Învățământ
Se caută soluții pentru Liceul de Arte. Elevii nu vor mai învăța în corpul B, imobil încadrat în clasa I de risc seismic
* aceasta este soluția de compromis găsită de conducerea liceului, elevii urmând să învețe în două schimburi * Primăria promite că va sprijini cu bani liceul pentru lucrări de consolidare a clădirii
Miercuri, vestea că un corp de clădire (corpul B) al Liceului de Arte “Hariclea Darclee” este singura unitate de învățământ din Brăila încadrată în clasa de risc seismic I a produs un adevărat “cutremur” în rândul opiniei publice din Brăila. De atunci și până acum s-a aruncat cu declarații în stânga și-n dreapta, s-au arătat cu degetul vinovații, s-au făcut imediat întâlniri și videoconferințe pentru a analiza situația, timp în care părinții erau îngrijorați ce vor face de luni, 27 februarie, când copiii lor se vor întoarce la școală. În toată această agitație, conducerea liceului a căutat soluții temporare pentru a remedia situația, prima măsură luată fiind suspendarea activității în corpul B al clădirii, urmând ca elevii să învețe în două ture. Primarul Marian Dragomir ne-a declarat că va aloca fonduri de la bugetul local pentru consolidarea clădirii sau construirea unui corp nou de clădire, atât timp cât liceul vine cu un deviz privind sumele necesare pentru investiție.
Directorul Licelui de Arte: “Căutăm vinovați în loc să căutăm soluții”
Gheorghe Antonescu este director al Liceului de Arte din ianuarie anul trecut, după ce a câștigat postul prin concurs. În 2019, când la conducerea liceului se afla un alt director, s-a făcut o expertiză tehnică cu privire la structura de rezistență a corpului B, studiu pentru care Primăria a alocat peste 57.000 lei. De atunci și până în prezent nu s-a mai întâmplat nimic cu acea expertiză, însă directorul Antonescu ne-a declarat că de când a preluat mandatul caută soluții pentru a muta elevii în alte spații iar clădirea să intre în renovare. Prima mutare s-a făcut anul trecut, în octombrie, când trei clase au început să desfășoare orele la Centrul “Bunici și nepoți”, spațiile fiind puse la dispoziție de Primărie. Miercuri însă, de când Ministerul Educației a publicat lista clădirilor aparținând școlilor încadrate în clasa de risc seismic I, directorul liceului a decis ca niciunul dintre cei 400 de elevi care învățau în corpul B să nu mai pună piciorul în acea clădire, urmând ca orele să se desfășoare în două ture, dimineața și după-amiaza.
“Am senzația că lumea caută prea mult vinovații, în loc să căutăm soluții. Primii pași i-am făcut, am mutat copii. De luni, liceul va intra în săptămâna «Școala Altfel» ca să avem timp să ne așezăm cu toate. Apoi vom vedea ce e de făcut cu acea clădire. De la Primărie ni s-a spus că trebuie să facem un DALI. O să îl facem! Inițial, în octombrie anul trecut, eu am emis o solicitare către Primărie ca noi să primim un alt spațiu și apoi să facem un DALI, să începem ușor, ușor să mutăm copiii. Acum nu se mai poate ușor, ușor. Trebuie să găsim o soluție repede. Nu știm ce costuri presupune că nu sunt de specialitate, dacă mai merită investit în clădirea aceea sau trebuie alta. Dar am luat în calcul și această variantă și am discutat deja cu un proiectant să facem un DALI pentru o altă construcție. Să vedem ce ofertă de preț ne face. Abia apoi putem să discutăm cu Primăria vizavi de investiția propriu-zisă”, ne-a declarat directorul Gheorghe Antonescu.
Acesta ne-a explicat că soluția derulării cursurilor în două ture este una temporară, iar elevii de la Arte au nevoie de spații adecvate pentru a putea studia.
“Suntem un liceu cu specific vocațional. Marea problemă a noastră este că la muzică există profesorul și elevul. Nu putem să băgăm în aceeași sală, în același timp, doi elevi, de la vioară și unul de la pian. Deci e cumplit cu spațiile. Noi acolo aveam compartimentat cumva totul ca să ne putem desfășura activitatea bine. Eu când am preluat mandatul știam că acest corp de clădire prezintă un risc că veneau reclamații de la părinți. Dar am încercat mereu să le rezolv. Corpul e curat, arată ok, am avut grijă de el că n-aveam unde să învățăm în altă parte. Vom vedea ce decizii se vor lua în continuare”, a adăugat directorul liceului.
Primăria promite că va susține Liceul de Arte
Contactat de redactorii “Obiectiv”, primarul Marian Dragomir ne-a declarat că a susținut tot timpul proiectele privind investițiile în școli, indiferent de ce unitate de învățământ a fost vorba, și va face acest lucru în continuare. Acesta ne-a precizat că în secunda în care Liceul de Arte va veni cu un deviz privind lucrările și sumele ce trebuiesc investite pentru reabilitarea corpului de clădire și Primăria va aloca bani de la bugetul local.
“Primăria acordă finanțare liceelor pe baza devizelor întocmite de un proiectant ales de liceu. Conducerea liceului întocmește un proiect cu deviz și îl înaintează consiliului local care aprobă indicatorii tehnico economici și abia apoi se acordă finanțarea.Liceul face licitațiile pentru proiectare și execuție lucrări. Banii publici se acordă doar pe această procedură la fel cum s-a făcut și la consolidarea Corpului E și la toate celelalte sume primite de liceu. Până la această dată Liceul a primit bani în 2019 și a făcut exepertiza la Corpul B dar nu a trimis către primărie niciun deviz și nicio documentație pentru alocarea banilor pentru Corpul B. Când avem acest deviz vom aloca fără probleme bani de la bugetul local”, ne-a declarat acesta.
De asemenea, Dragomir a mai spus că de când este primar, din 2016, a alocat Liceului de Arte aproape 3,6 milioane lei pentru lucrări de reabilitare și modernizare pentru patru corpuri de clădiri (A, C, D și E).
Petiție a părinților la începutul anului școlar
Despre situația corpului B părinții copiilor de la Arte știau de mult, motiv pentru care la începutul acestui an școlar, au lansat o petiție prin care solicitau tuturor autorităților – Primărie, Prefectură, Inspectoratul Școlar și Ministerul Educației –
acordarea de urgență a unui alt imobil. “Clădirea se află într-o stare avansată de degradare ce pune în pericol viața și sănătatea elevilor și a cadrelor didactice”, se preciza în petiția respectivă, o copie ajungând și în posesia redactorilor “Obiectiv”. În document părinții specificau că 400 elevi învață în corpul B, plus personal didactic și nedidactic, în total fiind 22 săli de clasă.
Directorul liceului ne-a declarat că nu știe ce s-a întâmplat cu petiția respectivă, dar că știa de existența documentului.
Doar la Liceul de Arte sunt probleme în cazul unui cutremur?
Având în vedere că în județul Brăila sunt zeci de școli, fiecare având mai multe corpuri de clădire, iar unele sunt mai vechi și de 100 de ani, nu putem să nu ne întrebăm de ce doar la corpul B al Liceului de Arte ar fi probleme? Când s-au făcut ultima dată expertize pentru toate școlile? Care au fost concluziile? Sunt toate clădirile pregătite să reziste în față unui cutremur? La toate aceste întrebări vom încerca să obținem răspunsuri.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
