Economie
Târgul de Agricultură s-a închis, impresiile au rămas
* manifestarea cu tradiție de zeci de ani la Brăila continuă să atragă numeroși fermieri din toată țara
Este de apreciat reluarea tradiției organizării de către Camera de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila, în parteneriat cu Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (DADR), a Târgului Național AgriCultura (noua denumire). S-a ajuns, așadar, la a XXIV-a ediție, prima având loc în anii ’90, pe un teren din apropierea fostei Căpitănii a Portului. S-a început atunci cu câteva zeci de chioșcuri metalice, iar în timp s-a ajuns la binecunoscutele TNA-uri, de la Sala Polivalentă. Unde era puhoi de lume și firme expozante, cu mașini agricole, produse agroalimentare, zootehnie, cercetare, semințe etc. Deci, tot ce ține de prezentarea și dezvoltarea agriculturii la nivel de județ și țară, cu oferte și oportunități de afaceri, dar și vânzări pe loc de mașini agricole, instalații de prelucrat cereale sau din industria alimentară.
Dar să revenim la ce s-a întâmplat zilele trecute, în perioada 30 septembrie – 3 octombrie, la Târgul AgriCultura din parcarea mall-ului de la Vărsătura, unde autoritățile locale și județene au venit in corpore, împreună cu Mihai Daraban (președintele Camerei de Comerț a României), Ștefan Fusea (președintele CCIA Brăila), Traian Cișmaș (directorul DADR Brăila), iar de la Senat George Scarlat (gălățean și președinte al Comisiei de Agricultură). De la Ministerul Agriculturii nu a venit nimeni, însă târgul a suscitat aprecieri și comentarii dintre cele mai diverse. De exemplu, la capitolul noutăți și chiar premiere este vorba, bunăoară, de un minisector pentru zootehnie, cu animale ale unor fermieri din Silistraru și Chiscani, care au prezentat cele mai bune rase de ovine (berbeci), cu destinații diferite și provenind de la celebra stațiune de profil din Palas Constanța (bovinele au fost din Gropeni și Lacu Sărat). O mare surpriză au constituit-o diversele tipuri de drone și roboți care fac determinări de precizie și pe mari suprafețe privind starea de vegetație și sănătate a culturilor; buncărele pentru transport cu o capacitate de 30 metri cubi; agregatele termice și electrice pentru irigat; două chioșcuri cu vânzare de carte, inclusiv cu tematică agricolă (unul aparținând Muzeului de Istorie “Carol I”, iar celălat editurii “Torent”). Au reținut atenția conferințele organizate de LAPAR – APA Brăila, AFIR București și Agrosmart Cluster, iar despre cercetarea agricolă a venit cu argumente prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii, iar acum președintele ASAS “Gheorghe Ionescu Sisești”. De asemenea, s-au acordat diplome de participare, o formație de dansuri a animat atmosfera și o bună impresie au făcut-o diverse stațiuni de cercetare agricolă și legumicolă din județele Bacău și Constanța, prezente cu pliante, broșuri etc. Interesant și standul destinat pisciculturii, și anume al Institutului de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit și Acvacultură din Galați. Și ce piscicultură, a avut Brăila… La capitolul “surprize” să adăugăm și standul cu unelte și ambarcațiuni de pescuit, dar și “Ceaunul cu bunătăți”.
Elemente de atracție dar și… lipsuri
Iar acum să trecem la diversele opinii exprimate de unii vizitatori: „Păcat că a lipsit un catalog al firmelor expozante, iar noi, fermierii, nu am putut veni în număr mare și să vizităm pe îndelete târgul deoarece ne aflăm în plină campanie agricolă. Și, uitați, suntem mereu sunați despre problemele apărute în teren. Gata, am plecat!”, ne-a spus, pe fugă, un agricultor brăilean. Iar un vechi fermier și-a adus aminte de celebra Zi a Recoltei, din toamna lui 1989: “A participat atunci Ceaușescu, însă altceva vreau să spun. Și anume, că atunci toată organizarea a avut loc pe fostul stadion de atletism și platforma betonată din fața stadionului de fotbal, iar înainte de 1990 cele două alei din Parcul Monument care duc la stadion erau periodic destinate unor expoziții privind dezvoltarea economiei, inclusiv agricultura, din județul Brăila. Și mai e ceva: la Polivalentă au avut loc “n” expoziții pe diverse teme (ex.materiale de construcții). Ceea ce ne-ar putea îndemna ca la Brăila să fie un spațiu expozițional permanent (cu dotări și construcții adecvate), organizat la nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Est. La așa ceva s-ar fi pretat clădirea fostului supermarket PIC, dar cum aceasta are alte destinații…”
Aminteam de pliante și reviste: au lipsit cele din presa centrală de profil, iar de la “ai noștri”, nimic ! Nici măcar ceva tras la Xerox. În schimb, Direcția Agricolă, Stațiunea de Cercetare și AlDahra au avut doar standuri – foarte atractive – cu legume, fructe, semințe și cereale. Un alt semn de întrebare l-a ridicat lipsa unor standuri ce puteau fi cartea de vizită a Brăilei. De exemplu, ITCSMS, care produce peste 60% din necesarul de semințe pentru agricultură al României! La fel, ANIF ar fi demonstrat de ce suntem primii la irigat pe țară.
Alte aspecte: cineva a vrut să cumpere un încărcător/aruncător până la o înălțime de 10 metri, necesar la magaziile cu cereale, însă i s-a răspuns că așa ceva nu este de vânzare la târg, fiind nevoie de o comandă specială… Unii vizitatori s-au mirat de prezența autoturismelor la un târg agricol, dar și de inexistența unor chioșcuri cu vânzare de produse agricole locale. Bine că la cele “bio” a fost un apicultor, însă nimeni din Gulianca nu a venit cu celebra brânză de aici. Cineva și-a fi dorit o ministație meteo, dar n-a avut succes. Și exemplele pot continua.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.






















