Adaugă ca sursă preferată în Google

* joi seară, la finalizarea celei de-a doua etape a renovării Palatului Lyra, membrii Societății Filarmonice Lyra au prezentat premiera spectacolului „Bosonul Elvirei”, un musicall realizat cu sponsori și donatori în calitate de actori * aceștia i-au interpretat cu succes pe Hepites, Tanti Elvira, Panait Istrati și Nae Ionescu * și-au dat concursul Irina Popa și Ionuț Radu Negrișanu, soliști ai Teatrului Național de Operă și Operetă „Nae Leonard” Galați * îndrăgitul interpret Dan Helciug a încântat publicul cu melodiile sale
 
 
 
Atmosferă unică, de zile mari, ruptă parcă din trecutul glorios al Brăilei la spectacolul „Bosonul Elvirei”, „comedie Science-Fiction, Open-Source, falsă piesă de teatru sau musicall”, după cum precizau, în invitația trimisă amicilor brăileni, reprezentanții Societății Filarmonica Lyra. Evenimentul a fost prilejuit de finalizarea celei de a doua etape a renovării somptuosului Palat Lyra, simbol al Brăilei de altădată, reabilitat exclusiv din sponsorizări și donații. Astfel, după prima etapă ce a constat în reabilitarea – deocamdată în proporție de 95% – a fațadei clădirii, cea de-a doua etapă s-a axat pe holul principal, care a beneficiat de  renovarea zidăriei, de reamenajarea la standarde actuale a toaletelor, de montarea a unui sistem de încălzire în pardoseală etc. Lucrările vor continua și anul viitor, iar semnalele sunt mai mult decât încurajatoare, datorită unor sponsorizări din ce în ce mai generoase din partea mediului de afaceri. Sunt sponsori care s-au convins de seriozitatea intențiilor celor care au demarat această grea misiune de salvare a uneia dintre cele mai frumoase clădiri ale Brăilei și care vor, la rândul lor, să încurajeze atitudinea civică a cetățenilor orașului. În acest context, sunt șanse ca, în 2023, să înceapă reabilitarea sălii de spectacole, unul dintre cele mai dificile capitole ale operațiunii care are drept scop renașterea Palatului Lyra.  
La spectacolul de joi seară au fost prezenți sponsorii lucrărilor și oameni de cultură, dar și oameni de afaceri brăileni. În publicul de la Lyra s-au aflat, de asemenea, primarul Marian Dragomir și viceprimarul Doinița Ciocan, care i-au răsplătit cu vii aplauze pe actori și interpreți.
Acțiunea spectacolului „Bosonul Elvirei” – pus la punct de Constantin Teodorescu și de colegii de la Societatea „Lyra” – spectacol realizat „cu forțe proprii, cu sponsori și donatori”, se desfășoară la „Cârciumioara de la șosea” având în fundal Ceasul din Centrul Vechi al Brăilei, încremenit, deloc întâmplător, la ora 20.22. Personajele prezente au fost Chelnerul (Ionuț Radu Negrișanu, solist al Teatrului Național de Operă și Operată „Nae Leonard” Galați), Tanti Elvira (Alina Constantin, 18 ani, elevă a clasei de teatru coordonate de prof. Cătălin Nedelea, de la Palatul Lyra), Orbul care a nimerit Brăila (Ionuț Balaban, dir. executiv la Palatul Lyra, profesor de pian și chitară), Constantin Hepites (Iulian Grigorescu, sponsor), Panait Istrati (Liviu Dobrescu, sponsor), Nae Ionescu, Adolescenții (frații Andrei Magda și Andrei Tudor, de la clasa de teatru a prof. Ioana Popescu).
Pe tot parcursul spectacolului, Irina Popa, solistă a Teatrului „Nae Leonard” din Galați, secondată de Cornel Cristei (pian), împreună cu îndrăgitul solist Dan Helciug, au interpretat cele mai frumoase melodii ale Brăilei și ale României interbelice (completați, din public, de sponsorul Gheorghe Antistescu) începând cu „Mână birjar”, a lui Jean Moscopol, „Du-mă acasă, măi tramvai”, „Vrei să ne întâlnim sâmbătă seară”, „Zaraza” și teminând cu celebrul „La noi, la Brăila”, cântat cu însuflețire de toată sala.
Nimic nu a fost lăsat la voia întâmplării, deși actorii acestui grandios musicall au fost, în majoritatea lor, începători în ale spectacolului. Mesajul de bun venit al președintelui Societății Filarmonice Lyra, Constantin Teodorescu, dialogurile personajelor, melodiile și glumele spuse cu aplomb au avut menirea să-i mobilizeze pe cei prezenți și să transmită un mesaj cât se poate de clar orașului și autorităților: da, se pot ridica palate ale culturii, așa cum au făcut înaintașii noștri, „fără mobile, fără faxuri și calculatoare, fără fonduri europene”, după cum spunea unul dintre personaje, Chelnerul. De fapt, monologul acestui distins personaj (Ionuț Negrișanu) avea să încheie grandiosul spectacol dedicat celei de-a doua etape a renovării Palatului Lyra, dar și Brăilei de odinioară. Spicuim din magnificul discurs al „Chelnerului”:     
„Uitaţi-vă la ceasul ăla, care stă în mijlocul oraşului vostru de zeci de ani! E încremenit și el la 20 şi 22, ca şi timpul în care trăim! Să vă zic un secret: nu timpul este cel care-i mişcă rotiţele, ci voi, gândurile voastre, visele voastre, realizările… Nu puteţi să trăiţi permanent hrănindu-vă mândria de brăileni doar din măreţia trecutului Brăilei! Îndrăzniţi să visaţi, îndrăzniţi să schimbaţi, îndrăzniţi să construiţi, nu doar să peticiţi. Și dacă nu îndrăzniţi… atunci să învăţaţi să îndrăzniţi! Aveţi curaj, propuneţi-vă să faceţi ceva măreţ, nu doar pentru voi, ci şi pentru cei din jur, pentru Brăila, îndrăzniţi să faceţi ceva… ceva nebunesc. Fiţi voi „Frumoşii nebuni ai marilor oraşe” despre care scria Fănuş şi faceţi din Brăila marele oraş al nebunilor frumoşi. Nu mai fiţi pasivi, nu mai fiţi doar spectatori, intraţi în jocul nostru, cum aţi făcut în astă seară, veniţi mai des la teatru, dar intraţi şi pe scenă, pe scena Brăilei, trăiţi cu noi, cântaţi cu noi şi făceţi-vă auzită vocea de brăilean! (…) Uitaţi-vă la ceasul acela şi încercaţi cu toţii, împreună, prin tot ceea ce faceți, să împingeţi timpul mai departe. Au bientot, Brăila!”.
Spectacolul „Bosonul Elvirei”, de la Palatul Lyra, s-a încheiat cu o „ploaie” de bancnote, de „lire” tipărite pentru a marca împlinirea, în 2023, a o sută de ani de la înființarea prestigioasei societăți culturale. Fundalul sonor pe care s-a derulat ineditul moment al ploii cu bancnote a fost cunoscuta melodie „La noi, la Brăila, la tanti Elvira”. În sală au fost prezenți zeci, dacă nu sute de oameni. Brăileni care încă mai cred în puterea culturii și care au pus umărul, fiecare cum a putut, la salvarea palatului ridicat în urmă cu un secol de înaintașii noștri și care acum renaște, iată, din propria cenușă.