Social Media

Cultură

Un mare „Bravo!” pentru minunata trupă brăileană, pe această cale!

Timp de citire: 5 minute

La finalul lunii septembrie a bătut din nou gongul la ”Maria Filotti”. Să fie teatru! Să fie festival! Da, a fost din nou timpul festivalului, o prestigioasă manifestare teatrală, cu tradiție, care din 2021 a îmbrăcat haine noi, devenind Festivalul Internațional de Teatru și Arte Performative. Un concept nou, inedit, deosebit de interesant și de ofertant, deoarece nu aduce în fața publicului doar spectacole clasice de teatru, ci acoperă o paletă artistică mai largă.
La fel s-a întâmplat și acum, în 2024. Spectacolele s-au desfășurat în Sala Mare, în Sala Bujor Macrin sau în spații neconvenționale (Piața Traian, Sala Oglinzilor din teatru). Evenimentele conexe au completat armonios selecția de spectacole invitate în festival. Spectatorii s-au bucurat deopotrivă de conferințe, lansări de carte, discuții cu oameni de teatru.
Mă întorc acum la mine, spectatorul fidel și avid, care și-a dorit și anul acesta să participe, dacă nu la toate evenimentele, măcar la cât mai multe. Și afirm cu toată sinceritatea că am trăit nenumărate momente de bucurie artistică. Am descoperit în actrița Catrinel Dumitrescu un om atât de cald, de blând și de generos, ascultându-i povestea despre începuturile carierei aici, acasă, în teatrul din Brăila. Ține-i, Doamne, pe oamenii cu har! Conferințe pe teme teatrale au susținut Dragoș Buhagiar, președintele UNITER, dar și doamna Veronica Dobrin, fost manager, o adevărată istorie vie a acestui teatru. Tamara Constantinescu, actriță, jurnalist cultural și critic de teatru, a lansat la Brăila cartea „Bulgări de timp…teatral”, iar scriitoarea Larisa Turea a adus în fața publicului volumul „Cartea foametei” (precedată de spectacolul – document „1946”, asupra căruia voi reveni).
Am apreciat foarte mult faptul că Teatrul Maria Filotii a fost prezent în festival cu trei dintre cele opt premiere ale stagiunii trecute. Am revăzut cu aceeași emoție „În plină glorie” (regia: Slava Sambriș), „Lacrimile amare ale Petrei vonKant” (regia: Eugen Gyemant), „Menajeria de sticlă” (regia: Andrei Huțuleac). Ca și în stagiune, reprezentațiile s-au ținut cu casa închisă. Un mare „Bravo!” pentru minunata trupă brăileană, pe această cale!
Am văzut în această ediție actori tineri, dar și nume deja consacrate, spectacole diverse, de facturi diferite, dar de ținut minte. Mi-a plăcut mult spectacolul  de la Teatrelli, „Zeițe de categoria B” (regia: Andrei Măjeri). Silvia Luca, Elena Ivanca și Ioana Dragoș Gajdo au servit publicului o bomboană dulce amăruie, aducând în scenă momente din viețile și carierele lor, în teatre de provincie. Așa cum ne arată și măștile, în teatru întotdeauna un ochi plânge, altul râde. Inima sus!
O surpriză extrem de plăcută a fost pentru mine spectacolul „Despre șoareci și oameni”, de John Steinbeck (regia: Mădălin Hâncu, Teatrul Municipal Bacovia Bacău). Protagoniștii ne-au adus în față prietenii, visuri și dezamăgiri, în contextul Marii Crize din America secolului trecut. Am învățat că problemele legate de discriminare, echitate și umanitate aparțin tuturor timpurilor în aceeași măsură. Teatrul Matei Vișniec din Suceava nu a dezamăgit nici de această dată cu spectacolul „Pisici 2”, conceput de Bobi Dumitraș și Bobo Burlăcianu în maniera veselă și antrenantă cu care cei doi și-au obișnuit deja publicul. Admir arta actorilor care au emis sunete muzicale din instrumente neconvenționale, am fost captivată.
Mi-a rămas puternic întipărit în minte „1946”, pus în scenă de regizorul Slava Sambriș, cu Teatrul Republican ”Luceafărul” din Chișinău. Spectacolul are la bază ”Cartea foametei” de Larisa Turea, pe care am menționat-o deja anterior. Povești cutremurătoare ale supraviețuitorilor foametei din Basarabia, imediat după Al Doilea Război Mondial, au fost spuse cu mijloace scenice aparent simple, dar esențiale pentru a ilustra drama cumplită prin care au trecut oamenii acelor timpuri. Îl consider un spectacol document, care trebuie văzut deopotrivă pentru valoarea artistică și importanța istorică.
Am regăsit în toată perioada festivalului atmosfera efervescentă din sălile de spectacol, energia bună a publicului, m-au încântat discuțiile de după spectacole, părerile ”la cald” care au dat pulsul momentului. Voluntarii TMF au fost prezenți și în această ediție, tineri, energici, plini de entuziasm, gata oricând să fie de ajutor. Se citește pe chipul lor dorința de a fura cât mai mult din tainele acestui meșteșug nobil care este arta actorului.
Mi-aș dori ca festivalul să păstreze linia pe care a pornit încă din 2021, mi-aș dori să văd mai multe trupe din afara țării, mi-aș dori promovare la nivel național pentru această manifestare teatrală deosebit de interesantă. Publicul de teatru din Brăila este generos, educat, dar și extrem de exigent. Oamenii din sală dau viață teatrului laolaltă cu actorii, ei își țin o secundă respirația atunci când se sting luminile în sală și se aude gongul, pentru a putea păși cum se cuvine în tărâmul magic de dincolo de cortină.
Până la ediția viitoare, felicit echipa organizatoare, oamenii văzuți, dar mai ales nevăzuți ai teatrului, care pun suflet și pasiune în tot ceea ce întreprind. Le doresc tuturor inspirație și spor, să ne surprindă și să ne încânte, așa cum de altfel ne-au obișnuit. Din locul meu de spectator fidel, îndemn brăilenii să vină la teatru. Pe 4 octombrie s-a ridicat cortina pentru Stagiunea 2024-2025.

Invităm cititorii la dialog civilizat şi constructiv, bazat pe respect faţă de autori sau alţi cititori. Mesajele care conţin cuvinte obscene, anunţuri publicitare, atacuri la persoană, trivialităţi, jigniri, ameninţări şi cele vulgare, xenofobe sau rasiste sunt interzise de legislaţia în vigoare. Aceste tipuri de comentarii vor fi şterse de către moderatori şi pot duce până la blocarea accesului la a mai posta comentarii pe obiectivbr.ro. Totodată, autorul comentariului își asumă eventualele daune, în cazul unor acțiuni legale împotriva celor publicate.
Adaugă comentariu

Răspunde la comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Cultură

„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați

• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”

Publicat

în

„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați

Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.

La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.

Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.

„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.

Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).

Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.

„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.

Citește articolul complet

Cultură

Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila

• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin

Publicat

în

Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila

Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026,  începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.

Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de  invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.

„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧