Cultură
Undă verde de la consilierii locali pentru amplasarea a două tramvaie vechi pe strada Mihai Eminescu
• cele două tramvaie puse la dispoziţie de “Braicar” vor fi înfrumuseţate de Asociaţia “Coloreria” Brăila, cu sprijinul unor elevi talentaţi de la Liceul de Artă • ideea acestui proiect aparţine Asociaţiei “Coloreria”, iar oficializarea proiectului s-a făcut, ieri, în cadrul şedinţei Consiliului Local Municipal • totuşi, deşi iniţial s-a spus că se va încerca amplasarea tramvaielor până la Zilele Brăilei, se pare că operaţiunea nu va putea începe decât în a doua jumătate a lunii august
Proiectul prin care se intenţionează îmbunătăţirea aspectului urbanistic al străzii Mihai Eminescu, prin amplasarea pe partea carosabilă a două tramvaie scoase din uz, a primit, ieri, girul Consiliului Local Municipal. Astfel, consilierii locali au aprobat un protocol de colaborare între Primăria Brăila, “Braicar” SA, Liceul de Artă “Hariclea Darclee” şi Asociaţia “Coloreria”, cea care a venit, de fapt, cu ideea. În cadrul respectivului protocol, “Braicar” va pune la dispoziţie două tramvaie vechi, iar Primăria şi asociaţia “Coloreria” se vor ocupa de înfrumuseţarea acestora, cu sprijinul unor profesori şi elevi talentaţi din cadrul liceului de artă, care vor picta tramvaiele respective.
După cum ne explica, în urmă cu câteva săptămâni, Lucian Crestez, reprezentantul asociaţiei “Coloreria”, un tramvai va fi amplasat lângă teatrul “Maria Filotti”. Acesta urmează să fie colantat în exterior cu fotografii de epocă, iar în interior vor fi puse câteva manechine îmbrăcate cu costume vechi, din recuzita teatrului brăilean. “Ne-am dori ca în acest tramvai să fie organizate, la fiecare sfârşit de săptămână, evenimente dedicate copiilor talentaţi. Vorbim despre mici recitaluri de muzică, expoziţii de fotografie, expoziţii de pictură sau alte manifestări prin care să încurajăm tinerele talente”, spunea Lucian Crestez.
Celălalt tramvai va fi pus la capătul străzii Mihai Eminescu, dinspre bulevardul Cuza, şi va avea ca tematică multiculturalitatea brăileană. Astfel, acesta va fi pictat pe exterior cu motive tradiţionale specifice fiecărei etnii din Brăila – româneşti, lipoveneşti, turceşti, rome etc. De asemenea, iniţiatorii proiectului şi-ar dori ca în interior să fie amplasate manechine “îmbrăcate” cu costume tradiţionale reprezentative pentru fiecare etnie conlocuitoare a oraşului. Şi în acest tramvai ar urma să fie organizate diverse manifestări dedicate etniilor brăilene, fiecare comunitate urmând să îşi etaleze muzica tradiţională şi alte obiceiuri specifice.
Tramvaiele au câte 11 metri lungime şi câte 20 de tone fiecare. Ele vor fi aşezate pe şine, în cadrul unei operaţiuni în care îşi va aduce aportul firma “Braicar”. Ambele tramvaie vor fi poziţionate în aşa fel încât să permită pătrunderea autospecialelor de pompieri sau ale Ambulanţei pe strada Mihai Eminescu.
Iniţial, atât cei de la “Coloreria” cât şi conducerea Primăriei, spuneau că vor încerca să pună tramvaiele pe poziţie şi să le picteze şi colanteze până la jumătatea lunii august, când sunt programate Zilele Brăilei. Se pare, însă, că nu se va reuşi acest lucru. Ieri, primarul Marian Dragomir ne-a declarat că, momentan, trebuie rezolvate alte aspecte legate de organizarea Zilelor Brăilei, astfel că amplasarea tramvaielor de pe Str. Mihai Eminescu va fi lăsată pentru cea de-a doua jumătate a lunii august sau pentru luna septembrie. La rândul său, Lucian Crestez, de la “Coloreria”, ne-a spus că, din punctul de vedere al obţinerii autorizaţiilor şi avizelor necesare, totul este gata. “Dacă primim undă verde de la Primărie, putem începe operaţiunea”, a precizat acesta.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.
Cultură
„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române
• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026
„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.
„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.
Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.
Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete. Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.
Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.
Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.
Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.
În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.
Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.
La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.
În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.
După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.
Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.























