Politică
Senatorul Ruse, trimis în judecată
• ajuns între timp senator, fostul primar al comunei Măxineni este acuzat de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de infracţiuni de abuz în serviciu, conflict de interese şi fals în declaraţii • potrivit rechizitoriului, Mihai Ruse este acuzat că s-a împroprietărit ilegal cu 35 de hectare teren agricol de la fostul IAS Măxineni şi a luat în arendă 40 de hectare de la primărie, pentru care nu ar fi achitat redevenţa • inculpatul şi-a asigurat foloase patrimoniale, fiind vorba despre subvenţii din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Brăila • fostul primar a fost reclamat de o persoană care a formulat plângere adresată direct Preşedintelui României
A urcat pe scara ierarhică, ajungând senator în Parlamentul României, însă este tras la răspundere pentru fapte ilegale cu terenuri agricole, comise în perioada pe când era primar la Măxineni. Este vorba despre politicianul brăilean Mihai Ruse, care a fost deja trimis în judecată de procurori ai Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei (PÎCCJ), pentru infracţiunile de abuz în serviciu, conflict de interese şi fals în declaraţii.
Ancheta poliţiştilor şi procurorilor a pornit după ce o persoană decisă să arate “afacerile” ilegale cu terenuri, derulate de Mihai Ruse pe vremea când era primar la Măxineni, a transmis o sesizare chiar către Preşedintele României. Mihai Ruse este acuzat că s-a împroprietărit ilegal cu 35 de hectare teren agricol de la fostul IAS Măxineni şi a luat în arendă alte 40 de hectare de la primărie, pentru care nu a achitat redevenţa. În rechizitoriul procurorului, pus la dispoziţie de PÎCCJ, se arată că inculpatul şi-a asigurat foloase patrimoniale, fiind vorba despre subvenţii din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Brăila.
S-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, întrucât în urma alegerilor din anul 2016 inculpatul a fost ales senator în Parlamentul României.
La sfârşitul lunii mai 2018, faţă de fostul primar, actual senator, s-a dispus trimiterea în judecată, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Primul termen de judecată a fost stabilit pentru toamnă, mai întâi urmând să fie judecate excepţiile invocate în cauză de către inculpat.
Acuzaţii grave
Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică, l-a cercetat în stare de libertate pe
inculpatul Mihai Ruse, senator în Parlamentul României, sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată(9 acte materiale), conflict de interese în formă continuată (3 acte materiale), fals intelectual şi fals în declaraţii. Potrivit anchetatorilor, în perioada martie 2009 – mai 2011, la diferite intervale de timp şi în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în calitate de primar al comunei Măxineni, judeţul Brăila, inculpatul a încheiat trei contracte de arendare a unor terenuri aflate în proprietatea publică sau privată a unităţii administrativ-teritoriale. “Prin actele îndeplinite, inculpatul şi-a asigurat foloase patrimoniale, constând în sumele obţinute reprezentând subvenţii din partea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Brăila”.
Astfel, la data de 24.02.2012, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Brăila s-a înregistrat procesul verbal de sesizare din oficiu întocmit de lucrători de poliţie din cadrul Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Brăila – Serviciul de investigare a fraudelor, cu privire la săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu, faptă comisă de inculpatul Ruse Mihai în calitate de primar al comunei Măxineni. În actul de sesizare, redactat urmare unei plângeri adresate Preşedintelui României de către o persoană, s-a reţinut, printre altele, că Ruse Mihai “s-a împroprietărit ilegal cu 35 de hectare teren agricol de la fostul I.A.S. Măxineni şi a luat în arendă 40 de hectare de la primărie, pentru care nu a achitat redevenţa”.
Prin ordonanţa din 28.06.2013 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Brăila s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galaţi, însă dosarul a revenit apoi tot la Parchetul Brăila. Ca urmare a alegerilor din anul 2016, inculpatul a fost ales senator în Parlamentul României în circumscripţia electorală Brăila, astfel că s-a dispus declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ancheta efectuată în cauză a scos la iveală mai multe fapte ilegale, comise de inculpatul Mihai Ruse, care a deţinut funcţia de primar al comunei Măxineni, judeţul Brăila, în perioada 1996 – iunie 2012, după cum au stabilit procurorii.
La data de 27.03.2009 Primăria comunei Măxineni, reprezentată de inculpatul Ruse Mihai, a încheiat cu o societate din Galaţi înscrisul intitulat “Acord de schimb temporar”, document înregistrat la Primăria comunei Măxineni , prin care părţile au efectuat un schimb de terenuri agricole. “Conform înscrisului încheiat pe o perioadă de 5 ani, unitatea administrativ – teritorială preia un teren agricol în suprafaţăde 11,2 ha, proprietatea S.C. (…) SRL Galaţi, situat pe raza comunei Măxineni şi acordă la schimb un teren agricol în suprafaţă de 11,34 ha, situat pe raza comunei Scorţaru Nou, judeţul Brăila. Ulterior, la data de 30.03.2009, între Primăria comunei Măxineni şi inculpatul Ruse Mihai, primarul comunei, a fost încheiat contractul de arendare, obiectul contractului constituindu-l tocmai suprafaţa de 11,2 ha care a fost preluată de unitatea administrativ – teritorială de la S.C. (…) S.R.L. Din partea Primăriei Măxineni, la rubrica “arendator”, contractul a fost semnat de (…) din cadrul instituţiei, din dispoziţia inculpatului Ruse Mihai, iar plata arendei s-a stabilit la nivelul de 400 kg grâu/ha/an (produse, produse şi bani sau numai bani). Ulterior, prin actul adiţional la contractul de arendă, semnat de inculpatul Ruse Mihai la rubrica “arendaş”, iar din partea Primăriei Măxineni, semnat de (…) s-a convenit rezilierea contractului, prin acordul celor două părţi. Potrivit adresei Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură – Centrul Judeţean Brăila (A.P.I.A), inculpatul Ruse Mihai a depus în campania din anul 2009 cerere unică de plată pe suprafaţa de 43,27 ha ce conţinea şi suprafaţa de 11,2 ha, dobândită în baza contractului de arendă înregistrat la Primăria Comunei Măxineni. Urmare cererii depuse, Agenţia a emis Decizia de plată în avans pentru suma totală de 9.063 lei, din care suma de 2.345 lei s-a acordat conform contractului de arendă”, se arată în rechizitoriul pus la dispoziţie de PÎCCJ.
Procurorul de caz a mai stabilit faptul că, la data de 07.05.2009, între Primăria comunei Măxineni, reprezentată de inculpatul Ruse Mihai, în calitate de primar şi (…) a fost încheiat contractul de arendă prin care unitatea administrativ – teritorială a predat în arendă suprafaţa de 11,2 ha pe o perioadă de 6 ani la un nivel al arendei/an de 400 kg grâu/ha, cu plata în produse sau bani. “Suprafaţa de teren de 11,2 ha care face obiectul acestui contract de arendă este aceeaşi suprafaţă de teren care a fost înscrisă în contractul din data de 30.03.2009 dintre Primăria Măxineni şi inculpatul Ruse Mihai şi care a aparţinut SC (…) S.R.L. Potrivit adresei APIA – Centrul Judeţean Brăila (A.P.I.A), a fost depusă în campania 2010, cerere unică de plată pe suprafaţa de 43 ha”.
După doi ani, mai exact la data de 20.05.2011, după cum arată procurorii, între Primăria comunei Măxineni, reprezentată de inculpatul Ruse Mihai, în calitate de primar şi (…) a fost încheiat contractul de arendă prin care unitatea administrativ – teritorială a predat în arendă suprafaţa de 16,2 ha, pe o perioadă de 10 ani, la un nivel al arendei/an de 500 kg grâu/ha, cu plata în produse sau bani. “Conform anexei la acest contract, suprafaţa de 16,2 ha cuprindea şi terenul în suprafaţă de 11,2 ha, amplasat în tarlaua 172 şi 4, parcelele 10, 11 şi 3 pe raza comunei Măxineni, judeţul Brăila, suprafaţă de teren care a făcut şi obiectul contractelor de arendă anterioare. Potrivit APIA, societatea (…) a depus în campania 2013, cerere unică de plată pe suprafaţa de 49.05 ha”.
Conflict de interese
Astfel, după cum arată procurorii, inculpatul Ruse Mihai, în perioada martie 2009 – mai 2011, în calitate de primar al comunei Măxineni, cu nerespectarea dispoziţiilor art. 36 din Legea nr. 215/2001, privind administraţia publică locală, a încheiat trei contracte de arendare a unor terenuri aflate în proprietatea publică sau privată a unităţii administrative. În baza acestora s-a realizat în mod direct un folos material în cuantum total de 42.508,69 lei, fiind vorba aici despre infracţiunea de conflict de interese în formă continuată, prevăzută Codul penal.
În plus, actele înregistrate la Primăria Măxineni nu arătau luarea în arendă a unor terenuri. “Fapta inculpatului Ruse Mihai, constând în aceea că, la data de 18.05.2012, cu prilejul întocmirii adresei înregistrate la Primăria comunei a atestat, în mod nereal, că nu a luat în arendă terenuri agricole de la Primăria comunei Măxineni, deşi încheiase cu această unitate administrativ-teritorială contractul de arendă, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, prevăzută de art. 289 din Codul penal. Analizând activitatea derulată de inculpatul Ruse Mihai prin prisma dispoziţiilor legale incidente şi a materialului de urmărire penală administrat în cauză, apreciez că aceasta se circumscrie infracţiunii de conflict de interese, prev. de art. 253 1 Cod penal, atât sub aspectul laturii obiective cât şi sub aspectul laturii subiective”, a mai precizat procurorul PÎCCJ.
Potrivit legii, infracţiunea de conflict de interese constă în “fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv (…)”. După cum arată anchetatorii, prin actele îndeplinite, Mihai Ruse a asigurat foloase patrimoniale, constând în dreptul de folosinţă asupra terenurilor respective – arenda vizând suprafeţe de teren aflate în proprietatea publică sau privată a unităţii administrativ-teritoriale, unde, la acea dată, primar era inculpatul. “Fiecare din contractele încheiate constituie acte materiale distincte ale infracţiunii continuate de conflict de interese, ele producând efecte juridice diferite şi pe perioade diferite (…) Nu prezintă interes dacă nivelul arendei este sau nu acelaşi cu cel practicat în relaţia cu alţi terţi contractanţi, căci beneficiul realizat nu se traduce prin plata unor sume de bani sau produse, ci în obţinerea unui drept de concesiune (arendă) asupra unor suprafeţe de teren din domeniul public sau privat al unităţii administrativ teritoriale reprezentate de inculpat, în urma exercitării de acesta a atribuţiilor de serviciu”.
Procurorul PÎCCJ a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Mihai Ruse, dosarul fiind înregistrat pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la începutul lunii iunie 2018, urmând să se stabilească şi primul termen de judecată. Vom reveni.
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















