Politică
Senatorul Mihai Ruse nu se grăbește să revină în PSD, dar nici nu exclude varianta
* deputații ALDE au anunțat, recent, că au trecut la grupul parlamentar PSD * contactat după acest episod, senatorul Mihai Ruse a precizat că deocamdată cei patru senatori ALDE nu fac aceeași mișcare * mai mult, liderul PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru a explicat că trecerea la un grup parlamentar nu vine la pachet cu adeziunea la respectivul partid * acesta a ținut să adauge că deocamdată nu s-a pus problema unor discuții locale privind revenirea lui Ruse în rândurile social-democraților
Modificări strategice la nivelul Parlamentului României, dar care deocamdată nu produc ecou și la nivelul scenei politice brăilene. Cel puțin asta susțin liderii ALDE și PSD Brăila. Pe scurt, deputaţii ALDE s-au afiliat grupului parlamentar al PSD, miercuri (3 iunie), după cum a anunțat deputatul Varujan Vosganian în plenul Camerei Deputaţilor. Este vorba de 6 parlamentari care activau ca deputați neafiliați după desființarea grupului ALDE. Așa cum precizează Digi24.ro, afilierea la grupul PSD vine într-o perioadă în care relația dintre cele două partide este una, din nou, foarte apropiată, existând dialog constant între Călin Popescu Tăriceanu și Marcel Ciolacu, astfel că cele două partide ar putea colabora și la alegerile locale și parlamentare. În acest context, redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” au luat legătura atât cu liderul ALDE Brăila, senatorul Mihai Ruse, cât și cu președintele PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru, pentru a vedea dacă au fost demarate astfel de discuții și pe plan local. Ambii au punctat că încă nu este cazul, ba mai mult, au subliniat chiar că la nivelul Senatului, cei patru reprezentanți ALDE nu se alătură deocamdată grupului PSD. Am încercat să aflăm și dacă Ruse are în plan vreo revenire la PSD Brăila, partid în care a mai activat în trecut, însă senatorul a fost rezervat în a face vreun comentariu pe această temă. Ruse a precizat doar că nu se pune problema deocamdată de așa ceva, ba mai mult că nici deputații ALDE, prin această afiliere la Grupul Parlamentar PSD nu au trecut la alt partid, doar au ales să activeze astfel în Cameră. Cât despre senatori, Ruse a adăugat că până acum nu știe să existe discuții pentru o mutare similară, informație confirmată, de altfel, și de președintele PSD Brăila, senatorul Ion Rotaru.
”Cei șase deputați s-au afiliat grupului PSD, dar au rămas membri ALDE. În ceea ce ne privește pe noi, pe senatori, nu este nicio problemă. Nu facem același lucru. Cel puțin nu până astăzi, când discutăm. Sincer, nu am fost la București, nu am participat la niciun fel de discuții. Să vedem ce spune președintele, ce anume se va hotărî, dar nu este nicio discuție. Eu am fost în PSD, într-adevăr. Deocamdată nu mă pronunț (n.r. – în privința unei posibile reveniri). Să vedem dacă va fi cazul, ce anume presupune asta, care vor fi condițiile. Ce pot să vă spun dinainte?! Chiar nu s-a discutat”, a declarat Ruse.
Rotaru: afilierea la grupul parlamentar nu înseamnă și adeziune
Contactat și întrebat dacă este de așteptat ca Mihai Ruse să revină în PSD Brăila, Ion Rotaru a declarat că deocamdată nu au existat astfel de discuții, nici măcar privind viitoare colaborări pe plan local. Ba mai mult, acesta a dorit să sublinieze că nici afilierea deputaților ALDE la grupul parlamentar PSD nu înseamnă că aceștia vor intra automat în partid, ci doar că vor colabora.
”Să lămurim lucrurile. Această trecere a deputaților ALDE la grupul PSD din Parlament vine pe fundalul faptului că ei nu mai au grup parlamentar. Trecerea lor la grupul parlamentar PSD este ca urmare a faptului, pe de o parte, că ei nu mai au grup la Cameră și pe de altă parte, a faptului că poți să stai într-o zonă de independență, dar e mai complicat din mai multe puncte de vedere. {i atunci, aderi la un grup. Dar aderarea nu înseamnă că devii și membru de partid și că ai toate opțiunile grupului la care ai aderat. Deci din punctul ăsta de vedere, ei rămân membri ALDE, au opțiunile lor, au direcția în care se îndreaptă. Au fost niște discuții purtate la nivel central legate de trecerea deputaților la grupul PSD, dar atât! Mai departe, nu este o discuție legate de alte chestiuni care să țină de aderarea la partid, de primirea în partid, de alianțe și așa mai departe. Nici la Senat ei nu mai au grup. Acolo mai sunt doar patru senatori ALDE, printre care este și Mihai Ruse. Mai este Călin Popescu Tăriceanu, Ion Hadârcă și Ioan Simionca, dacă îi știu eu bine. Ei sunt senatori independenți, neafiliați. Dar nu s-a discutat acest aspect în cadrul grupului parlamentar PSD. Noi oricum avem majoritate și fără ALDE, și fără ceilalți. Dar nu asta era problema, de majorități, ci de o anumită opțiune și de a accepta acea solicitare. Deci nu a fost această solicitare la nivel de Senat. Cu atât mai mult, nu sunt astfel de discuții legate de local și de alte chestiuni”, a declarat Rotaru.
Președintele PSD Brăila nu a exclus totuși ideea unor discuții viitoare despre o posibilă colaborare pentru alegerile care vor urma, însă cu precizarea că este doar o perspectivă și că în prezent nu au existat discuții și nu s-a stabilit absolut nimic în acest sens
Politică
Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.
Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.
Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că: „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”
Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări
Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.
În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.
Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.
Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.
Când intră în vigoare noile reguli
Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.
Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.
Politică
Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi
• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor
Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).
Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.
Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.
”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.
Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății
Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.
”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.
Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.
Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.
Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.
”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!
Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.





















