Cultură
Timbre cu imagini din Brăila vor circula pe tot mapamondul
• Primăria, în colaborare cu “Romfilatelia” a lansat recent o emisiune filatelică dedicată celor 650 de ani de atestare documentară a oraşului nostru • cele cinci imagini alese să reprezinte Brăila sunt: ceasul-turn, fântâna cinetică, teatrul, catedrala şi casa memorială “Panait Istrati” • pe lângă mărcile poştale propriu-zise, au fost lansate, pentru colecţionari, o serie de minicoli şi albume filatelice • o parte dintre acestea a fost achiziţionată de Primărie, pentru activităţi de protocol, contra sumei de 11.000 lei
În pragul anului ce marchează şase secole şi jumătate de la prima atestare documentară, Brăila se poate mândri cu o emisiune filatelică de cinci timbre care înfăţişează unele dintre cele mai reprezentative obiective ale oraşului. Timbrele au fost tipărite de “Romfilatelia”, la iniţiativa Asociaţiei Filatelice “Dunărea” Brăila şi a Primăriei. “Am păşit în anul Centenarului Marii Uniri cu prima emisiune filatelică dedicată unui oraş din România. Brăila, oraşul cu una dintre cele mai timpurii atestări documentare, este al treilea oraş ca vechime al ţării, după Câmpulung şi Curtea de Argeş. Scriitorul Panait Istrati spunea despre Brăila că, în urma Războiului de Independenţă din 1877, a devenit cel mai important oraş-port al Dunării, care în perioada respectivă «înota» în aur, locuitorii bucurându-se de prosperitate. Brăilenii se mândresc cu bogata istorie locală, fiindu-le foarte greu să facă o ierarhie a obiectivelor care dau identitate oraşului”, precizează conducerea “Romfilatelia”.
Pentru a face o ierarhie a celor mai reprezentative imagini ale oraşului nostru, preşedintele Asociaţiei Filatelice “Dunărea”, colecţionarul Nelu Ivan, a chestionat, anul trecut, 317 persoane din mediul cultural local, iar rezultatul sondajului efectuat de acesta arăta astfel: pe primul loc în preferinţele repondenţilor s-a situat ceasul-turn din Piaţa Traian, urmat de clădirea teatrului “Maria Filotti”, vasul cu zbaturi “Borcea” şi clădirea muzeului “Carol I”. Printre preferinţe s-au mai aflat, dar cu mai puţine voturi, fântâna cinetică, castelul de apă din Grădina Mare, Palatul Agriculturii, Casa Tineretului sau ceasul floral.
Nelu Ivan a dat aceste propuneri Primăriei, care la rândul său le-a transmis către “Romfilatelia”. Până la urmă, obiectivele alese să apară pe timbre au fost următoarele: ceasul-turn, clădirea teatrului “Maria Filotti”, fântâna cinetică de pe Esplanadă, catedrala din Bariera Călăraşilor şi casa memorială “Panait Istrati”, din Grădina Mare. Pe listă sunt, aşadar, şi obiective care n-au apărut în sondajul de opinie efectuat în Brăila, cum ar fi catedrala şi casa memorială “Panait Istrati”. Primarul Marian Dragomir ne-a spus că o astfel de emisiune filatelică se face după reguli foarte stricte şi că lista finală a imaginilor a fost stabilită de o comisie întrunită la nivel naţional, în cadrul “Romfilatelia”, care a încercat să aleagă cele mai reprezentative simboluri ale Brăilei. S-a ţinut cont de opiniile brăilenilor, însă s-au luat în calcul şi alte obiective. Aşa a fost ales, de exemplu, monumentul care aduce aminte de cel mai de seamă scriitor al Brăilei, Panai Istrati.
Precizări de la “Romfilatelia” şi Primărie
Într-un comunicat publicat pe reţelele de socializare, “Romfilatelia” şi Primăria Brăila au făcut o prezentare succintă a emisiunii filatelice dedicate aniversării celor 650 de ani de atestare documentară a oraşului nostru:
“Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei este ilustrat Ceasul baroc din centrul istoric al Brăilei, monument remarcabil, realizat în anul 1909 de Carol Sakar.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei este ilustrată Catedrala «Naşterea Domnului». Piatra de temelie a lăcaşului de cult a fost aşezată la 16 aprilie 1990, în a doua zi a Praznicului Învierii. Catedrala este construită după un plan bizantin în cruce cu braţe inegale, cu două coruri.
Fântâna cinetică ilustrează timbrul cu valoarea nominală de 4 lei. Este situată în apropierea Palatului Administrativ, fiind opera remarcabilului artist Constantin Lucaci, comparat adesea cu Brâncuşi, apreciat în special pentru sculpturile sale în oţel.
Teatrul «Maria Filotti» din Brăila, o instituţie de tradiţie a culturii româneşti, construit în jurul anului 1850, ilustrează timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Este un monument de arhitectură remarcabil, aflat pe lista clădirilor care fac parte din patrimoniul naţional. Edificiul cuprinde săli de spectacol, sala de conferinţe, foaiere etc. În 1969, teatrul a primit numele marii actriţe Maria Filotti. Instituţia găzduieşte festivalul internaţional «Zile şi Nopţi de Teatru European», precum şi concursul internaţional de canto «Hariclea Darclée».
Pe timbrul cu valoarea nominală de 15 lei este ilustrată Casa Memorială «Panait Istrati», care face parte din patrimoniul Muzeului Brăilei «Carol I». Imobilul, construit în stil neo românesc la începutul secolului al XX-lea, a aparţinut Grădinii Publice a oraşului”.
Se mai precizează, de asemenea, că, pentru colecţionari, emisiunea de mărci poştale este completată de un set de două plicuri “Prima zi”, iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre plus o vinietă şi blocul special de 5 timbre diferite (în album filatelic), iar ştampila “Prima zi” a emisiunii se găseşte în incinta Oficiului Poştal 1 Brăila, Str. Str. Danubiului nr. 8.
Albumul filatelic este realizat în tiraj limitat de 283 de exemplare şi este echipat cu blocul emisiunii (conţinând cinci timbre dantelate cu manşetă ilustrată), precum şi setul de plicuri „Prima zi”, având ştampila „Prima zi” aplicată în clar cu folio, ambele produse fiind numerotate de la 001 la 283.
Bucuros că emisiunea filatelică dedicată Brăilei a fost deja tipărită, colecţionarul Nelu Ivan spune că, prin punerea în circulaţie a celor cinci timbre, imaginile celor mai reprezentative obiective ale oraşului nostru au acum şansa să circule prin toată lumea.
Potrivit viceprimarului Doiniţa Ciocan, au fost tipărite în total 55.165 de timbre, 5.150 minicoli a câte 5 timbre şi vinietă, 558 seturi de plicuri “Prima zi” şi 283 albume filatelice. Viceprimarul Ciocan ne-a mai declarat că implicarea financiară a Primăriei Brăila în această emisiune filatelică a constat doar în achiziţionarea unei părţi dintre minicolile emise şi dintre albumele filatelice. “Am achiziţionat minicoli, plicuri «Prima zi» şi albume filatelice în valoare totală de 11.000 lei. Acestea vor fi folosite în activităţile de protocol pe care Primăria le va organiza în anul aniversar 650. Dacă nu vor fi suficiente, vom mai achiziţiona câteva”, ne-a precizat Doiniţa Ciocan.
Cultură
„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”
• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan
Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă.
Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.
Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.
A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.
Cultură
„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române
• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026
„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.
„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.
Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.
Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete. Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.
Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.
Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.
Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.
În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.
Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.
În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.
Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.
La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.
În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.
După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.
Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.























