Să iubim natura
Țestoasele exotice contra țestoase autohtone!
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
O dată cu apariția așa-zișilor iubitori de animăluțe de companie, a apărut un fenomen, care la prima vedere pare salutar, dar care provoacă probleme grave speciilor autohtone de animale. În acest articol mă refer la eliberarea în natură a țestoaselor achiziționate din magazinele de specialitate.
Pentru început doresc să subliniez faptul că în țara noastră avem o singură specie de țestoasă de apă, Emys orbicularis. Fenomenul eliberării țestoaselor alohtone (speciile introduse/răspândite, accidental sau intenționat, din altă regiune geografică, deseori de pe alt continent), este unul răspândit mai ales în orașele mari care au ape în apropiere. Acolo putem vedea, mai ales vara, stând la soare aceste țestoase care nu sunt specifice țării noastre.
Aceste reptile ajung în natură eliberate de către cei ce le achiziționează de la magazinele de specialitate și care la un moment dat, din diferite motive, hotărăsc să le elibereze în natură, fără să știe că pot afecta specia autohtonă de țestoasă. Puii sau juvenilii de țestoase de apă, achiziționați din comerț pentru o sumă modică (100 de lei), cresc în 2-3 ani și necesită un acvariu mai mare, moment în care mulți decid să se descotorosească de ele. Această decizie reprezintă nu numai o problemă de protecție a animalelor, întrucât are ca rezultat de obicei moartea prematură a țestoaselor, ci și o problemă de protecție a naturii, căci deseori duce la o competiție cu cele exotice, de exemplu pentru resursele de hrană. Totodată poate duce la răspândirea unor boli și ulterior, aceste specii pot deveni specii invazive, care poate altera fauna și flora locală.
Dacă este să ne gândim la soluțiile ce trebuie adoptate pentru a rezolva această problemă, cea dintâi ar fi aceea de a reglementa activitatea magazinelor de specialitate. De exemplu, acestor firme nu ar trebui să le fie permise scoaterea la vânzare a unor specii de țestoase, cu specificarea greșită a speciei, iar cumpărătorii ar trebui să beneficieze, la cumpărare, de informații corecte, poate chiar și de consiliere, în ceea ce privește nevoile animalului de companie cumpărat. O altă soluție ar fi de a monta cipuri acestor reptile, pentru a fi posibilă identificarea țestoaselor eliberate sau chiar evadate, și returnarea lor la proprietar. Și, de ce nu, ar trebui să existe și prevederi legale cu privire la amendarea proprietarilor nepăsători. Până când legislativul va face demersuri în acest sens, noi putem doar să facem recomandări.
Fiecare cetățean care dorește să achiziționeze o astfel de reptilă, ar trebui să se documenteze cu privire la nevoile animalului. Mulți încă cred că țestoasele exotice vândute în prezent în pet-shop-uri sunt țestoase cu tâmple roșii sau tâmple galbene, ale căror comercializare a fost declarată ilegală în Europa în urmă cu mai mulți ani. Dar nu este adevărat. Ce putem găsi în magazine sunt majoritar țestoase de râu (Pseudemys sp.) sau țestoase hartă (Graptemys sp.), dar câteodată și țestoase asiatice din genul Mauremys. Ceea ce mulți nu înțeleg este că aceste țestoase fac parte din specii diferite. Pentru a vă explica, vă dăm un exemplu: închipuiți-vă că în loc să cumpărați/adoptați un câine dintr-o anumită rasă, ar trebui să alegeți dintre un exemplar de șacal, lup, vulpe sau un coiot. Vă dați seama de diferență? Sunt specii distincte, cu nevoi distincte. Unele exemplare se hrănesc preponderent cu plante, altele sunt mai mult carnivore, unele sunt mai acvatice, altele preferă mai mult uscat, sau chiar au nevoie de un climat tropical. Este absolut necesar să cunoaștem aceste informații, întrucât majoritatea țestoaselor se îmbolnăvesc mai ales din cauza condițiilor precare în care sunt ținute și a unei hrane nepotrivite.
În timp ce mamiferele și păsările au temperatura corporală constantă, reptilele nu sunt capabile să-și mențină propria temperatură, astfel depind de surse externe de căldură. Temperaturile scăzute pot cauza diverse boli, precum ”răceli”, în timp ce temperaturile ridicate determină apariția altor probleme. O țestoasă cu temperatura corporală foarte ridicată se va simți înfometată și va cerși hrană în mod continuu. Ca rezultat, proprietarul grijuliu o va hrăni excesiv, iar animalul va crește mult prea repede. O țestoasă ținută în acest mod va fi adesea de câteva ori mai mare decât una sălbatică de aceeași vârstă, care are acces în general la hrană mai slabă și de calitate inferioară și care, în același timp, trebuie să se ferească și de prădători. Prin urmare, este recomandat să li se asigure temperaturi mai scăzute pe timp de noapte și să se evite arderea pe perioadă îndelungată a sursei de căldură, care imită lumina soarelui. Dar toate acestea trebuie adaptate la nevoile speciei de țestoasă aleasă.
Excesul de hrană, mai ales a unei hrane nepotrivite, poate cauza mai multe boli. Deficiența de vitamine și de minerale, de exemplu, duce la cunoscuta problemă a carapacei moi la țestoase. Problema cea mare este că, deseori când boala deja se manifestă la o țestoasă, este prea târziu pentru un tratament cu succes.
O mare parte din țestoasele eliberate în natură nu supraviețuiesc, nici măcar prima iarnă petrecută în libertate. Acest lucru se datorează în parte faptului că majoritatea țestoaselor au fost neglijate înainte de a fi eliberate și, astfel, nu au condiția fizică adecvată pentru supraviețuire. Așadar, abandonarea lor prin eliberare în natură nu este o soluție prietenoasă cu animalele.
Dacă în familie nu mai există loc pentru țestoasă, animalul poate fi dat spre adopție, aceasta fiind cea mai umană decizie pe care o poate lua deținătorul animalului. De obicei, următorul proprietar va cunoaște deja punctele de mai sus și țestoasa va fi într-un loc mai bun. Pentru a facilita adopția există deja un grup pe Facebook (Trachemys Adoption).
Dacă vedeți o țestoasă exotică în sălbăticie sau chiar într-un mediu urban, așteptăm observațiile dumneavoastră în baza de date OpenHerpMaps, pentru a urmări răspândirea acestor specii în țara noastră, dar nu numai.
În Brăila, singura locație unde se poate elibera rapid o țestoasă achiziționată este Dunărea, dar nu recomand acest lucru. În altă ordine de idei, există și persoane care iau din natură țestoase de apă și le țin în casă ca și animale de companie. Aceste persoane ar trebui să știe că acest lucru este ilegal. Am văzut și țestoase exotice eliberate în câteva canale de irigații din apropierea orașului. Trebuie să conștientizăm faptul că, de cele mai multe ori speciile exotice eliberate, ocupă teritoriile speciei autohtone, în timp ducând la dispariția acestei specii.
Sursa de informare:
Țestoasele exotice, animale de companie condamnate la moarte
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
