Învățământ
STOP industriei meditațiilor
• în noua Lege a Educației, pregătirea în privat a elevilor de la clasă va fi considerată abatere disciplinară, iar profesorii care nu vor respecta această regulă vor putea fi sancționați în ultimă instanță, chiar cu desfacerea contractului individual de muncă • în prezent, doar 111 profesori din Brăila declară la ANAF veniturile obținute din meditații, sub 5% din totalul dascălilor din tot județul • la nivel național, se estimează că în “industria meditațiilor” se “pompează” 120 milioane lei/lună
Industria meditațiilor capătă tot mai multă amploare de la an la an. E un fenomen acceptat de toată lumea – profesori, părinți, elevi, instituții. Și nu e niciun secret că în majoritatea cazurilor pregătirile în privat sunt plătite la negru, fără ca profesorii să declare aceste venituri la stat și să achite taxele aferente. Mai grav este că nu de puține ori profesorii de la clasă le “sugerează” elevilor că le-ar prinde bine meditațiile extra, iar în urma acestei înțelegeri nescrise vor primi note bune în catalog. S-a ajuns și în situația în care părinții plăteau două pregătiri: una cu profesorul de la clasă și încă una cu alt profesor “ca să știe copilul ceva la examen”. Mii de lei lunar pentru ca elevii să aibă parte de o educație privată, în paralel cu cea de la școală. Până acum nu era etic ca dascălii să facă pregătire cu proprii elevi. De acum înainte această practică va fi ilegală, odată cu intrarea în vigoare a noilor Legi ale educației.
Sancțiuni aspre pentru profesorii care dau meditații elevilor de la clasă
„Pentru a asigura echitatea și obiectivitatea în activitatea de predare-învățare-evaluare, personalului didactic de predare îi este interzis să desfășoare activități de pregătire suplimentară contracost pentru elevii de la clasa/clasele la care este încadrat în anul școlar în curs”. Este prevederea din noua Lege a Educației, lege ce a intrat în vigoare la începutul lunii septembrie. Mai mult, cadrele didactice au “obligația de diligență să depună eforturi pentru atingerea competențelor necesare de către fiecare elev, prin activitatea la clasă și prin programele de învățare remedială”. Cu alte cuvinte, dascălii trebuie să se asigure că elevii vor dobândi cunoștințele necesare în urma activității de la clasă, astfel încât aceștia să nu mai aibă nevoie de meditații.
Pregătirea în privat a elevilor de la clasă va fi considerată abatere disciplinară, alături de faptele de violență fizică și/sau verbală îndreptate asupra elevilor sau colegilor, manifestarea convingerilor politice, prozelitismul religios și altele.
Profesorii care fac pregătiri cu elevii de la clasă riscă următoarele sancțiuni:
– reducerea salariului de bază, cumulat, când este cazul, cu indemnizația de conducere, de îndrumare și control, cu până la 15%, pe o perioadă de 1-6 luni;
– suspendarea, pe o perioadă de până la trei ani, a dreptului de înscriere la un concurs pentru obținerea gradației de merit, pentru ocuparea unei funcții de conducere, de îndrumare și de control ori a unei funcții didactice superioare;
– suspendarea, pe o perioadă de până la trei ani, a dreptului de a face parte din comisiile de organizare și desfășurare a examenelor naționale;
– desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.
Pentru a pune în aplicare prevederea privind interzicerea meditațiilor la clasă, în
noua Lege a Educației se precizează că în fiecare școală se va înființa un Registru al declarațiilor de interese ce va trebui completat de cadrele didactice.
Modelul registrului declarațiilor de interese și procedura exactă de declarare a acestora vor trebui aprobate în cel mult trei luni de la intrarea în vigoare a legii, adică până în decembrie 2023.
Cine poate face sesizarea în cazuri de abateri disciplinare? Orice persoană care constată posibile abateri disciplinare, inclusiv cazuri de violență. Plângerea se face la secretariatul școlii.
Cine anchetează abaterile disciplinare? Potrivit edupedu.ro, la nivelul școlii se înființează o comisie, cu aprobarea consiliului de administrație la decizia conducerii, din care trebuie să facă parte între 3-5 membri, printre care și un reprezentant al sindicatului din care face parte profesorul anchetat, iar ceilalți au funcția cel puțin egală cu a celui care a săvârșit abaterea. Sancțiunile se aprobă de cel puțin 2/3 din numărul total al membrilor consiliului de administrație.
Legea mai prevede că profesorul anchetat trebuie audiat obligatoriu. Acesta trebuie să fie înștiințat cu cel puțin 48 de ore înainte. Ancheta nu este împiedicată dacă cel anchetat refuză să se prezinte sau să scrie un proces verbal.
Cadrul didactic cercetat are dreptul să cunoască toate actele cercetării și să își producă probe în apărare. Dacă se dovedește că persoana e nevinovată i se comunică în scris inexistența faptelor pentru care a fost cercetată.
În prezent, potrivit Codului de etică al personalului didactic din învățământul preuniversitar, aprobat prin ordin de ministru și publicat în Monitorul Oficial în 4 octombrie 2018, profesorilor le este interzis să dea meditații elevilor de la clasă. Dar ordinul nu specifică sancțiuni. Se menționează doar că sunt interzise orice activități care generează acte de corupție, printre care și meditațiile contracost cu beneficiarii direcți ai educației de la formațiunile de studiu la care este încadrat.
Doar 111 profesori din Brăila își declară veniturile din meditații. Adică 3,6% din totalul dascălilor
Meditațiile sunt o industrie de milioane. O demonstrează cifrele. La nivelul județului nostru, potrivit datelor solicitate Administrației Județene a Finanțelor Publice (AJFP) Brăila, doar 111 profesori au declarat că realizează în prezent meditații în particular, fiind înregistrați la Fisc. Asta înseamnă 3,6% din totalul celor peste 3.100 de cadre didactice care predau în școlile brăilene în anul școlar precedent. Totuși numărul celor care își declară veniturile din astfel de activități a crescut. Spre exemplu, în 2016 erau doar 23 profesori, în 2019 numărul lor a ajuns la 45, în 2011 la 60, iar în 2022 la 77.
În ceea ce privește veniturile din meditații declarate de profesori în anul 2022, fiscul brăilean ne-a transmis că aceștia au raportat câștiguri în valoare totală de 1.021.432 lei.
La nivel național, în anul calendaristic 2021, 7.900 de profesori au declarat la ANAF că au realizat venituri din meditații în valoare totală de 83,7 miloane lei.
Desigur, în realitate suma este mult mai mare, dacă îi adăugăm și pe cei care nu dau bon fiscal la finalul fiecărei ședințe de pregătire cu elevii. Așa s-a ajuns ca piața meditațiilor să fie estimată la peste 120 milioane lei/lună, o sumă astronomică. Estimarea a fost făcută în urma studiului național “Meditațiile în România: sistem educațional paralel sau complementar?“, realizat tot în 2021 de IRES și Societatea Academică din România. Studiul a arătat că circa o treime (31%) dintre elevii claselor V-XII fac meditații, iar părinții lor plătesc, în medie, 300 de lei pe lună. Cum în anul școlar 2020-2021 în România erau peste 1,3 milioane elevi de gimnaziu și liceu, rezultă că peste 410.000 elevi (o treime) făceau meditații. Iar dacă părinții plăteau, în medie, 300 lei pe lună, de aici și suma de 123 milioane lei lunar “pompați” în “industria medicațiilor”. Și din 2021 și până în prezent tarifele pentru meditații au crescut, deci bugetul lunar alocat de părinți depășește suma de 300 lei/lună.
Meditația, cât e meditația?
În timp ce Ministerul Educație vrea să facă puțină ordine în dezordine, industria meditațiilor continuă să înflorească. Site-urile de profil abundă în anunțuri în care dascălii își oferă serviciile, iar de când cu pandemia, pregătirile nu se mai fac doar la domiciliul profesorului, ci și online. De asemenea, acum ședința nu mai durează două ore, ci o oră și jumătate. În ceea ce privește costul unei meditații, prețurile pornesc de la 45 lei/ședință și ajung până la 100 lei/ședință, în funcție de experiența pedagogului în pregătirea elevilor pentru examene și de vechimea în învățământ. Spre exemplu, la limba română, o profesoară cu 10 ani experiență percepe un tarif de 90 lei/ședință, în timp ce un dascăl cu trei ani experiență vrea 60 lei/ședință. La matematică și fizică, ședința costă 100 lei/2 ore.
În unele anunțuri meditatorii garantează chiar “rezultate din prima ședință”.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
