Semnele unui accident vascular cerebral pe care nu trebuie să le ignori. Ce trebuie făcut în primele minute

Accidentul vascular cerebral este o urgență medicală în care fiecare minut poate conta. Simptomele apar, de regulă, brusc, iar unele dintre ele pot fi confundate cu o stare de rău trecătoare. Recunoașterea rapidă a semnelor și apelarea imediată a serviciului 112 pot grăbi accesul la tratament și pot limita consecințele asupra creierului. Ghidurile actuale recomandă folosirea unor instrumente simple, precum FAST, pentru recunoașterea rapidă a unui posibil AVC.

Ce este, de fapt, un AVC

Accidentul vascular cerebral apare atunci când o zonă a creierului este afectată fie pentru că un vas de sânge se blochează, fie pentru că un vas se rupe și apare o hemoragie. În cazul AVC-ului ischemic, lipsa fluxului de sânge privează țesutul cerebral de oxigen și substanțe nutritive. În cazul celui hemoragic, sângele ajunge în țesutul cerebral.

Unul dintre cele mai importante indicii este debutul brusc al simptomelor. Semnele pot fi diferite de la o persoană la alta, în funcție de zona creierului afectată.

Fața, brațele și vorbirea pot da primele indicii

Unul dintre cele mai cunoscute semne este asimetria feței. Persoana poate avea un colț al gurii căzut sau poate observa că fața nu mai este la fel de mobilă pe ambele părți.

Un alt semnal îl reprezintă slăbiciunea apărută brusc la un braț sau la un picior. Un test simplu este ridicarea ambelor brațe: dacă unul dintre ele nu poate fi menținut în aceeași poziție, situația trebuie tratată ca o posibilă urgență.

Tulburările de vorbire sunt un alt semn important. Persoana poate vorbi neclar, poate folosi cuvinte nepotrivite sau poate avea dificultăți în a înțelege ceea ce i se spune.

Și vederea sau echilibrul se pot schimba brusc

Un posibil AVC nu se manifestă doar prin probleme de mișcare sau vorbire. Pot apărea brusc tulburări de vedere, amețeală, pierderea echilibrului sau dificultăți de coordonare. O durere de cap foarte puternică, apărută brusc și fără o explicație evidentă, poate fi și ea un semnal de alarmă, mai ales în unele forme hemoragice.

Pentru că simptomele pot varia, absența unui semn clasic nu exclude un AVC. De aceea, apariția bruscă a unei probleme neurologice trebuie evaluată de urgență.

FAST: testul simplu care poate salva timp

Metoda FAST este folosită pentru recunoașterea rapidă a unui posibil AVC:

• F – Face (Față): persoana este rugată să zâmbească. Se observă dacă un colț al gurii este căzut.
• A – Arms (Brațe): i se cere să ridice ambele brațe. Dacă unul coboară sau nu poate fi ridicat, este un semnal de alarmă.
• S – Speech (Vorbire): persoana trebuie să repete o propoziție simplă. Vorbirea neclară sau dificultatea de a înțelege ori formula cuvinte sunt motive de îngrijorare.
• T – Time (Timp): dacă apare unul dintre aceste semne, trebuie apelat imediat 112.

Există și varianta BE-FAST, care adaugă echilibrul și vederea printre semnele care trebuie urmărite.

Ce trebuie făcut până vine ambulanța

Primul pas este apelarea serviciului 112. Nu trebuie așteptat ca simptomele să dispară și nu trebuie încercată tratarea pacientului acasă. Este foarte important să fie reținută ora la care au început simptomele sau, dacă aceasta nu este cunoscută, ultima oră la care persoana a fost văzută fără simptome.

De asemenea, nu este recomandată administrarea de medicamente din proprie inițiativă. În special, aspirina nu trebuie dată automat unei persoane cu suspiciune de AVC, deoarece cauza poate fi o hemoragie cerebrală, nu un cheag de sânge.

Chiar dacă simptomele dispar după câteva minute, persoana trebuie evaluată urgent. Un astfel de episod poate fi un atac ischemic tranzitoriu (AIT), care poate reprezenta un avertisment înaintea unui AVC.

Cum este stabilit diagnosticul

La spital, medicii evaluează simptomele, momentul debutului și severitatea deficitului neurologic. Una dintre metodele standardizate folosite este scala NIHSS, care ajută la aprecierea severității unui AVC.

Investigațiile imagistice sunt esențiale. Tomografia computerizată cerebrală este folosită frecvent în urgență pentru a identifica o eventuală hemoragie și pentru orientarea tratamentului. În funcție de caz, medicii pot solicita angio-CT, investigații de perfuzie sau RMN.

Tratamentul depinde de tipul AVC-ului

În cazul unui AVC ischemic, unii pacienți pot beneficia de tratamente care restabilesc circulația cerebrală. Tromboliza intravenoasă este utilizată, în general, în primele 4 ore și jumătate la pacienții eligibili, după excluderea hemoragiei și respectarea criteriilor medicale. În anumite situații, fereastra poate fi extinsă pe baza unor investigații imagistice avansate.

Pentru anumite ocluzii ale vaselor mari, trombectomia mecanică permite îndepărtarea cheagului printr-o procedură endovasculară. În cazuri selectate, aceasta poate fi efectuată și la mai multe ore de la debut, inclusiv până la 24 de ore, în funcție de criteriile clinice și imagistice. Protocolul național românesc prevede criterii de selecție pentru tratamentul endovascular, iar ghidurile internaționale actuale susțin extinderea indicațiilor pentru anumite categorii de pacienți.

Mesajul esențial este simplu: un posibil AVC nu este o situație în care să aștepți să treacă de la sine. Fața căzută, slăbiciunea unui braț, tulburările de vorbire, vederea afectată sau pierderea bruscă a echilibrului trebuie tratate ca semnale de alarmă. Apelarea rapidă la 112 și transportul către un spital capabil să ofere îngrijire pentru AVC pot face diferența în ceea ce privește recuperarea pacientului.