Economie
Urmele pandemiei ar putea dispărea peste 450 de ani, din depozitele pentru deșeuri
După doi ani în care măștile au fost uniformă obligatorie în aproape toată lumea, cantitatea de echipamente medicale de acest fel ajunsă la depozitele pentru deșeuri a fost de ordinul miliardelor de bucăți. Acest lucru reprezintă un semnal de alarmă față de riscul de poluare pe termen extrem de lung, pe care îl reprezintă aceste deșeuri despre care specialiștii susțin că s-ar putea descompune chiar și în 450 de ani, afirmă Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei de salubritate Brai-Cata.
Conform unor studii realizate în ultimii doi ani, la nivelul unor universități de prestigiu din lume, măștile de unică folosință prezintă risc de poluare, putând elibera în mediu poluanți chimici din categoria coloranților utilizați la producerea lor și chiar nano-plastice. Cu toate acestea, cercetările nu au putut măsura clar impactul acestei poluări asupra sănătății publice.
„În toată lumea s-a simțit nevoia existenței unei mai bune reglementări a modului de colectare a acestor măști, dar folosirea lor pe scară atât de largă a făcut imposibil un control al fenomenului și niciun stat nu a reușit să găsească o cale prin care să gestioneze perfect problema măștilor de unică folosință. Acestea sunt deșeuri medicale, dar au ajuns să fie amestecate printre deșeurile mixte reziduale din fiecare casă sau din coșurile stradale. Pentru reducerea impactului acestor măști asupra mediului eliminarea lor ar fi trebuit să se facă prin incinerare în instalații speciale de ardere, așa cum se întâmplă în cazul altor deșeuri medicale”, susține Bogdan Constantinescu, managerul general al companiei Brai-Cata, care deține contracte de salubrizare stradală și colectare separată a deșeurilor în județele Brașov, Hunedoara, Brăila, Vâlcea, Giurgiu și Călărași.
Mai grav decât faptul că măștile au ajuns la depozitele pentru deșeuri este că o cantitate imensă, foarte greu de estimat, a ajuns în natură, din reavoință, neglijență și iresponsabilitate față de mediu.
„Având în vedere faptul că durata descompunerii unei măști de unică folosință de tipul celor uzuale ar putea ajunge, conform studiilor, chiar și la 450 de ani, trebuie să devenim mai responsabili în privința lor, pentru a ne proteja pe termen lung sănătatea, mediul și fauna, mai ales că măștile vor mai rămâne ceva vreme în casele noastre și printre obiceiurile la care vom recurge când vom fi răciți, spre exemplu, pentru a nu-i infecta pe cei din jur sau când ne vom afla în zone foarte aglomerate”, este de părere Bogdan Constantinescu.
Specialistul a făcut o listă cu diferite moduri în care oamenii au văzut aceste măști, în ultimii doi ani:
– simbol al urgenței de sănătate cu care s-a confruntat lumea;
– sperietoare pentru turiștii dornici să călătorească fără restricții, în locuri noi;
– suport publicitar pentru lumea politică, medicală sau de orice altă categorie;
– element de stres pentru sportivii nevoiți să le poarte când nu se aflau pe terenul de joc, dacă respectivele competiții se desfășurau cu public sau chiar pe podiumurile de premiere, dar și pentru publicul pentru care purtarea măștii echivala cu interdiția de a-ți ovaționa favoriții;
– paravan de vreme rece pentru cei aflați în vacanță sau pe stradă, într-o zi friguroasă;
– accesoriu obligatoriu la ieșirea din birou sau din casă, așa cum sunt portofelul, telefonul și cheile, pentru majoritatea dintre noi.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















