Politică
UPDATE Brăila, 41,50% prezența la vot și locul 37 pe țară
UPDATE Votul pentru alegerile locale s-a încheiat! Conform datelor Biroului Electoral Central (BEC), la ora 21.00, la închiderea urnelor, 8.417.795 de români şi-au exprimat opţiunea, adică 46,01% din totalul cetăţenilor cu drept de vot.La Brăila, la ora 21.00, doar 41,50% dintre brăilenii cu drept de vot au venit la urne, procentul fiind sub media naționala. Concret, au mers la vot doar 118.458 alegători din cei 285.439 alegători înscriși pe liste. În mediul urban au votat peste 62.000 cetățeni, iar în mediul rural peste 56.300 cetățeni. Cu acest rezultat, Brăila se numără în topul județelor cu cea mai slabă prezență la vot, mai exact pe locul 37. În municipiu, mobilizarea este și mai mică fața de media pe județ – 31,22%. Aici au votat doar 53.289 de alegători din totalul de 170.681 înscriși pe liste.
Cei mai mulţi dintre votanții brăileni care s-au prezentat la urne au vârste peste 65 ani – circa 28.000 voturi, urmați de cei între 45 şi 64 de ani – peste 27.500 voturi. În ceea ce priveşte tinerii, numărul voturilor exprimate de cei între 18 şi 24 ani este de peste 8.400, iar de cei între 25 şi 34 ani sunt peste 13.600 voturi. La categoria de vârstă 35-44 ani s-au prezentat la urne peste 20.000 brăileni.Pentru a face o comparație, la alegerile locale din 2016, în judeţul Brăila s-au aflat 299.226 de persoane pe liste, care erau aşteptate la vot în cele 281 de secţii. Dintre acestea doar 139.643 au ales să ştampileze buletinele. Procentual vorbind, doar 46,7% dintre brăilenii şi-au exprimat votul. Şi atunci, ca şi acum, locuitorii din municipiu au fost şi mai dezinteresaţi. 36,88% dintre cei cu drept de vot au decis soarta oraşului, adică nici măcar jumătate din numărul alegătorilor de pe liste.
Revenind la alegerile de astăzi, la închiderea secţiilor de votare, conform BEC, în topul judeţelor unde mobilizarea a fost mare se află Giurgiu (59,42%), Olt (58,44%) și Teleorman (58%). În coada clasamentului se află municipiul București (36,91%), Iași (37,40%) și Vaslui (37,40%).
Ora 19.00. La două ore până la închiderea urnelor, în judeţul Brăila se înregistra în continuare o prezenţă slabă la vot, în comparaţie cu alte judeţe din ţară. Potrivit BEC, datele la ora 19:00 aratau că doar 37,61% dintre brăilenii cu drept de vot îşi exprimaseră opţiunea, adică 107.363 de alegători. În municipiul Brăila, prezenţa era de doar 27,95%, adică au votat doar 47.716 de cetăţeni.
În ceea ce priveşte profilul votanţilor, în continuare mobilizarea este una mare în rândul persoanele cu vârste între 45 și 64 de ani, iar cea mai slabă la categoria de vârstă 18-24 ani.
Pe primele locuri în topul județelor după prezența la vot se află Giurgiu – 53,20%,
Olt – 52,92% şi Teleorman – 52,26%. O prezența slabă se înregistrează în continuare în municipiul Bucureşti – 31,86%, Iaşi – 34,10% şi Vaslui – 34,47%. Brăila se afla pe locul 36 în clasamentul mobilizării la vot la nivel național.
Datele Biroului Electoral Central (BEC) arată că la ora 17:00 prezenţa la vot în Brăila a ajuns la 30,91%, un număr de 88.319 alegători exprimându-şi opţiunea. Judeţul nostru se clasează astfel pe locul 36 în clasamentul pe ţară privind prezenţa la vot. În mediul urban au votat 45.270 alegători, iar în mediul rural 43.049 alegători. În municipiul Brăila au votat, până la ora 17:00, 38.884 brăileni (22,79%). Pe grupe de vârstă, cele mai multe voturi exprimate vin de la cei între 46 şi 64 ani – circa 35.000 voturi şi de la cei cu vârste peste 65 ani – peste 24.000 voturi. Pentru celelalte categorii de vârstă, statistica se prezintă astfel: 18-24 ani – circa 6.000 voturi, 25-34 ani – peste 9.000 voturi, 35-44 ani – aproape 15.000 voturi.
La nivel naţional, conform datelor transmise în timp real, până la ora 17.00, peste 6,3 milioane de români au mers la urne pentru a-și vota candidații favoriti la alegerile locale, ceea ce înseamnă un procent de 34,58%. Mobilizarea este mai mică faţă de scrutinul de la prezidenţiale. Județele fruntașe la prezența la vot sunt, în continuare Olt – 44,14%, urmat de Giurgiu – 43,79% şi Teleorman – 43,53%. Trebuie precizat că în aceste trei judeţe prezenţa este mult mai mare faţă de cea de la alegerile prezidenţiale. Ce mai mică prezenţă la urne se înregistrează în continuare în municipiul Bucureşti – 26,28%, Iaşi – 28,95% şi Vaslui – 29,09%.
În judeţul Brăila, la ora 15.00, conform datelor în timp real transmise de Biroul Electoral Central (BEC), îşi exprimaseră deja opţiunea 71.381 de alegători, adică un procent de 25%. În mediul urban au votat 37.518 alegători, iar în mediul rural 33.863 brăileni. Un număr de 1537 de brăileni au votat pe listele suplimentare, în timp ce alţi 371 de alegători au solicitat urna mobilă.
Categoria de vârstă 45-64 ani se prezintă în continuare în număr mare la urne, urmaţi de cei peste 64 ani. Concret, alegătorii din aceste două categorii de vârstă însumează aproape 50.000 din voturile exprimate până la ora 15.00. În municipiul Brăila au trecut pragul secţiilor de votare 32.465 de alegători, adică o prezenţă de 19,02%.
Cea mai mare mobilizara la urne se înregistra la Grădiniţa cu program normal Waldorf – 26,94%, Şcoala Gimnazială nr. 4 „Al. I. Cuza” – 26,86%, Grădiniţa nr. 37 „Dumbrava minunată” – 24,80%, iar la polul opus se situează secţiile de votare de la Colegiul Naţional „Ana Aslan” – 12,81%, Grădiniţa Gimnazială nr. 24 „Gh. Naum” – 14,18% şi Grădiniţa nr. 21 „Pescăruşul” – 14,49%.
În judeţ, cea mai mare prezenţă era la secţiile de votare din localităţile Mărtăceşti – 61,46%, Stanca – 61,18% şi Frecăţei – 60,20%, iar cea mai mică la Lacu Rezii – 22,52%, Şcoala Gimnazială Chiscani – cartier 23,18% şi Urleasca – 24,19%.
La nivel naţional, până la ora 15.00, trecuseră pragul secţiilor de votare aproape 5 milioane de români cu drept de vot, adică un procent de 27,26%. Pe primele locuri în topul județelor după prezența la vot se află Olt – 35,20%, urmat de Giurgiu – 34,84% şi Teleorman – 34,85%. O prezența slabă se înregistrează în continuare în municipiul Bucureşti – 21,15%, Covasna – 22,51% şi Vaslui – 22,93%. Brăila se afla pe locul 31 în clasamentul mobilizării la vot la nivel național.
Potrivit datelor transmise în timp real de Biroului Electoral Central, Brăila înregistra, la ora 11.00, o prezență la vot de 11,37%, puțin sub media națională de 11,76%. Concret, la patru ore de la deschiderea urnelor, au votat 32.916 alegători. Un număr de 924 brăileni au votat pe liste suplimentare, iar 34 de alegători au solicitat urna mobilă.
În mediul urban au votat 17.547 brăileni, iar în mediul rural 15.569 brăileni. Pe grupe de vârstă, cea mai mare prezență se înregistrează în continuare la alegătorii cu vârste între 45 și 64 ani – peste 14.000 voturi, urmați de cei peste 64 ani – peste 11.000 voturi. La polul opus, datele arată că cea mai slabă prezență se înregistrează în rândul tinerilor de 18-24 ani – circa 1.400 voturi și a celor între 25 și 34 ani – circa 2.500 de voturi.
La nivel național, până la ora 11.00, peste 2 milioane de români au mers până la ora 11.00 la urne, prezența fiind de 11,76%. În topul județelor cu cea mai mare mobilizare la vot se aflau județele Teleorman – 17,03%, Olt – 16,69 și Călărași – 15,44%. O prezență slaba la urne se înregistra în municipiul București – 9,06%, Iași – 9,31% și Vaslui – 8,36%.
S-a dat startul votului. Astăzi, de la ora 7 dimineața, cele 282 de secții de votare au fost deschise pentru cei 285.184 de brăileni cu drept de vot așteptați să își aleagă primarii, consilierii locali, președintele CJ și consilierii județeni. Potrivit prezenței în timp real publicată pe site-ul prezenta.roaep.ro, la ora 9.00, după două ore de la deschiderea urnelor, 12.394 de alegători își exprimaseră opțiunea. Asta înseamnă un procent de 4,34%, același ca la alegerile prezidențiale de anul trecut, valabil tot pentru ora 9.00. Precizăm că 689 de alegători au votat pe listele suplimentare, iar 3 votanți au solicitat urna mobila. Pe categorii de vârste, cei mai activi în primele două ore de votare au fost alegătorii între 45-64 ani, urmați de cei peste 65 de ani. Doar circa 500 de tineri cu vârste între 18 și 24 de ani votaseră până atunci și alți peste 800 cu vârste între 25 și 39 de ani.
La ora 9.00, cea mai mare prezență la vot se înregistra în județele: Teleorman – 6,86% și Olt – 6,74%.
Urnele sunt deschide până la ora 21.00. Vă vom ține la curent cu prezența la vot.
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.
CELE MAI CITITE
