Social Media

Magazin

Spectacol astronomic în noaptea de 17 spre 18 noiembrie. Leonidele pot aduce până la 15 „stele căzătoare” pe oră

Actualizat:
Timp de citire: 3 minute
Spectacol astronomic în noaptea de 17 spre 18 noiembrie. Leonidele pot aduce până la 15 „stele căzătoare” pe oră

Un spectacol astronomic va putea fi urmărit în noaptea de marți spre miercuri, 17 spre 18 noiembrie, când curentul de meteori Leonide ajunge la maximul de activitate. Fenomenul poate oferi un adevărat spectacol pe cer, iar observatorii vor putea vedea până la 15 meteori pe oră, dacă vremea este favorabilă și cerul este suficient de întunecat.

Potrivit estimărilor astronomice, maximul este așteptat în jurul orei 01:45, ora României, în noaptea de 17 spre 18 noiembrie. Cele mai bune condiții de observare sunt după miezul nopții și până în zorii zilei, când zona de pe cer din care par să provină meteorii se ridică mai sus deasupra orizontului.

Leonidele sunt active în fiecare an în luna noiembrie, însă intensitatea fenomenului diferă de la o ediție la alta. În 2026, specialiștii nu anticipează o furtună de meteori, ci un maxim obișnuit, cu o rată estimată de aproximativ 15 meteori pe oră în condiții ideale.

De unde provin Leonidele și de ce sunt atât de rapide

Curentul de meteori Leonide este produs de particulele de praf și resturile lăsate în urmă de cometa 55P/Tempel-Tuttle. Pământul traversează în fiecare an zona prin care a trecut cometa, iar particulele pătrund în atmosferă cu viteze foarte mari și produc dâre luminoase.

Leonidele sunt considerate printre cei mai rapizi meteori ai curenților anuali. Viteza lor ajunge la aproximativ 71 de kilometri pe secundă, ceea ce înseamnă peste 250.000 de kilometri pe oră.

Denumirea fenomenului vine de la constelația Leul (Leo), din direcția căreia par să apară meteorii. În realitate, aceștia pot traversa orice zonă a cerului, astfel că observatorii nu trebuie să privească permanent într-un singur punct.

Leonidele sunt cunoscute și pentru furtunile spectaculoase de meteori care au avut loc în trecut. Unul dintre cele mai impresionante episoade s-a produs în 1966, când observatorii din America de Nord au raportat mii de meteori într-un interval scurt. Un asemenea fenomen nu este însă așteptat în 2026.

Cum pot fi observate cel mai bine „stelele căzătoare”

Pentru a urmări Leonidele nu este nevoie de telescop sau de binoclu. Dimpotrivă, observarea cu ochiul liber este recomandată, deoarece permite cuprinderea unei porțiuni mai mari din cer.

Astronomii recomandă alegerea unui loc cât mai întunecat, departe de iluminatul stradal și de luminile puternice ale orașelor. Este indicat ca observatorii să acorde aproximativ 20–30 de minute ochilor pentru a se adapta la întuneric și să evite privirea ecranelor luminoase ale telefoanelor.

În 2026, Luna se află în apropierea primului pătrar în seara de 17 noiembrie, însă apune înaintea intervalului principal de observare, astfel că lumina sa nu ar trebui să afecteze semnificativ urmărirea maximului.

Fenomenul poate fi observat și din România, inclusiv din zona Brăilei, cu condiția ca cerul să fie senin. Pentru o experiență cât mai bună, este preferabilă o zonă cu poluare luminoasă redusă, în afara orașului.

Chiar dacă estimarea ajunge la 15 meteori pe oră, numărul celor observați efectiv poate fi mai mic. Norii, lumina artificială și condițiile atmosferice influențează vizibilitatea, iar apariția meteorilor nu este uniformă: pot exista intervale în care nu se vede nimic, urmate de câteva apariții într-un timp scurt.

Bine de știut

Care este suprafața minimă a unei locuințe potrivit legii

Publicat

în

Care este suprafața minimă a unei locuințe potrivit legii

Legea nr. 114/1996 privind locuințele stabilește suprafața minimă pe care trebuie sa o respecte o locuință nouă pentru a îndeplini criteriile unei locuințe convenabile. Astfel, o garsonieră destinată unei singure persoane trebuie să aibă cel puțin 37 de metri pătrați utili, în timp ce un apartament cu două camere, destinat unei familii formate din două persoane, trebuie să aibă minimum 52 de metri pătrați utili.

Prevederile sunt cuprinse în anexa nr. 1 a legii și stabilesc nu doar suprafața totală a locuinței, ci și dimensiunile minime ale camerelor, bucătăriei, băii și spațiilor de depozitare.

Câți metri pătrați trebuie să aibă o locuință, în funcție de numărul de persoane

Potrivit anexei nr. 1 din Legea locuinței, suprafețele minimale sunt stabilite în funcție de numărul persoanelor care urmează să locuiască împreună și de numărul camerelor.

Valorile prevăzute de lege sunt următoarele:

  • O persoană, o cameră: 37 mp suprafață utilă și 58 mp suprafață construită;
  • Două persoane, două camere: 52 mp suprafață utilă și 81 mp suprafață construită;
  • Trei persoane, trei camere: 66 mp suprafață utilă și 102 mp suprafață construită;
  • Patru persoane, trei camere: 74 mp suprafață utilă și 115 mp suprafață construită;
  • Cinci persoane, patru camere: 87 mp suprafață utilă și 135 mp suprafață construită;
  • Șase persoane, patru camere: 93 mp suprafață utilă și 144 mp suprafață construită;
  • Șapte persoane, cinci camere: 107 mp suprafață utilă și 166 mp suprafață construită;
  • Opt persoane, cinci camere: 110 mp suprafață utilă și 171 mp suprafață construită.

Așadar, pentru o garsonieră destinată unei singure persoane, suprafața utilă minimă este de 37 de metri pătrați, iar pentru un apartament cu două camere destinat unei familii de două persoane, pragul este de 52 de metri pătrați.

Ce suprafață trebuie să aibă camerele, bucătăria și baia

Legea stabilește și dimensiunile minime pentru principalele încăperi ale unei locuințe.

În cazul unei garsoniere, camera de zi trebuie să aibă cel puțin 18 metri pătrați. Bucătăria trebuie să aibă minimum 5 metri pătrați, iar încăperea sanitară 4,5 metri pătrați.

Pentru un apartament cu două camere, camera de zi trebuie să aibă minimum 18 metri pătrați, iar dormitorul cel puțin 12 metri pătrați. Bucătăria trebuie să aibă 5 metri pătrați, iar baia 4,5 metri pătrați.

De asemenea, sunt prevăzute suprafețe pentru locul de luat masa și spațiile de depozitare.

Este importantă și diferența dintre suprafața utilă și suprafața construită. Prima reprezintă suprafața efectivă a încăperilor locuinței, în timp ce suprafața construită include și elementele de construcție, precum pereții.

Sunt ilegale apartamentele construite înainte de 1996 care au suprafețe mai mici?

O întrebare importantă pentru proprietarii locuințelor din blocurile construite în perioada comunistă este dacă apartamentele care nu ating suprafețele prevăzute în prezent de lege sunt considerate ilegale.

Răspunsul este nu. Faptul că un apartament construit înainte de apariția Legii nr. 114/1996 are o suprafață mai mică decât cea indicată în anexa actului normativ nu înseamnă automat că imobilul a fost construit ilegal.

Articolul 3 din lege prevede că autorizarea executării construcțiilor de locuințe noi se face pe baza respectării cerințelor minimale din anexă. Prin urmare, trebuie luate în considerare normele aplicabile la momentul autorizării și construirii imobilului, precum și documentația tehnică aprobată.

De asemenea, trebuie făcută diferența între o locuință construită inițial cu o anumită suprafață și un apartament care a fost recompartimentat ulterior.

Ce trebuie să verifici înainte să cumperi un apartament

Persoanele care intenționează să cumpere o locuință trebuie să acorde atenție atât suprafeței prezentate de vânzător, cât și documentelor imobilului.

Este recomandată verificarea suprafeței utile din contractul de vânzare-cumpărare, a datelor din cartea funciară și a planului cadastral. Dacă există diferențe între documente și situația reală, poate fi solicitată verificarea de către un specialist autorizat.

O suprafață mai mică decât cea prevăzută în anexa Legii nr. 114/1996 nu reprezintă, în sine, un motiv pentru anularea tranzacției sau acordarea unor despăgubiri. Situația trebuie analizată în funcție de documentele imobilului și de eventualele neconcordanțe dintre ceea ce a fost prezentat cumpărătorului și ceea ce a fost efectiv vândut.

Legea locuinței stabilește astfel repere minime pentru proiectarea locuințelor noi, dar nu transformă automat toate apartamentele mai vechi, cu suprafețe mai mici, în construcții neconforme.

Citește articolul complet

Culinar

Ce alimente trebuie protejate când temperaturile scad sub zero grade

Publicat

în

Ce alimente trebuie protejate când temperaturile scad sub zero grade

Odată cu venirea nopților cu temperaturi sub zero grade, mulți români folosesc balconul pe post de frigider. Laptele, carnea, preparatele gătite sau băuturile sunt lăsate afară, mai ales atunci când spațiul din frigider nu este suficient. Temperaturile scăzute pot părea o soluție simplă, însă balconul nu este întotdeauna un loc sigur pentru păstrarea alimentelor.

Problema este că temperatura de afară nu este constantă. În timpul nopții poate coborî sub zero grade, iar ziua poate crește semnificativ. Astfel, unele produse pot îngheța și apoi se pot dezgheța parțial, iar aceste variații pot afecta atât calitatea, cât și siguranța alimentelor.

De ce balconul nu este un frigider

Un frigider păstrează, în mod normal, o temperatură relativ constantă. Balconul este însă influențat permanent de vreme.

O noapte cu minus câteva grade poate fi urmată de o zi cu temperaturi pozitive. Alimentele pot trece astfel prin mai multe schimbări de temperatură într-un interval scurt.

Cele mai mari probleme apar atunci când un produs îngheață și apoi începe să se dezghețe.

În cazul alimentelor perisabile, această situație poate favoriza dezvoltarea bacteriilor atunci când temperatura crește. În plus, înghețarea poate modifica textura și calitatea unor produse.

Ce alimente pot avea probleme dacă îngheață

Laptele și produsele lactate

Laptele, iaurtul, smântâna sau unele brânzeturi pot avea de suferit dacă îngheață.

După dezghețare, textura se poate modifica, iar produsele se pot separa sau deveni grunjoase. În cazul produselor care au fost lăsate mult timp la temperaturi variabile, este mai bine să fie verificată cu atenție starea acestora înainte de consum.

Ouăle

Ouăle nu ar trebui lăsate afară atunci când există riscul de îngheț.

Dacă lichidul din interior îngheață, coaja poate crăpa. Prin fisuri pot pătrunde bacterii, iar oul nu mai este la fel de sigur pentru consum.

Fructele și legumele

Unele fructe și legume sunt foarte sensibile la îngheț.

Roșiile, castraveții, salata, cartofii sau alte produse cu un conținut ridicat de apă își pot schimba textura după ce îngheață.

După dezghețare, acestea pot deveni moi și apoase.

Cartofii pot avea, de asemenea, modificări de gust și consistență după expunerea la temperaturi foarte scăzute.

Preparatele gătite

Mâncarea gătită nu ar trebui lăsată pe balcon doar pentru că afară este frig.

O temperatură de câteva grade peste sau sub zero nu înseamnă neapărat că produsul este păstrat în condiții constante și sigure.

Mai ales în perioadele în care temperatura crește în timpul zilei, preparatele pot sta ore întregi în condiții nepotrivite.

Carnea poate fi ținută afară?

O noapte geroasă nu transformă balconul într-un congelator.

Carnea trebuie păstrată în condiții controlate. Dacă este lăsată afară și temperatura oscilează, poate îngheța parțial și apoi începe să se dezghețe.

Această alternanță este una dintre cele mai riscante situații.

Odată dezghețată, carnea nu ar trebui lăsată la temperaturi nepotrivite și apoi înghețată din nou fără a ține cont de condițiile în care a fost păstrată.

Ce alimente pot fi afectate de îngheț

Pe lângă produsele care se pot altera, există și alimente care devin pur și simplu neplăcute după înghețare.

Pâinea poate deveni mai uscată după mai multe cicluri de îngheț și dezgheț.

Băuturile din sticle sau recipiente de sticlă pot reprezenta o altă problemă. Lichidele se dilată atunci când îngheață, iar recipientele se pot sparge.

Conservele sau recipientele cu lichid pot fi, de asemenea, afectate de temperaturile foarte scăzute.

Când poate fi folosit balconul

Dacă temperatura de afară este stabilă și apropiată de cea din frigider, balconul poate părea o soluție temporară pentru anumite produse.

Totuși, vremea se poate schimba rapid, iar temperatura de pe un balcon poate fi diferită de cea anunțată în prognoză.

Un balcon închis, orientat spre soare, se poate încălzi mult în timpul zilei. În schimb, unul deschis poate ajunge la temperaturi negative în timpul nopții.

De aceea, balconul nu ar trebui considerat un înlocuitor permanent pentru frigider sau congelator.

Ce trebuie făcut dacă un aliment a înghețat

Primul lucru este să verifici ce tip de produs este.

Unele alimente pot fi consumate după dezghețare, chiar dacă textura lor s-a modificat. În alte cazuri, produsul poate prezenta un risc mai mare, mai ales dacă a trecut prin mai multe perioade de îngheț și dezgheț.

În cazul cărnii, peștelui sau preparatelor perisabile, este important să fie respectate regulile de păstrare și dezghețare.

Dacă nu știi cât timp produsul a stat la o temperatură nepotrivită, cea mai sigură variantă este să nu îl consumi.

Frigul de afară poate ajuta temporar, dar nu oferă condițiile controlate ale unui frigider.

Balconul nu are termostat, iar temperatura poate trece într-o singură zi de la îngheț la valori pozitive.

Pentru alimentele perisabile, cea mai sigură soluție rămâne păstrarea lor în frigider sau congelator, la temperatura recomandată pentru fiecare produs.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧