Să iubim natura
Soluții sustenabile pentru restaurarea malurilor râurilor și a fluviilor în zonele urbane și periurbane
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Dacă vrem să lăsăm ceva urmașilor noștri, trebuie să știm că natura se poate reface, doar să îi dăm timp și o lăsăm să revină aproape de noi! Trebuie să devenim responsabili și să dorim să salvăm ce se mai poate salva acum, cât nu este prea târziu.
Creșterea temperaturilor medii, modificările în distribuția precipitațiilor, scăderea acoperirii permanente și intermitente cu zăpadă și gheață, precum și evenimentele meteorologice extreme – secete severe care cauzează și incendii de pădure și de alte tipuri de vegetație, valuri prelungite de căldură, inundații grave, furtuni violente cu precipitații abundente și grindină, viscole și căderi masive de zăpadă într-un timp foarte scurt – sunt fenomene din ce în ce mai frecvente la nivel global, iar în ultima perioadă sunt întâlnite și la noi în țară.
Din cele mai vechi timpuri așezările umane au fost amplasate în apropierea surselor de apă. În prezent zonele urbane și rurale sunt strâns legate unele de altele și se influențează reciproc prin intermediul râurilor, sistemelor de apă și ciclurilor acestora. Orașele situate de-a lungul Dunării și afluenților săi au un rol important în influențarea gestionării apei și terenurilor atât din zonele urbane, cât și din cele rurale.
Intervențiile umane legate de utilizarea, controlul și exploatarea terenurilor afectează grav nu doar râurile, ci și starea și capacitatea de adaptare la climă a habitatelor umede traversate și alimentate de râuri. Regularizarea albiilor râurilor, defrișarea luncilor și înlocuirea malurilor naturale și a habitatelor ripariene cu suprafețe construite și instalații industriale de control al fluxului apei deteriorează grav capacitatea de retenție a apei și afectează negativ potențialul de adaptare la schimbările climatice al acestor zone și sisteme ecologice.
Al doilea fluviu ca mărime al Europei, Dunărea, împreună cu afluenții săi are nevoie de refacere pentru ca noi, oamenii, să putem beneficia în continuare, dar într-un mod sustenabil de apă, esența vieții.
Măsurile de retenție naturală a apei (NWRM) de-a lungul râurilor e necesar a fi planificate și implementate atât în zonele rurale, cât și în cele urbane, pentru a restabili conexiunile dintre râu și lunca inundabilă și între secțiunile de apă separate de baraje. Deși potențialul pentru NWRM este mai mare în zonele rurale, unde există mai mult spațiu, populația din orașe poate avea o influență covârșitoare în procesul de refacere naturală a acestor habitate. Prin urmare, orașele de-a lungul Dunării și afluenților săi sunt esențiale pentru creșterea gradului de conștientizare și pentru potențialul ridicat de multiplicare a interesului pentru refacerea natural a râurilor prin demonstrarea efectelor positive ale abordărilor bazate pe ecosistem
Prin RESTORIVER, șapte habitate umede din șapte țări traversate de apele Dunării vor fi redate naturii și oamenilor locului.
15 parteneri din Europa Centrală și de Est își dedică resursele, cunoștințele și experiența pentru a promova posibilitățile reale de adaptare la schimbările climatice în Regiunea Dunării. Coordonarea proiectului, cu o durată de 30 de luni, este asigurată de Societatea Bulgară pentru Protecția Păsărilor. Proiectul RESTORIVER este susținut de Programul Transnațional Dunărea (Interreg), co-finanțat de Uniunea Europeană.
Căi de acțiune pentru promovarea capacității de adaptare la schimbările climatice în Regiunea Dunării și a managementului dezastrelor la nivel transnațional în raport cu riscurile de mediu, ținând cont de abordările bazate pe ecosistem:
– co-proiectarea și testarea măsurilor fezabile și cu potențial ridicat de gestionare a apei la nivelul municipiilor și autorităților relevante;
– îmbunătățirea gradului de conștientizare cu privire la schimbările climatice și a abilităților de adaptare ale părților interesate din zonele de pe malurile râurilor și zonele umede riverane;
– îmbunătățirea cadrului de planificare și coordonare pentru armonizarea politicilor de apă și climă la diferite niveluri.
Sunt soluții pentru refacerea malurilor acestor râuri dar și a batrânului nostru fluviu, cu sublinierea faptului că cineva ar trebui să se implice și să dorească să caute astfel de finanțări pentru a reda naturii locații ce trebuiesc salbate de la dispariție, devenind în timp, printre altele locuri de atracție pentru turiști și nu numai.
”Un astfel de proiect se va desfășura la Tulcea, unde sunt mai mulți parteneri în proiectul RESTORIVER (Restaurarea malurilor râurilor din zonele urbane și periurbane), alți parteneri fiind Primăria Municipiului Tulcea, Societatea Ornitologica Romana și WWF Romania, proiect care a primit finanțare prin Programul Interreg Regiunea Dunării.
La începutul lunii octombrie, a avut loc la Sombor, în Serbia, a doua întâlnire de lucru (prima a avut loc în luna în martie, la Budapesta) unde fiecare partener a prezentat rezultatele obținute în urma aplicării în mediul online a unui chestionar. Rolul acestui chestionar, a fost acela de a măsura percepția publică cu privire la importanța râurilor, gradul și sursele de poluare ale acestora, precum și modalitățile de utilizare a apelor.
Urmare a completării acestor formulare, din totalul respondenților care au completat chestionarul online, cea mai mare parte a celor chestionați au admis importanța râurilor, mai ales în cazul celor care locuiau în apropierea unui curs de apă. Dintre utilizările apelor, cele mai multe opțiuni au fost identificate în direcția:
– alimentării cu apă (apa de băut);
– sursă de biodiversitate a zonei unde locuiesc/se plimbă/merg în vacanțe.
De asemenea, peste 75% din respondenți români sunt de părere că soluțiile de retenție ale apelor (de exemplu zone umede, crearea de habitate naturale etc.) pot contribui la reducerea efectelor schimbărilor climatice.
Cercetarea sociologică este o componentă esențială a proiectului și are drept scop selectarea și aplicarea celor mai bune modalități de co-interesare a publicului în vederea susținerii inițiativelor locale care vor fi testate ulterior.
După workshop, participanții au vizitat eco-centrul Karapandža de pe malul canalului Bajski, aflat lângă Sombor, în zona pilot de interes pentru proiect.
Având o perioadă de implementare de 2 ani și jumătate (până în 30 iunie 2026), proiectul Restoriver își propune să contribuie la creșterea capacității de adaptare la schimbările climatice a populației care locuiește în zonele riverane.
Astfel, vor fi identificate soluții locale fezabile care pot aduce beneficii sociale, economice și ecologice pe termen lung în zone situate în preajma cursurilor de apă.
Măsurile propuse în proiect vor fi testate în șase zone-pilot alese, din Europa:
– un braț lateral al Dunării (lângă Bratislava, în Slovacia);
– lunca Dunării la Érd (lângă Budapesta, în Ungaria);
– Maksimirac (lângă Zagreb, în Croația);
– zona Dondo, braț lateral al Dunării (lângă Sombor, în Serbia);
– parcul Prista (lângă Ruse, în Bulgaria);
– Zaghen (lângă Tulcea, în România)”.
Sursa de informare:
https://www.facebook.com/rowater.ro/posts/an-apele-rom%C3%A2ne-este-partener-%C3%AEn-proiectul-restoriver-restaurarea-malurilor-r%C3%A2ur/886009330325268/
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
