Cultură
Teatrul “Maria Filotti” încheie anul 2023 cu o premieră sold-out: “Menajeria de sticlă”, regia Andrei Huțuleac
• spectacolul se va juca trei zile la rând, pe 15, 16 și 17 decembrie, iar toate biletele s-au vândut la scurt timp după ce s-au pus în vânzare • “Menajeria de sticlă” se anunță a fi mai mult decât un simplu spectacol de teatru • “Va fi o experiență care va emoționa foarte profund oamenii”, ne-a spus Andrei Huțuleac (foto), regizorul spectacolului, care ne-a acordat un interviu cu două zile înaintea premierei
Păstrând tradiția, Teatrul “Maria Filotti” se pregătește să încheie anul 2023 cu o premieră! Și nu orice premieră, ci una sold-out, după ce s-au epuizat toate biletele la trei reprezentații programate pe 15, 16 și 17 decembrie. Noua producție a dramaticului brăilean este “Menajeria de sticlă” de Tennessee Williams, cu actorii Monica Ivașcu, Ciprian Chiricheș, Blanca Doba și Sever Andrei Bârzan, iar regia spectacolului este semnată de Andrei Huțuleac. Acesta a montat anul trecut la Brăila și spectacolul “Naufragiat”, ce s-a bucurat de un succes răsunător, fiind apreciat atât de public, cât și de critici. Iar dacă “Naufragiat” a fost o provocare pentru că textul lui Donald Margulies nu mai fusese niciodată montat în România, acum tânărul regizor a ales una dintre cele mai jucate piese ale celebrului dramaturg american Tennessee Williams. Se anunță a fi o nouă poveste care va cuceri publicul brăilean. “Va fi o experiență care va emoționa profund oamenii”, după cum ne-a mărturisit chiar regizorul Andrei Huțuleac, care ne-a acordat un scurt interviu cu două zile înaintea premierei.
– Te-ai întors la Brăila și în curând vom putea vedea “Menajeria de sticlă”. Ce ne poți spune despre acest al doilea proiect la Teatrul “Maria Filotti”?
– Împreună cu Ciprian Chiricheș, Blanca Doba, Sever Andrei Bârzan și Monica Ivașcu, Maria Nicola, care semnează scenografia și Lucian Moga, care semnează designul de lumini, am reușit să facem un spectacol pentru Sala Studio care are la bază acest text arhi-ultra-cunoscut al lui Tennessee Williams. E textul lui de debut, în sensul în care e primul text cu care a avut un succes răsunător, la vârsta de 33 ani, întâmplător vârsta pe care am împlinit-o și eu când regizam acest spectacol. Deci sper ca o parte din succesul inițial pe care piesa și spectacolul l-au avut în anii ’40, când s-a montat prima oară, să se reflecte și asupra acestei trupe minunate de actori.
– Care este povestea acestui spectacol?
– Este o piesă puternic autobiografică a lui Tennessee Williams și este o dramă cu accente comice ce se adresează spectatorilor de orice vârstă. Foarte pe scurt, spectacolul este despre un băiat care vrea să scape de acasă. Dar sigur că spectacolul are mai multe paliere pe care se desfășoară și o să descoperiți că e mult mai complex de atât. Dar în principal este despre nevoia de a pleca de acasă și mi s-a părut important să montez acest spectacol la Brăila și nu în altă parte. Pentru că și eu crescând în zona asta Galați-Brăila mă identific foarte mult cu vârstele acestea la care pare că școala nu se mai termină, facultatea nu mai vine, nu mai scap odată de acasă, de părinții care mă stresează… Și înțeleg foarte bine furia viscerală și nevoia adulților tineri de a se «elibera» de acasă. Și cred că ei se vor găsi foarte tare în furia și visceralitatea personajului nostru principal.
– De ce acest text ultra-arhi-cunoscut?
– Mie îmi place foarte mult ca atunci când sunt invitat să montez un spectacol într-un anumit loc să mă informez ce nevoi are comunitatea, ce funcționează mai bine în comunitatea respectivă. Și atunci, tu, ca artist, poți să-ți propui fie să contrazici ce funcționează mai bine în comunitatea respectivă, fie să împlinești, adică ai un mic reper față de care să te poți poziționa. Dar acest text specific l-am ales după ce am fost invitat la Brăila pentru un al doilea proiect. Și îmi doream de mult timp să fac o montare mai intimă, de Sala Studio. Și ce piesă mai potrivită pentru acest lucru dacă nu o piesă a cărei acțiune se petrece în apartamentul unei familii din America anilor ’40. Și Sala Studio a Teatrului “Maria Filotti” devine acest apartament.
– Și tu când alegi să montezi un spectacol într-un anumit loc, contrazici sau împlinești nevoia comunității?
– Îmi place să cred că în primul rând împlinesc, adică fac un teatru sensibil și umanist care să placă celor mulți, ca și la «Naufragiat». Dar, în același timp, simt nevoia să schimb câte ceva, să contrazic așteptările publicului pentru că face parte tot din bucuria asta de a vedea teatrul. Cu toții ne dorim când mergem la teatru, la film, să ne fie contrazise așteptările, dar într-un sens bun. Și cred eu că pe de o parte acest spectacol, «Menajeria de sticlă», va împlini anumite așteptări ale publicului brăilean, dar în egală măsură le va și contrazice exact atât cât trebuie ca să fie de bun august, să fie o adiție valoroasă repertoriului.
– La ce ar trebui să se aștepte spectatorii?
– Aș zice că spectacolul va fi o experiență. Aș invita oamenii să vină pregătiți să vadă teatrul așa cum l-au mai văzut, doar că altfel.
– Primul tău spectacol regizat la Teatrul “Maria Filotti”, “Naufragiat”, s-a bucurat de un mare succes. Aș vrea să știu dacă ai pus vreo presiune pe tine ca și “Menajeria de sticlă” să fie un spectacol la fel de bine apreciat?
– Când am început repetițiile pentru «Menajeria de sticlă» am avut acest reflex, «Dom’le trebuie să fac ceva egal sau și mai bun». Dar după aceea mi-am dat seama că nu poți să lucrezi ca artist cu chingile acestea. Nu poți să ți le pui singur. E ca și cum ai făcut un lucru bun și încerci să îl reproduci. Este evident o prostie. Și atunci m-am setat, m-am obligat să nu mă gândesc la asta și să fac cel mai bun spectacol pe care știu să-l fac pe textul lui Tennessee Williams, «Menajeria de sticlă», care îmi place foarte mult. Este un spectacol diferit și eu cred că a ieșit ceva foarte bun, care va emoționa foarte profund oamenii. Și cred că lumea se va bucura și de spectacolul acesta.
“Menajeria de sticlă”
de Tennessee Williams
Traducerea și adaptarea: Corina Moise și Andrei Huțuleac
Distribuția: Monica Ivașcu, Ciprian Chiricheș, Blanca Doba, Sever Andrei Bârzan
Regia: Andrei Huțuleac
Scenografia: Maria Nicola
Lighting design: Lucian Moga
Sound&video design : Andrei Huțuleac
Cum toate biletele la premiera din acest weekend sunt sold out, publicul din Brăila va putea vedea “Menajeria de sticlă” pe 14 și 26 ianuarie 2024, atunci când sunt programate următoarele reprezentanții. Urmăriți pagina de Facebook a Teatrului “Maria Filotti” și site-ul www.blt.ro pentru a fi la curent cu toate noutățile.
Cultură
„Principii și principesele României”. Expoziție la Muzeul Eparhial din Galați
• expoziția poate fi vizitată în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00 • proiectul expozițional este realizat de Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”
Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine de la Dunărea de Jos, din Galați, a găzduit marți, 10 noiembrie 2026, vernisajul expoziției „Principii și principesele României”. Proiectul expozițional este organizat de Muzeul Eparhial din Galați, în parteneriat cu Muzeul Național Peleș și Teatrul Național de Operă și Operetă „Nae Leonard”, iar expoziția poate fi vizitată, de brăileni și gălățeni deopotrivă, în perioada noiembrie 2026 – 5 februarie 2027, de marți până sâmbătă, între orele 08:00 și 16:00.
La manifestarea culturală desfășurată în Salonul Oficial al Muzeului Eparhial au fost prezenți: Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, alături de oameni de cultură, artiști, profesori, clerici, numeroși elevi și studenți.
Potrivit purtătorului de cuvânt al Eparhiei Dunării de Jos, pr. Rareș Bucur, Înaltpreasfinția Sa a binecuvântat manifestarea și a adresat un cuvânt de apreciere pentru organizarea acestei expoziții de excepție, subliniind faptul că evenimentul se înscrie în seria manifestărilor dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al Eparhiei Dunării de Jos.
Părintele Arhiepiscop Casian a mai arătat că această expoziție – realizată de Muzeul Pelișor, în colaborare cu Muzeul Istoriei, Culturii și Spiritualității Creștine – ilustrează modul în care Monarhia Română a promovat arta, educația copiilor și păstrarea tradițiilor naționale, considerându-le adevărate „perle ale coroanei” și un model demn de urmat pentru tânăra generație.
„În cadrul sărbătorilor închinate Apostolului cel dintâi chemat, Sfântul Andrei, un loc aparte îl ocupă manifestările artistice, spirituale și culturale, cu atât mai mult cu cât această capelă se bucură de patronajul ceresc al celui mai mare iubitor de cultură dintre voievozii noștri, Sfântul Martir Constantin Brâncoveanu. În egală măsură, Suveranii României – Regele Carol I, Regele Ferdinand, Regina Elisabeta și Regina Maria – și-au dăltuit frumusețea sufletească în specificul românesc al artei. Însă arta cea mai frumoasă o arată această expoziție de la Muzeul Peleş: «perlele coroanei» pentru regi au fost copiii lor, iar creșterea, educația, împurpurarea și înveșmântarea lor în ținuta românească pot constitui un imbold şi un îndemn pentru educația de astăzi, în duhul modernităţii şi al tradiţiei ca la Casa Regală. Este o expoziție dedicată, în special, tinerilor și copiilor. Să dea Dumnezeu să rodească această inițiativă!”, a precizat ierarhul Dunării de Jos.
Expoziția este dedicată Principesei Maria (1870-1874), unica fiică a cuplului regal Carol I și Elisabeta, precum și copiilor Regelui Ferdinand I și ai Reginei Maria: Principesele Elisabeta (1894-1956), Maria (1900-1961) și Ileana (1909-1991), alături de Principii Nicolae (1903-1978) și Mircea (1913-1916).
Potrivit organizatorilor, expoziția surprinde modul în care vlăstarele regale au fost educate de guvernante și profesori de elită ai vremii, pregătindu-se pentru rolul istoric pe care aveau să și-l asume la maturitate, în special după trecerea la cele veșnice a Regelui Ferdinand I, în anul 1927.
„Publicul prezent a admirat panourile cu reproduceri foto din viața privată și publică a principilor și principeselor României – de la instantanee din copilărie și adolescență, până la portrete oficiale care au imortalizat momente cruciale din istoria națională”, a mai transmis, într-un comunicat, pr. Rareș Bucur.
Cultură
Despre inteligența artificială, la Centrul de Creație Brăila
• conferința „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” va avea loc vineri, 13 noiembrie, de la ora 9:00, în Sala ProArte a Centrului de Creație • invitați: prof. univ. dr. Elena Enache și masterand Robert Bratosin
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (Centrul de Creație) Brăila, cu sprijinul Consiliului Județean și al Primăriei Municipiului Brăila – în parteneriat cu Consiliul Național al Audiovizualului, Universitatea „Constantin Brâncoveanu” și Penitenciarul Brăila – organizează vineri, 13 noiembrie 2026, începând cu ora 9:00, Conferința tematică intitulată „AI îmi face viața mai ușoară sau mă face mai leneș?” – un eveniment dedicat dezbaterii provocărilor cu care ne confruntăm în contextul actual.
Discuția va fi moderată de managerul CJCPCT Brăila, Petronela Alina Sulicu, alături de invitata specială, prof. univ.dr. Elena Enache și de masterand Robert Bratosin, care vor oferi perspective academice și practice asupra modului în care tehnologia, inteligența artificială, ne modelează gândirea și obiceiurile.
„Într-o eră în care inteligența artificială influențează tot mai mult activitățile zilnice, educația și piața muncii, conferința își propune să exploreze echilibrul dintre eficiența tehnologică și riscul dependenței digitale. Evenimentul are un format interactiv și incluziv, reunind în aceeași sală membrii Uniunii Județene „Solidaritatea” a Pensionarilor și persoane private de libertate din cadrul Penitenciarului Brăila. Această inițiativă urmărește facilitarea dialogului deschis și a integrării sociale prin intermediul educației și al dezbaterilor pe teme contemporane”, precizează organizatorii conferinței de vineri, 13 noeimbrie. Evenimentul va fi transmis LIVE pe pagina de Facebook:Centrul.de.Creatie.Braila, iar accesul va fi liber, în limita locurilor disponibile.






















