Economie
Se creionează, oficial, imaginea dezastrului provocat de secetă în agricultura brăileană
* comisiile care verifică oficial gradul de afectare a culturilor au adunat datele din 15 comune brăilene * la nivelul acestora, sunt calamitate în total 11.200 hectare de grâu, rapiță sau orz, în proporție de 70-90% * solele cu un asemenea grad de calamitare se află în zone unde sistemele de irigații au fost distruse complet în ultimii 30 de ani * verificările oficiale continuă și în celelalte Unități Administrativ Teritoriale din județ * Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Brăila a trimis câteva propuneri către Ministerul Agriculturii, pentru sprijinul concret pe care ar trebui să îl primească fermierii
Chiar dacă ploile prognozate în aceste zile vor aduce cantități importante de apă pe metrul pătrat – meteorologii anunță că în zona noastră s-ar putea înregistra, punctual, chiar și 30 – 40 l/mp – pagubele provocate de seceta prelungită din ultimele luni vor rămâne în continuare, fiindcă plantele deja uscate nu se vor mai putea regenera. După cum se știe, la nivelul județului nostru s-au înființat mai multe comisii, cu personal din partea Direcției Agricole și Agenției pentru Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care verifică în teren gradul de afectare a culturilor de grâu, orz sau orzoaică semănate în toamna anului trecut. Datele se centralizează la nivelul Prefecturii, care le va trimite mai departe către Ministerul Agriculturii, în vederea acordării unor despăgubiri către fermieri. Deocamdată nu se cunoaște valoarea acestor despăgubiri și nici când anume se vor da efectiv.
Potrivit directorului Direcției Agricole Brăila, Traian Cișmaș, în momentul de față sunt înființate șapte comisii, a căror misiune este să verifice în teren datele raportate de Primăriile din județ. În principiu, fermierii trimit solicitări de despăgubiri către Primării, fiecare precizând care este suprafața culturilor afectate. Primăriile centralizează datele, iar comisia merge în teren să verifice dacă informațiile trimise de fermier sunt reale. În baza evaluărilor, se întocmește o situație oficială pe fiecare Unitate Administrativ Teritorială (UAT), iar dosarele se trimit către Prefectură, care va centraliza datele la nivel de județ și le va direcționa către Ministerul Agriculturii.
Până la mijlocul acestei săptămâni, comisiile au întocmit rapoarte oficiale pentru 15 UAT din județul Brăila, printre care se numără Vădeni, Ciocile, Mircea Vodă, Viziru, Însurăței sau Unirea. Concret, în zonele verificate până acum, s-a constatat că 11.200 hectare de grâu, rapiță sau orz, situate în zone unde nu funcționează sistemele de irigații, sunt calamitate în proporție de 70 până la 90%. Unde se poate iriga, situația nu este atât de gravă.
Situația irigațiilor din județ
Practic, în județul Brăila – care se numără printre județele cu un grad mare de acoperire a sistemelor de irigații – se pot uda în momentul de față 270.000 hectare arabile. În 1989, înainte de schimbarea de regim, în județul Brăila erau amenajate pentru irigații 368.000 hectare arabile. Așadar, în ultimii 30 de ani, au fost distruse sistemele de irigații de pe 98.000 ha din județul Brăila. Dintre acestea, 15.000 ha erau irigate cu ajutorul jgheaburilor de beton care puteau fi văzute pe la marginea unor șosele. Aceste jgheaburi s-au distrus aproape în totalitate! Pe alte câteva zeci de mii de hectare, nu se mai poate iriga deoarece stațiile de pompare au fost efectiv jefuite de agregate, iar canalele de aducțiune a apei s-au colmatat aproape complet. Acestea se află, în general, pe terenuri administrate în timpul regimului comunist de Cooperativele Agricole de Productie (fostele CAP), care ulterior s-au desființat, iar amenajările au rămas ale nimănui, nemaifiind păzite de nimeni. Pe terenurile fostelor Întreprinderi Agricole de Stat (IAS), care au mai funcționat și în anii ’90, amenajările pentru irigații s-au păstrat mai bine.
La ora actuală, sucursala brăileană a Agenției Naționale pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF), are contracte cu fermierii brăileni pentru a livra apă pe 230.000 ha. Contractele sunt încheiate pe tot anul și cuprind și culturile însămânțate în primăvară – porumb, floarea soarelui – care încă nu se irigă. Deocamdată, au intrat la irigații culturile de toamnă – grâu, rapiță -, astfel că apă s-a livrat, efectiv, pe circa 73.000 ha până la această dată, potrivit datelor oferite de Vasile Turcitu, directorul ANIF Brăila.
Solicitările CCIA Brăila către Ministerul Agriculturii
În contextul problemelor provocate de seceta prelungită din ultimele luni, conducerea Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură (CCIA) Brăila a trimis către Ministerul Agriculturii câteva măsuri care, în opinia președintelui CCIA, Ștefan Fusea, i-ar ajuta concret pe fermieri să depășească mai ușor această criză. ”Sunt de părere că ajutoarele pentru fermierii din zonele calamitate pot veni în primul rând prin scutirea acestora de la taxe, impozite pe care aceștia le datorează statului (inclusiv contribuțiile pentru angajați), urmând a se face compensare între ce sume ar trebui aceștia să primească de la stat pentru secetă și ce sume au ei de plată către bugetul de stat. De asemenea, cred că trebuie reabilitat tot ce înseamnă sistem principal de irigații din județul Brăila (canale principale), infrastructura secundară (antenele de irigații subterane și stațiile) făcând obiectul investițiilor din fonduri UE.
Stabilirea unui preț minim garantat la cereale, prin negociere directă între Ministerul Agriculturii și marii achizitori de cereale ar ajuta, de asemenea, fermierii pentru a-și putea face o imagine a costurilor de producție/tonă, astfel încât să nu iasă în pierdere. Poate nu ar fi rău dacă imm-urile din domeniul agricol ar avea prioritate la accesarea creditelor subvenționate de stat”, a scris Ștefan Fusea în memoriul adresat Ministrului Agriculturii.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
