Se trece la ora de vară. Cum poate fi influențat ritmul biologic al organismului

România va trece la ora de vară în acest weekend, în noaptea de 28 spre 29 martie 2026, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră, astfel încât ora 03:00 va deveni 04:00. Schimbarea, aplicată în majoritatea statelor Uniunii Europene, aduce mai multă lumină naturală în a doua parte a zilei, cu seri mai lungi și mai luminoase, însă poate influența somnul, ritmul biologic și activitățile zilnice.

Ora de vară va rămâne în vigoare până în ultima duminică din octombrie 2026, când se va reveni la ora standard prin mutarea ceasurilor înapoi cu o oră.
Trecerea la ora de vară are loc în fiecare an în ultimul weekend din martie. În 2026, schimbarea se produce în noaptea de sâmbătă, 28 martie, spre duminică, 29 martie, când ora 03:00 devine 04:00, iar ziua respectivă va avea doar 23 de ore.
Odată cu această modificare, România trece de la ora Europei de Est (EET) la ora de vară a aceluiași fus orar (EEST).

Schimbarea orei poate afecta ceasul biologic intern

„Trecerea la ora de vară este, de regulă, mai dificilă decât revenirea la ora de iarnă, deoarece implică pierderea unei ore de somn. Această modificare poate provoca oboseală, dificultăți de concentrare și probleme la trezirea de dimineață, odată cu reluarea programului obișnuit.
Chiar și o diferență de o oră poate influența ceasul biologic intern, care reglează alternanța somn-veghe, cunoscută drept ritm circadian. Totuși, aceste efecte nu apar la toate persoanele.
Dacă adaptarea este mai grea, se recomandă ajustarea treptată a programului de somn, prin culcarea cu 10-15 minute mai devreme, în zilele dinaintea schimbării, dar și menținerea unei rutine corecte și a unei igiene adecvate a somnului. Expunerea la lumină naturală pe parcursul zilei poate ajuta organismul să se adapteze mai ușor la noul program.
În cazul în care somnolența persistă pe timpul zilei, pot fi utile pauze scurte de odihnă, de aproximativ 20 de minute, fără a le depăși, în funcție de program și context, pentru refacerea nivelului de energie”, a explicat pentru Digi24.ro Răzvan Lungu, medic specialist pneumolog, atestat în somnologie.

De ce se schimbă ora de două ori pe an

Sistemul schimbării orei a fost introdus pentru a valorifica mai bine lumina naturală și pentru a reduce consumul de energie electrică, mai ales în perioadele cu zile mai lungi. Ideea datează din secolul al XVIII-lea, când Benjamin Franklin sugera utilizarea mai eficientă a luminii naturale pentru economisirea resurselor folosite la iluminat.
Prima propunere modernă privind ora de vară a fost formulată în 1907 de britanicul William Willett. Implementarea efectivă a început în 1916, în timpul Primului Război Mondial, când Germania și Austro-Ungaria au introdus această măsură pentru a economisi combustibil. Ulterior, sistemul a fost adoptat de numeroase state din Europa și America de Nord.

Istoria orei de vară în România

În România, ora de vară a fost introdusă pentru prima dată în 1917, în timpul Primului Război Mondial. După război, sistemul a fost abandonat, fiind reintrodus în 1932, când a început să fie aplicat anual. La acea vreme, trecerea la ora de vară avea loc în prima duminică din aprilie, iar revenirea la ora standard în prima duminică din octombrie. Practica a fost suspendată în anii ’40 și reluată abia în 1979. Din 1997, calendarul schimbării orei a fost aliniat cu cel al statelor Uniunii Europene.

În prezent, eficiența acestui sistem este intens dezbătută, iar Uniunea Europeană analizează de mai mulți ani dacă ar trebui menținut sau eliminat. În 2018, Comisia Europeană a lansat o consultare publică pe această temă și a propus ulterior renunțarea la schimbarea orei, lăsând fiecărui stat membru libertatea de a alege între ora standard și ora de vară permanentă.

Până acum, statele membre nu au ajuns la un consens, astfel că mecanismul rămâne în vigoare, iar ceasurile continuă să fie ajustate de două ori pe an în majoritatea țărilor europene.