Învățământ
Un nou liceu la orizont
• potrivit unui draft privind noile planuri cadru la liceu apărut în spațiul public, disciplinele logica și psihologia ar urma să dispară din categoria disciplinelor socio-umane la profilurile uman și real, ceea ce ar putea însemna că elevii nu vor mai putea alege aceste materii la BAC • o altă modificare vizează geografia, în sensul că materia nu va mai fi obligatorie la clasa a XI-a și a XII-a, la profilul real • tot pentru elevii de la real, pentru ultimii doi ani de liceu dispar din trunchiul comun fizica, chimia și biologia • mulți experți în educație au criticat varianta propusă de minister, care înseamnă spălarea creierelor și încă un brânci spre analfabetismul funcțional
Logica și psihologia ar urma să dispară de la profilul uman și real, elevii de la științele naturii și mate-info ar putea face mai puține ore de fizică, biologie, chimie și geografie, iar cei de la uman mai multe ore de matematică. În plus, în locul religiei, tinerii ar putea studia o materie nouă: ”Perspective globale”. Acestea sunt principalele modificări privind planurile-cadru la liceu, potrivit unui draft al Ministerului Educației apărut în spațiul public la finalul lunii aprilie. De atunci și până în prezent, mai mulți reprezentați ai mediului academic au criticat noile propuneri, susținând că acestea nu ar fi în interesul copiilor. Facem precizarea că noile planuri-cadru la liceu sunt în lucru și încă nu s-a adoptat niciun document oficial.
Geografia, fizica, chimia și biologia, eliminate din trunchiul comun
În noile planuri cadru la liceu propuse de minister, geografia, fizica, chimia și biologia nu mai apar în trunchiul comun pentru elevii de la profilul real (mate-info și științele naturii), la clasele a XI-a și a XII-a. La geografie, potrivit observațiilor din proiect, în clasa a IX-a se va studia ”Geografia generală”, iar în clasa a X-a ”Educație pentru mediu”. În ceea ce privește fizica, chimia și biologia, pentru ultimii doi ani de liceu, aceste discipline ar urma să fie scoase din trunchiul comun și să fie adăugate la curriculum la decizia elevului din oferta școlii. În document se arată că fizica, chimia, biologia și informatica, de la curriculum la decizia elevului, cuprind trei ore în clasele a IX-a și a X-a și șase ore în clasele a XI-a și a XII-a. Aceste ore ar urma să se distribuie în funcție de interesele elevilor și de nevoia de pregătire pentru carieră.
Schimbări sunt prevăzute și la istorie. La clasa a IX-a și a X-a se va studia ”Istoria universală”, în clasa a XI-a ”Istoria secolului XX” cu focus pe 2 teme principale – Istoria Holocaustului și Istoria Comunismului, iar în clasa a XII-a se va studia ”Istorie legată de specialitatea profilului”, de exemplu ”Istoria muzicii”, ”Istoria artei”, ”Istoria științei și tehnicii”, ”Istoria sportului” etc. Toate temele includ referiri la istoria României.
Dispare logica și psihologia
Una dintre cele mai importante schimbări prevăzute în noile planuri-cadru pentru liceu se referă la eliminarea disciplinelor logică și psihologie din categoria materiilor socio-umane ce se studiază la profilurile uman și real. Asta înseamnă că există posibilitatea ca la Bacalaureat, la proba la alegere a profilului și specializării, elevii să nu mai poată opta pentru susținerea examenului la una din cele două discipline.
În noua variantă propusă de minister, la profilul teoretic, disciplinele socio-umane sunt următoarele: clasa IX – sociologie; clasa X – educație financiară și antreprenorială; clasa XI – filosofie / gândire critică / etică. În prezent, logica este studiată în clasa a IX-a, psihologia în clasa a X-a, economia în clasa a XI-a, sociologia în clasa a XI-a și filosofia în clasa a XII-a.
”Perspective globale” în loc de religie
O nouă disciplină apare în planurile-cadru pentru liceu, document draft obținut de Edupedu.ro. Este vorba despre materia ”Perspective globale“, noua disciplină care apare în planurile-cadru pentru liceu și care ar urma să fie studiată ca alternativă la ora de religie, adică de către elevii care ”nu participă la orele de Educație religioasă”, după cum se precizează în draftul ministerului. Disciplina va fi studiată de toți elevii, indiferent de profil și specializare, cu excepția celor din învățământul teologic. La ora de ”Perspective globale” ar urma să învețe despre „tradițiile diverse de pe glob, elemente de cultură și civilizație pornind de la situația globală actuală“. Interesant este că noua disciplină se va organiza în paralel cu ora de religie, după cum se arată în draftul propus de minister.
Mai multă matematică pentru cei de la uman
În prezent, elevii de la profilul uman (filologie și științe sociale) fac ore de matematică doar în clasa a IX-a și a X-a, câte două pe săptămână. În varianta de lucru apărută în spațiul public, toți elevii de liceu, indiferent de filieră și profil, ar urma să aibă alocate în trunchiul comun câte două ore de matematică pe săptămână, în toți cei patru ani de studiu. Matematica din trunchiul comun va fi matematică de bază, comună tuturor profilurilor, iar matematica din curriculum de specialitate sau curriculum la decizia elevului din oferta școlii poate fi matematică avansată, specializată – statistică, mecanică.
Ministerul Educației nu își asumă varianta planurilor cadru pentru învățământul liceal apărută în spațiul public
Ministrul Educației, condus de Ligia Deca, a reacționat după ce mai mulți experți în educație au criticat deciziile privind dispariția logicii și psihologiei din planurile cadru, precum și eliminarea geografiei, fizicii, chimiei și geografiei din trunchiul comun pentru elevii de la real. Într-un comunicat de presă publicat pe site-ul instituției se precizează că documentul prezentat „pe surse”, în spațiul public, drept propunerea instituției de planuri-cadru pentru nivelul liceal, este ”o variantă neasumată de Ministerul Educației sau de grupurile de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional”.
”În această perioadă, se fac demersuri pentru stabilirea unui calendar de desfășurare a activităților de modificare a planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional. Primul pas în acest sens este analizarea componenței grupurilor de lucru și eventuala actualizare a acestora. Odată parcurse toate etapele impuse de prevederile metodologice în ceea ce privește revizuirea planurilor-cadru, proiectele vor fi lansate în dezbatere publică. Modificarea planurilor-cadru are impact asupra întregului sistem educațional. Vă asigurăm de respectarea tuturor etapelor metodologice pe care un astfel de demers le implică și că, pe măsură ce pașii procedurali vor fi parcurși, aceștia vor fi comunicați de către Ministerul Educației”, se precizează în comunicatul de presă.
Societatea Română de Geografie: ”De peste 30 de ani, Geografia este disciplina care a pierdut cel mai mult în planurile-cadru (numărul de ore alocat), la Bacalaureat și la Evaluarea Națională”
La scurt timp după ce s-a aflat despre noile planurile-cadru la liceu, Societatea de Geografie din România (SGR) a publicat o scrisoare deschisă prin care își exprimă îngrijorarea cu privire la schimbările propuse și i-a cerut ministrului Ligia Deca să publice componența grupurilor de lucru.
”Îngrijorările noastre ca geografi sunt majore după ce în spațiul public au apărut variante de planuri-cadru. De peste 30 de ani, Geografia este disciplina care a pierdut cel mai mult în planurile-cadru (numărul de ore alocat), la Bacalaureat și la Evaluarea Națională. Precizările prin pe care le-ați transmis prin Biroul Dvs. de Presă ni se par contradictorii și ne îngrijorează prin inconsecvența informațiilor. Suntem cu toții de acord că orice demers privind planurile-cadru trebuie corelat cu proiectele de legi ale educației, aflate în dezbatere parlamentară. Dar, mai departe, Comunicatul Dvs. afirmă că variantele apărute în spațiul public sunt neasumate de grupurile de lucru pentru elaborarea planurilor-cadru pentru învățământul liceal și profesional. Așadar, grupurile de lucru există! Vă rugăm respectuos să ne precizați prin ce ordin de Ministru au fost aprobate și care este componența lor? Sunt grupuri de lucru „secrete”?”, se întreabă geografii.
De asemenea, Societatea Română de Geografie cere ministrului Educației să explice ce argumente științifice au stat la baza eliminării disciplinei Geografie din drafturile de planuri-cadru pentru clasele a XI-a și a XII-a.
”Pe 5 iunie sărbătorim Ziua Mediului, dar excludem studiul disciplinei geografice Probleme fundamentale de mediu în clasa a XI-a? Pe 9 mai sărbătorim Ziua Europei, dar excludem studiul disciplinei România și Uniunea Europeană în clasa a XII-a? Geografia, prin natura sa formativă, asigură elevilor un orizont și o înțelegere a lumii în care trăim. Nu luați copiilor această șansă de a înțelege lumea! Considerăm că răspunsul Dvs. transparent va elimina orice suspiciune privind excluderea intenționată a GEOGRAFIEI din planurile-cadru pentru învățământul liceal și profesional, precum și dintre probele de Bacalaureat”, mai transmite Societatea Română de Geografie.
„Ne putem aștepta la materii noi, „actuale”, precum fizica ruletei și a păcănelelor, biologia transgender și a mix-ului de gen…”
„Dacă fizica, chimia, biologia și geografia nu vor mai apărea în trunchiul comun, pentru elevii de la profilul real și vor rămâne la ”decizia elevului”, nu va mai dura mult și se va cere introducerea unor materii noi, ”actuale”, ca: ”fizica ruletei și a păcănelelor”, ”chimia tetrahidrocanabinolului și compușii obținuți prin oxidare”, ”biologia transgender și a mix-ului de gen” și ”geografia din hărțile militare americane”…Ca-ntr-un exercițiu de atingere a superlativului absolut în materie de ”prostie condensată”, diriguitorii acestei regiuni a Europei (că țară nu mai suntem demult) își exhibă măsura anti-valorii cu un sârg și-o abnegație care l-ar face și pe Stahanov să se sinucidă… Analfabetismul funcțional, atât de des invocat în analiza sistemului de învățământ, a devenit cronic, o ”personal skill” necesar(ă) ocupării celor mai mari demnități în stat…Ne confruntăm cu o legislație stufoasă și superfluă, cu o birocrație de proporții diluviene iar cei care-ar trebui să găsească soluții, rânjesc cu o foame pantagruelică, după încă o sinecură sau un proiect european, de ”jumulit”… Răspunsurile tuturor întrebărilor-coșmar, care ne schilodesc viețile și speranțele, sunt în noi. Vom ajunge la ele însă, numai dacă ne
REGĂSIM pe noi înșine, înăuntrul inimilor noastre…”, ne-a declarat prof. Florin Slabu, directorul Centrului Regional European
pentru Intervenție Socială.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
