum în Uniunea Europeană, lucru care s-a și autorizat în luna februarie.
Întrebat ulterior de ce i-a îndemnat pe români să nu consume făină de greieri, Daea a răspuns că îi îndeamnă să ”mănânce românește” și să ”lase greierii să cânte”.
”Noi trebuie să consumăm ceea ce ne produce pământul, ceea ce fac oamenii aceștia folosind hrana pe care o cunoaștem și avem un patrimoniu gastronomic extrem de important pe care nu trebuie să-l neglijăm. Vă îndemn să faceți ca mine: să mâncați românește! N-o să înlocuiți acuma ouăle de găină cu vreun vierme”, a mai spus Petre Daea, la vremea respectivă, potrivit Agerpres.