Politică
Senatorul lui Cioloș atac la Podul lui Tudose
* senatorul Dragoș Popescu (REPER) a depus, recent, o plângere la DNA împotriva ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, dar și a directorului general al ANAR, Sorin Lucaci, pentru abuz în serviciu și încălcarea legislației pe gospodărirea apelor * acuzațiile vizează modul în care podul suspendat peste Dunăre a fost deschis în luna iulie 2023, fără autorizație de gospodărire a apelor, constituind o încălcare a legii și a normelor de siguranță * întrebat în legătură cu acest lucru, europarlamentarul PSD Brăila, Mihai Tudose, a afirmat că în opinia sa senatorul REPER face valuri mai mult din interese politice, în special având în vedere faptul că podul de la Brăila încă se află în teste, cu alte cuvinte nu a fost preluat definitiv de statul român pentru a avea nevoie de toate autorizațiile
Podul Brăilei a ajuns din nou în atenția presei centrale după ce, plecând de la acesta, un senator a depus o plângere penală la Direcția Națională Anticorupție (DNA) împotriva ministrului Transporturilor, Sorin Grindeanu, dar și a directorului general al Administrației Naționale Apele Române (ANAR). Este vorba despre senatorul Dragoș Popescu (REPER – partidul lui Dacian Cioloș), care potrivit presei centrale a transmis un comunicat de presă în care și-a explicat gestul. Acesta acuză că la inaugurarea podului ce a avut loc în luna iulie 2023, s-a comis un abuz în serviciu și a fost încălcată legislația privind gospodărirea apelor. Mai precis, că podul a fost deschis deși nu avea autorizație de gospodărire a apelor, constituind astfel o încălcare a legii și a normelor de siguranță, mai ales că a fost deschis publicului în acest mod.
Potrivit Realitatea.net, senatorul îl acuză pe ministrul Grindeanu de instigare la abuz în serviciu, ”prin exercitarea de presiuni publice și instituționale din postura ierarhic superioară celor direct responsabili de deschiderea și exploatarea legală a podului, în scop electoral”. Acuzațiile se bazează pe articolul 93 alineatul 2 litera b) din Legea 107/1996 care incriminează ca faptă penală exploatarea unei construcții pe ape fără autorizația de gospodărire. Totodată, denunțul îl vizează pe Sorin Lucaci, director general al ANAR, acuzându-l de ”omisiunea sesizării organelor de urmărire penală despre situația ilegală și favorizarea făptuitorilor, prin neîntreprinderea măsurilor pentru oprirea exploatației podului”. Lucaci este acuzat de abuz în serviciu, conform art. 297 alin.1 din Codul Penal, coroborat cu art.13-2 din Legea nr.78/2000.
Aceeași sursă precizează și că în respectivul denunț, Popescu susține că beneficiarul (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere – CNAIR) exploatează în momentul de față podul în mod ilegal, fără a avea autorizație de gospodărire a apei și încălcând astfel legislația în vigoare. Potrivit presei centrale, denunțul include acuzații și împotriva unor funcționari publici din cadrul CNAIR și AN Apele Române, care ar fi contribuit la deschiderea și exploatarea nereglementată a podului.
Popescu a precizat că nu are alt scop decât asigurarea respectării legii și a transparenței în administrarea resurselor publice.
Mihai Tudose, neimpresionat de acuzațiile senatorului
Contactat telefonic și întrebat cum comentează situația privind denunțul senatorului Dragoș Popescu, europarlamentarul PSD Brăila, Mihai Tudose, a afirmat că acuzațiile nu prea stau în picioare deoarece podul nu a fost preluat definitiv, ci momentan se află în teste, astfel că nu s-a scurs timpul pentru obținerea autorizațiilor. Acesta a mai adăugat că este convins că toți cei implicați în proiect cunosc legislația și că o respectă.
”Comentariul este foarte simplu: autorizațiile sunt în sarcina beneficiarului, «clar». Probabil. Nu știu. Cert este că Ministerul Transporturilor, prin CNAIR, când preia podul, trebuie să îl preia cu toate autorizațiile și așa mai departe. Dar acum nu este podul preluat și nu poate fi vorba despre așa ceva. După opinia mea. Este vorba despre o deschidere parțială pe timpul zilei. Practic, podul este în teste. Am citit și opinii din astea: «domnule, pune în pericol siguranța traficului și a cetățenilor». NU! Este vorba în special la Ape de partea aceasta de poluare, de mediu. Dacă peștișorul suferă. Dacă rățușca se dă cumva cu capul de stâlp. Chestii de genul ăsta. Evident că trebuie dată acea autorizație, dacă așa prevede legea, dar lucrările nu s-au terminat. Și a fost deschis parțial pentru circulație. Practic, e în teste. Nu a fost o predare – preluare definitivă, să aibă nevoie de toate autorizațiile. Eu sunt convins sau sper că toți cei care sunt îndriduiți să respecte aceste legi au ținut cont de lucrul acesta”, a declarat Tudose.
Întrebat dacă suspectează că în spatele acestor acuzații s-ar afla un atac pe linie politică, europarlamentarul s-a arătat mai mult decât convins că așa stau lucrurile.
”Evident! Pe principiul, «nu avem ce face, hai să ne agățăm de ceva». Acum, noi nu putem, de fapt nimeni nu poate să răspundă cu aceeași monedă. Pe principiul «stai că nici voi când ați realizat ceva nu știu ce nu ați făcut». Fiindcă ei nu au făcut nimic. E foarte simplu. Din punctul meu de vedere ei sunt la adăpost de orice. Fiindcă efectiv nu au făcut nimic!”, a conchis Tudose.
Politică
Mihai Tudose: ”Reducerea țintei de emisii auto poate fi un pas spre salvarea industriei europene”
• ”Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto European”, a punctat europarlamentarul roman • ”De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată”, a adăugat vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că propunerea Parlamentului European de reducere a obiectivului privind emisiile de CO₂ ale mașinilor noi poate reprezenta un pas spre salvarea industriei auto europene.
”Poate fi doar un pas simbolic sau poate constitui un moment de cotitură, cu consecințe benefice pentru economie și cetățeni”, a avertizat Mihai Tudose.
”Știm că se vrea eliminarea treptată, în UE, a autoturismelor și autoutilitarelor noi, echipate cu motoare cu ardere internă. Politica asta de decarbonizare a afectat competitivitatea și locurile de muncă din sectorul auto european.
Pentru a mai repara din răul deja făcut, Comisia Europeană a propus, în decembrie anul trecut, revizuirea obiectivului pentru anul 2035, privind parcul de vehicule și camionete din UE, de reducere a emisiilor de CO₂ nu cu 100%, ci cu 90% față de nivelul de referință din 2021.
Miercuri, Comisia de Mediu din Parlamentul European a votat pentru reducerea țintei inițiale, de 100%, la 87,5% pentru autoturisme și 80% pentru vehiculele comerciale ușoare. Urmează votul în plenul Parlamentului European, în sesiunea din decembrie, pentru ceea ce va constitui mandatul Parlamentului în negocierile cu Consiliul Uniunii Europene.
La nivel europarlamentar, acordul între Socialiști, Populari și Liberali, pe un subiect atât de sensibil, e considerat un semnal încurajator pentru coaliția pro-europeană, pe fondul renegocierii de poziții, la jumătatea mandatului. Sunt dezamăgit, însă, de lipsa de curaj și ambiție, pe care o trădează diferența infimă față de propunerea Comisiei Europene.
De aceea, susțin criticile aduse de Asociația Producătorilor Europeni de Automobile, care consideră că flexibilitatea oferită autoturismelor fabricate în UE este prea limitată, ca domeniu de aplicare și ca durată.
Speranța majoră rămâne la Consiliu, unde România și celelalte state membre, producătoare de mașini, trebuie să se bată pentru apărarea industriei auto, prin adecvarea la realitate a obiectivelor de mediu”, a declarat Mihai Tudose, vicepreședinte al Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
Politică
Dezvăluiri în cadrul conferinței de presă a PNL. Robert Sighiartău ar vrea ”capul” lui Popa
* președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, a susținut o conferință de presă, miercuri-seară, în care a vorbit, printre altele, despre unele zvonuri cum că Robert Sighiartău, președintele PNL Bistrița, ar contacta liberali din județul nostru pentru a vedea dacă îl poate schimba din funcție prin identificarea unui contracandidat * Popa a recunoscut că informația a ajuns și la urechile sale și a precizat că nu este prima încercare de-a lui Robert Sighiartău de a interveni la nivelul organizației județene a PNL Brăila, însă fără succes * Popa a precizat că alegerile din PNL încă nu au fost stabilite, dar a indicat că ar putea avea loc la finele anului sau începutul lui 2027 * cât despre anunțul candidaturii lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) la șefia partidului, acesta nu a dorit să comenteze prea mult
Președintele PNL Brăila, deputatul Alexandru Popa, este atacat din interiorul partidului, însă susține că nu se teme. Mai exact, în cadrul unei conferințe de presă ce a avut loc miercuri-seară la sediul PNL, Popa a fost întrebat de jurnaliști în legătură cu zvonurile potrivit cărora, președintele PNL Bistrița-Năsăud, Robert Sighiartău, ar fi contactat mai mulți liberali brăileni pentru a identifica un eventual contracandidat care să îl schimbe din funcție pe șeful organizației județene.
Popa a precizat că i-au transmis și alți colegi această informație și a precizat că îl așteaptă pe Robert Sighiartău și pe colegii pe care îi susține să vină și să candideze împotriva sa.
”Foarte bine face domnul Robert Sighiartău. A vorbit și în 2021 și când au fost alegerile, n-a mai găsit un contracandidat împotriva mea pentru că lucrurile erau clare. Dar hai să vă mai spun ceva: domnul Robert Sighiartău a încercat și în 2021, și în 2022, și în 2023. Știu, de altfel știm cu toți povestea că a tot sunat prin județul Brăila. Dar, domnul Robert Sighiartău este președintele PNL Bistrița, nu PNL Brăila. În județul și în municipiul Brăila, noi ne hotărâm soarta! Nu ne-o hotărăște nici domnul Robert Sighiartău, nici nimeni de la nivel național”, a declarat Popa.
Deputatul PNL Brăila a comparat organizația pe care o conduce cu cea condusă de Sighiartău, precizând că la Alegerile din 2024 a avut un rezultat mult mai bun. Popa a lansat un atac la adresa acestuia, acuzând că întotdeauna Sighiartău a ajuns să ”întoarcă armele” împotriva conducerii partidului.
”Eu, cu colegii mei vom vota. Care este competitiv, să candideze împotriva mea, nu este nicio problemă. Dar, județul Bistrița-Năsăud are 62 de UAT-uri. Partidul Național Liberal are 13 UAT-uri pe care le-a câștigat la Alegerile din 2024. Să nu fiu răutăcios că am auzit că mai avem vreo 7 sau 8 acolo. Asta reprezintă, pe poza din 2024, că 20,9% din UAT-urile din județul Bistrița-Năsăud sunt liberale. În schimb, în județul Brăila – ați văzut și cu ultimele mutări, dar facem abstracție de faptul că au mai trecut 1-2 primari de la alegeri și până în prezent în echipa Partidul Național Liberal -, noi am obținut, în urma Alegerilor din 2024, 20 de primari. Iar 20 de primari din 44 reprezintă 46%. Deci 46% din administrația locală este condusă de primari din partea Partidului Național Liberal. Noi am reușit la Brăila să arătăm că se poate.
Am plecat de la 13 primari, am ajuns la 20 de primari. Avem mai mulți viceprimari decât are Partidul Social Democrat. Avem astăzi, dacă nu greșesc, undeva la 25 de viceprimari. Partidul Social Democrat nu are nici o comună de a mea. A mea impropriu spus, a partidului pe care îl reprezint. Niciun viceprimar numit. Domnul Robert Sighiartău e același care în perioada 2017-2021 a fost secretarul general al partidului. În mandatul domnului președinte Ludovic Orban.(…) În perioada 2017-2021, în momentul în care domnul Orban a fost președinte, mă repet, primul om care l-a trădat pe domnul președinte Ludovic Orban a fost domnul Robert Sighiartău.
Apoi, în perioada 2021-2022, a fost în echipa domnului Florin Cîțu. Dar când s-a apropiat sfârșitul mandatului domnului Cîțu, domnul Robert Sighiartău a ieșit și l-a atacat pe președintele de la cea vreme. Apoi, în perioada 2022-2024, a fost vicepreședinte în mandatul domnului Ciucă. În momentul în care a plecat domnul Ciucă, unul dintre cei mai acizi contestatari ai dumnealui a fost domnul Robert Sighiartău. Cu tot respectul pentru domnul președinte Ilie Bolojan: să aibă grijă, personajul acesta este toxic. Unde ajunge, se termină orice povest. (…) Îl aștept pe domnul Robert Sighiartău, alături de 2-3 pe care îi sună din județul Brăila. Vă dau un exemplu: a sunat doi colegi și mi-au spus trei că au fost sunați”, a mai spus Popa.
Alegerile în PNL ar putea avea loc la finele lui 2026 sau începutul lui 2027
Întrebat în legătură cu motivele posibilelor intervenții ale lui Robert Sighiartău în Brăila, Popa a afirmat că este vorba despre o istorie mai veche.
”Nu știu. Probabil are frustrările trecutului. Dar vă spun: îl aștept pe domnul Robert Sighiartău cu cine vrea dumnealui să îmi fie contracandidat. Suntem un partid liber, nu avem nicio problemă, îl aștept. Dar domnul Robert Sighiartău să înțeleagă – și alții care mai sunt amatori -, că la Brăila, noi ne hotărâm soarta.
Iar PNL Brăila, din momentul în care eu am fost ales președinte, nu a avut interferențe nici de la București, și nici de la Partidul Social Democrat. Repet, în momentul în care colegii mei intră într-o sală și votează pe altcineva, trebuie să facă un pas în spate. Atâta timp cât mă votează pe mine, voi rămâne președintele PNL”, a spus Popa.
În același context, Alexandru Popa a precizat că încă nu au existat discuții definitorii la Centru, însă cel mai probabil alegerile din PNL vor avea loc fie la sfârșitul acestui an sau la începutul lui 2027.
Întrebat despre candidatura lui Alin Tișe (președintele Consiliului Județean Cluj) pentru funcția de președinte al PNL la nivel național, Popa nu a comentat foarte mult subiectul și s-a ferit să își manifeste în vreun fel susținerea.
”Domnul Tișe, să vedem ce platformă va avea. N-am discutat cu dumnealui, nu știu despre ce e vorba. Vom vedea la momentul oportun. Să vedem proiectele. La momentul ăsta avem un președinte. Trebuie să vedem cine va candida”, a conchis Popa.
CELE MAI CITITE
