Politică
Alegeri locale 2020. Cum votăm pe 27 septembrie
• pentru a vă putea exprima votul trebuie să purtaţi masca de protecţie, care să vă acopere nasul şi gura, să vă dezinfectaţi la intrarea şi ieşirea din secţia de votare şi să păstraţi distanţa minimă de 1,5 metri faţă de celelalte persoane • peste 287.000 de brăileni cu drept de vot sunt aşteptaţi, duminică, la urne
Duminică, 27 decembrie, între orele 07.00-21.00, peste 287.000 de brăileni cu drept de vot sunt aşteptaţi la urne pentru a-şi alege primarul, preşedintele de Consiliul Judeţean, consilierii locali şi consilierii judeţeni pentru următorii 4 ani.
Dacă la scrutinurile anterioare lucrurile erau simple, alegerile de duminică se desfăşoară în condiţii speciale, iar alegătorii şi membrii celor 282 de secţii de votare din municipiu şi judeţ trebuie să respecte o serie de reguli pentru a preveni răspândirea virusului Covid-19. Iată care sunt acestea.
Procesul de vot, pas cu pas
Pentru a vă putea exprima votul, la intrarea în secţia de votare alegătorii vor fi supuşi un triaj observaţional şi li se va măsura temperatura. Apoi, alegătorul îşi va dezinfecta mâinile, va intra în sediul secţiei de votare, păstrând distanţa de minimum 1 metru faţă de celelalte persoane şi evitând atingerea pe cât posibil a suprafeţelor. Veţi fi instruit cum să poziţionaţi actul de identitate în suportul terminalului informatic, iar pentru a putea fi identificat de către operatorul de calculator va trebui să vă îndepărtaţi pentru câteva secunde masca, dar păstrând o distanţă de minimum 1,5 metri faţă de orice alte persoane. După identificare, vă veţi repoziţiona masca, apoi vă veţi îndrepta către persoana care vă va prelua semnătura în lista electorală. Mai departe, vă veţi aşeza actul de identitate pe masă astfel încât atingerea acestuia de către membrii biroului electoral al secţiei de votare să nu fie necesară. Veţi semna şi veţi prelua apoi ştampila cu “VOTAT” şi cele patru buletine de vot: unul pentru alegerea primarului, unul pentru desemnarea preşedintelui Consiliului Judeţean, unul pentru alegerea Consiliului Local şi unul pentru alegerea Consiliului Judeţean. Cu acestea veţi intra în cabina de vot şi veţi aplica ştampila cu menţiunea „VOTAT” în interiorul patrulaterului care conţine numele partidului sau al candidatului dorit. Veţi împături apoi buletinele de vot, astfel încât să se păstreze secretul opţiunii dumneavoastră, şi le veţi introduce pe fiecare în urna corespunzătoare.
După restituirea ştampilei cu menţiunea „VOTAT” vă veţi aplica timbrul autocolant ori ştampila cu menţiunea „VOTAT”, după caz, pe actul de identitate. Veţi părăsi, apoi, secţia de votare, respectând circuitul trasat, iar la ieşire vă veţi mai dezinfecta o dată mâinile.
Precizăm că în sala unde se votează nu pot să fie prezenţi, în acelaşi timp, mai mult de 5 alegători. Persoanele care prezintă un risc crescut de a dezvolta o formă gravă de COVID-19 pot solicita acces prioritar în localul de vot.
În cazul în care un alegător prezintă simptome respiratorii evidente sau este febril, personalul tehnic al birourilor electorale ale secţiilor de votare va organiza accesul prioritizat al acestuia în localul de vot.
3.560 de candidaţi cer votul brăilenilor
Aceasta este numărul celor care au ales să candideze la alegerile locale de duminică, în Brăila, fie pentru funcţia de primar, preşedinte de Consiliu Judeţean, consilier local sau consilier judeţean, după cum reiese din datele Autorităţii Electorale Permanente.
Pentru Primăria Municipiului Brăila, în cursa electorală s-au înscris 11 candidaţi: actualul primar Marian Dragomir (PSD), Lucian Căprariu (alianţa PNL-Brăila Nouă), Mihai Isvoranu (USR-PLUS), Ionel Adetu (PMP), Alexandru Micu (Partidului Forţa Identităţii Naţionale), Bogdan Botea (Partidul Verde), Silviu Dorin Petrea (Pro România), Mihai Dănuţ (Partidul Ecologist Român), Adrian Răureanu (PRM), Cristian Daniel Murea (ALDE) şi Mihai Dragomir (PPUSL).
Iată cum va arată ordinea candidaţilor pe buletinul de vot pentru Primăria Municipiului Brăila:
1. Partidul Mişcarea Populară
2. Partidul Social Democrat
3. Partidul Pro România
4. Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor
5. Partidul România Mare
6. Alianţa PNL-Brăila Nouă
7. Alianţa USR-Plus
8. Partidul Verde
9. Partidul Forţa Identităţii Naţionale
10. Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
11. Partidul Ecologist Român
La Consiliul Local Municipal, ordinea pe buletinul de vot este următoarea:
1. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România
2. Partidul Mişcarea Populară
3. Partidul Social Democrat
4. Partidul Naţional Liberal
5. Partidul Pro România
6. Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor
7. Partidul România Mare
8. Partidul Brăila Nouă
9. Alianţa USR-Plus
10. Partidul Verde
11. Partidul Socialist Român
12. Partidul Forţa Identităţii Naţionale
13. Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
14. Partidul Ecologist Român
15. Candidat independent – Căpăţînă Dan
Pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila se “bat” 12 candidaţi: actualul preşedinte al CJ, Francisk Chiriac (PSD), Cătălin Boboc (PNL), Cosmin Răzmeriţă (Pro România), Viorel Botea (PMP), Cătălin Murea (ALDE), Cătălin Stancu (USR-PLUS), Dan Păun (PPUSL), Gheorghe Lupu (Partidul Verde), Iulian Dumitrache (Partidului Forţa Identităţii Naţionale), Gheorghe Stroe (AUR), Nicuşor Baldovin (Partidul RE:Start România) şi candidatul independent Ovidiu Nechita.
Ordinea pe buletinul de vot pentru funcţia de Preşedinte al Consiliul Judeţean Brăila este următoarea:
1. Partidul Mişcarea Populară
2. Partidul Pro România
3. Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor
4. Partidul Social Democrat
5. Alianţa USR-Plus
6. Alianţa PNL-Brăila Nouă
7. Partidul Verde
8. Partidul Forţa Identităţii Naţionale
9. Alianţa pentru Unirea Românilor
10. Partidul Re:Start România
11. Partidul Puterii Umaniste (Social-Liberal)
12. Candidat independent – Nechita Ovidiu
Pentru Consiliul Judeţean Brăila ordinea este următoarea:
1. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România
2. Partidul Mişcarea Populară
3. Partidul Naţional Liberal
4. Partidul Pro România
5. Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor
6. Partidul Social Democrat
7. Alianţa USR-Plus
8. Partidul Verde
9. Partidul Forţa Identităţii Naţionale
10. Alianţa pentru Unirea Românilor
11. Partidul Socialist Român
12. Partidul Re:Start România
Politică
Proiectul ”preț mai mic la combustibili pentru agricultori” al lui Popa, încă nu a apărut la Comisia de Agricultură
* asta ne-au transmis surse politice legat de acest subiect și informația potrivit căreia proiectul anunțat de președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, care vizează ca fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili, încă nu ajunsese la Comisia de Agricultură a Camerei, până ieri, ne-a fost confirmată de Ionel Ciunt, președintele acestei entități * contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, Popa a afirmat că el s-a ținut de cuvânt și a depus proiectul în data de 9 noiembrie, așa cum a anunțat, dar nu direct la Comisie, ci la grupul Parlamentar al PNL, pentru a trece prin comisia juridică și a primi o formă adecvată * Parlamentarul a afirmat că proiectul va ajunge astăzi sau cel târziu luni și la Comisia de Agricultură
Proiectul de lege care propune un preț mai mic la combustibili pentru fermierii români, așteptat la Comisia de Agricultură.
Așa cum am precizat într-o altă ediție a cotidianului ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a anunțat la finele săptămânii trecute că dorește să inițieze un proiect prin care fermierii ar putea obține un preț mai bun la combustibili.
Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori. Așa cum am informat la vremea respectivă, în cadrul unei conferințe de presă susținută la sediul PNL Brăila, Popa a afirmat că are de gând să depună acest proiect, luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului.Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” la începutul săptămânii, Popa a precizat că urma să ajungă la Parlament și să depună proiectul.
Interesant este că zilele trecute, surse politice ne-au semnalat că la Comisia de Agricultură a Camerei Deputaților încă nu ajunsese proiectul ”trâmbițat” de liberal. Ulterior, informația a fost confirmată pe adresa redacției ziarului de către Ionel Ciunt, președintele Comisiei de Agricultură.
Contactat din nou în acest context, Alexandru Popa a afirmat că nu a mințit ci chiar a depus proiectul, doar că procedura este una mai complicată. Mai precis, acesta ne-a transmis că înainte de a ajunge la Comisie proiectul trebuie să treacă prin filtrele grupului PNL, astfel că a fost depus luni și în prezent se află în analiză la comisia juridică a grupului.
”Procedura este următoarea: proiectul se depune întâi la noi, în comisia de specialitate internă, serviciul juridic al grupului parlamentar. Teoretic, trebuia să ajungă a doua zi (n.r. – la Comisia de Agricultură), dar probabil că nu a ajuns. Întâi se verifică legalitatea la noi la grup. Așa pleacă de aici. Deci proiectul este depus la noi la grup, se dă aviz de legalitate, i se dă o formă juridică, pentru că eu am făcut proiectul strict ca un inginer agronom.
Abia atunci când are forma juridică și este totul corect din acest punct de vedere, ajunge la Comisie. Acesta este fluxul. Nu pot să merg eu să o depun direct la Comisie. Trece prin grupul nostru și abia apoi ajunge la Comisie.
Dacă nu a ajuns, probabil că se va întâmpla mâine (n.r. – vineri) sau zilele următoare. Oricum, a fost înregistrat la noi la grup și pot oricând să solicit numărul de înregistrare și să vi-l pun la dispoziție. Dar cei de la grup le adună și le duc la comisii. Nu duc câte un proiect, duc mai multe”, a declarat Popa.
Ulterior, Alexandru Popa a revenit cu un apel telefonic pentru a ne informa că a discutat cu reprezentații grupului parlamentar din care face parte și ne-a transmis că i s-a confirmat că proiectul încă se află la serviciul juridic al grupului parlamentar PNL și că va fi depus la Comisie, cel mai probabil vineri, în a doua parte a zilei, cel târziu luni.
”Repet, aceasta este procedura. Eu l-am depus în forma brută și acum trece prin compartimentul juridic care îi dă o formă corectă din punct de vedere juridic”, a mai adăugat Popa.
Ce propune deputatul
În cadrul conferinței de presă în care a anunțat că are în plan să depună acest proiect, Popa a declarat că acesta: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. (…) Am scos din contabilitate. Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii.
M-am uitat: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici și nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul, cu mențiunea că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă.
La vremea respectivă, întrebat despre propunerea liberalului, senatorul PSD Brăila, Sorin Moise a precizat că ideea a spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, astfel că aceasta pare ”împrumutată” de Popa, mai ales că a fost prezent la acel eveniment.
Chiar și așa, Moise a punctat că ar susține orice inițiativă benefică pentru fermieri, dar doar dacă proiectul este unul fundamentat, avizat de miniștrii de resort și nu bazat pe declarații populiste.
Politică
Preț mai mic la combustibili pentru agricultori
• președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a declarat săptămâna trecută că va depune luni, 9 noiembrie, în Parlament, la Comisia de Agricultură, un proiect prin care fermierii să beneficieze de un preț redus la combustibili • mai precis, Popa are în plan scutirea de TVA și accize direct la pompă pentru fermieri • deputatul a dorit să sublinieze că propunerea sa nu ar avea un impact negativ pentru bugetul statului român • întrebat dacă ar susține o astfel de inițiativă legislativă, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, fermier la rându-i, a precizat că ideea ar fi spus-o prima dată actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), în timpul audierilor dinaintea învestirii Guvernului Luca Niculescu, dar că va susține orice proiect care vine în sprijinul agricultorilor • deputatul-fermier Vasilică Priceputu (PSD) nu a oferit niciun punct de vedere
Președintele Partidului Național Liberal Brăila, deputatul Alexandru Popa, a ieșit recent ”la rampă” pentru a anunța un proiect de lege pe care dorește să îl inițieze, de pe urma căruia fermierii ar putea obține un preț mai mic la combustibili.
În cadrul unei conferințe de presă susținută săptămâna trecută la sediul PNL Brăila, Popa a vorbit despre propunerea sa, cu mențiunea că are de gând să depună proiectul la începutul acestei săptămâni, mai precis luni, 9 noiembrie, în cadrul Comisiei de Agricultură a Parlamentului. Pe scurt, Popa are în plan motorină scutită de TVA și accize direct la pompă pentru agricultori.
Proiectul, potrivit lui Popa: ”(…) privește, în primul rând, agricultorii din județul Brăila și nu numai. Luni, voi depune un proiect în Camera Deputaților, un proiect la Comisia de Agricultură, prin care fermierii vor fi scutiți din momentul achiziției motorinei, de acciză și de subvenții (n.r. – contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în data de 9 noiembrie, Popa a precizat că urma să depună proiectul până în ora 16.00).
Știți destul de bine că înainte de a fi politician am avut o activitate foarte intensă în domeniul agriculturii. M-am uitat în contabilitate: motorina, la ultima factură, a fost achiziționată cu 10,5 lei. Dând TVA-ul la o parte, care reprezintă 1,82 lei per litru, plus subvenția APIA, care pe ultimul trimestru a fost de 2,67 lei, ajungem la un preț de 6 lei pe litru. Sunt sume care vin din TVA, cât și din subvenția pe litru pe care o primim de la Uniunea Europeană și de la statul român – pentru că și acesta are o parte pe care o plătește în decontarea subvenției pe care o primim prin APIA (n.r. – Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură) pentru fiecare litru de motorină.
Această măsură nu va avea un impact bugetar, pentru că 99% din fermieri sunt plătitori de TVA. Depun cereri de rambursare de TVA, dar TVA-ul îl primesc undeva la 5-6 luni de zile după efectuarea controlului, acolo unde se efectuează controlul. Cei care sunt buni-platnici nu mai sunt băgați în control după ultimele normative primite de la Ministerul Finanțelor. În momentul în care un fermier poate să-și achiziționeze motorina cu 6 lei, statul român nu pierde nimic”, a explicat parlamentarul.
Economia ar putea merge în investiții ale agricultorilor
În plus, sursa citată a mai adăugat că economia de 4 lei/litru poate fi folosită pentru alte activități în producția agricolă. După cum a mai punctat Popa, cu excepția ultimului an agricol, în istoria recentă, fermierii din județul Brăila nu au reușit să facă profit sau să aibă o producție mulțumitoare, astfel că lucrurile s-ar putea regla prin măsura pe care o propune.
”Astfel, cei 4 lei sunt investiți în alte lucruri, cum ar fi inputurile (semințe, îngrășăminte etc n.red.). În momentul în care cumperi inputurile cash, reușești să ai un discount mult mai mare, reușești să nu mai mergi să iei linii de credite. Sunt multe lucruri care se pot acoperi. Repet, impactul bugetar pentru statul român este zero. Doar în limita cotelor pe care le-am primit de la APIA, și aici mă gândesc la cereale. Avem 78 litri pe hectar, în fiecare an, care sunt subvenționați de Uniunea Europeană și de statul român.
La oleaginoase tot 78 l, iar la legume avem 148 litri pe hectar. Achiziția motorinei cu 6 lei, repet – poate spun a 3-a, a 4-a oară-, nu are impact bugetar, dar ajută foarte mult fermierul român. Pentru că, la acest moment, achiziția motorinei și achiziția îngrășămintelor devine una dintre cele mai costisitoare pentru un fermier. La un hectar înființat, până la momentul recoltării, consumul este între 80 și 100 litri – depinde de tehnologia pe care o folosești. Cu 4 lei sunt 300 – 350 litri, pe care, oricum îi iei, dar nu-i mai aștepți de la statul român. Cu lunile. Uneori cu anii”, a conchis Popa.
Sorin Moise: «Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine. Dar măsură concretă și nu populism!»

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu anunțul făcut de Popa, senatorul PSD Brăila Sorin Moise, a precizat că ideea pare împrumutată de la actualul ministru al Agriculturii Florin-Ionuț Barbu (PSD), care ar fi atins subiectul în timpul audierilor din Parlament, la momentul formării Guvernului Luca Niculescu, audieri la care a participat și Alexandru Popa.
”Am auzit această idee la audierile ministrului PSD al Agriculturii, Florin Barbu, unde a participat și domnul deputat Popa. Probabil de acolo a împrumutat ideea. Deci este cumva o idee copiată. Nu știu dacă au avut discuții împreună, ca domnul deputat Popa să depună acest proiect de lege sau nu.
Din câte cunosc, inițiativa ar trebui să vină, cel mai probabil, și ca o ordonanță de urgență sau ca hotărâre de Guvern. De asemenea, este interesant de văzut dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe (n.r. – Alexandru Nazare). Am prea puține date ca să știu ce a stat la baza deciziei domnului Popa. Dacă are deja niște discuții purtate cu ministrul de Finanțe, în acest sens și are ok-ul ministrului pentru a face această propunere legislativă, e foarte bine. Adică ar fi un lucru bun dacă s-ar întâmpla.
Domnul deputat, dacă a avut discuții cu ministrul de Finanțe, ar putea să ne spună dacă are «ok-ul» ministrului de Finanțe pentru acest PLx. Și care este punctul de vedere al ministrului. Pentru că fiind vorba despre acciză și TVA trebuie să aibă punct de vedere de la Ministerul de Finanțe”, a declarat Moise.
Întrebat dacă ar susține acest proiect în condițiile în care întrunește condițiile amintite, Sorin Moise a afirmat că ar susține orice proiect în sprijinul agricultorilor, dar dacă este ceva concret și nu praf în ochii electoratului.
”Sigur că aș susține proiectul. Orice măsură care vine în sprijinul fermierilor români va fi susținută de mine! Dar măsură concretă și nu populism!”, a mai afirmat senatorul.
Tot pe acest subiect am încercat să obținem un punct de vedere și de la deputatul PSD Brăila Vasilică Priceputu, la rându-i fermier, însă parlamentarul nu ne-a transmis nimic până la acest moment.






















