Social Media

ADMINISTRAȚIE

Se caută şef de judeţ

Timp de citire: 15 minute

• consilierii au aprobat, recent, prinderea în organigrama CJ Brăila a postului de county manager (administrator public al judeţului), regulamentul privind criteriile de selecţie şi procedura de ocupare a funcţiei • foarte interesant, printre atribuţiile viitorului manager se numără şi exercitarea calităţii de ordonator principal de credite • subiectul a stârnit nemulţumire în rândurile consilierilor liberali, care au avut şi o serie de amendamente legate de câteva criterii pe care le consideră formulate “cu dedicaţie” • preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, susţine că încă nu a stabilit o dată pentru organizarea concursului, făcând precizarea că deocamdată se gândeşte dacă are sau nu nevoie de un county manager
 
Încă o funcţie de conducere “pusă la dospit” la nivelul administraţiei brăilene. Pe modelul fostului primar al Brăilei, Aurel Simionescu, preşedintele Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, se gândeşte serios dacă să îşi ia un county manager, în perioada imediat următoare, sau nu. Postul deja a fost prins în organigrama instituţiei, iar la cea mai recentă şedinţă a CJ Brăila, consilierii au dezbătut şi aprobat regulamentul privind criteriile de selecţie, precum şi procedura de ocupare a acestuia. Printre cele mai importante atribuţii ale viitorului şef de judeţ se numără calitatea de ordonator principal de credite, pe care, după cum se ştie, o are în prezent doar şeful Consiliului Judeţean. Deşi nu s-a stabilit încă data concursului, iar salariul pe care l-ar putea lua county managerul rămâne momentan un mister, criteriile pe care trebuie să le îndeplinească cei interesaţi de un asemenea post au stârnit nemulţumiri mari în rândul consilierilor PNL, care au ţinut să atragă atenţia că par a fi formulate “cu dedicaţie” de către social-democraţi.
Despre oportunitatea unui asemenea post important, precum şi momentul la care s-ar putea organiza concursul, redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” au stat de vorbă cu preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, dar şi cu liderii de partide politice brăilene.
 
De ce se teme Chiriac
Preşedintele CJ Brăila, Francisk Chiriac, susţine că nu se grăbeşte neapărat în privinţa organizării concursului pentru funcţia de administrator public al judeţului. Chiar şi aşa, acesta a avut o poziţie cel puţin interesantă în legătură cu motivele pentru care a simţit nevoia pentru un astfel de subordonat pe viitor.
“Încă nu am stabilit nimic. Este la latitudinea mea. Deocamdată analizez, mă gândesc, oportunizez. Ideea era să avem pregătit tot ce înseamnă din punct de vedere legal. În momentul când mă hotărăsc să angajez un county manager, sau administrator public, să am toate documentele. E foarte simplu. După cum ştiţi un astfel de post are şi Primăria Municipiului Brăila, iar funcţia nu a fost ocupată până în prezent. Eu vreau să fac o organigramă cât mai flexibilă şi în momentul în care am nevoie de ajutor sau de oportunităţi şi lucrurile nu merg, să pot să iau o decizie. În momentul în care o să am foarte multă treabă, sau alte funcţii care o să îmi blocheze puţin şi activitatea mea ca preşedinte al Consiliului Judeţean sau alte funcţii politice, s-ar putea să am nevoie de ajutor, şi atunci o să iau o hotărâre. Dar deocamdată este o strategie formulată. În momentul când o să se întâmple ceva vă vom anunţa”, a declarat Chiriac.
Cât despre salariul pe care îl estimează pentru county manager, şeful judeţului susţine că încă nu se poate pronunţa, însă în niciun caz nu va fi unul exagerat.
“Nu m-am gândit la salariu. Dar presupun că o să aibă un salariu îndestulător. Dar să nu ne gândim la prostii. Să nu credeţi că o să îi dăm 10.000 euro. O să fie un salariu în cadrul legal. Ce spune la legea salarizării, care apropo, astăzi (n.r. – ieri) a trecut de Senat şi merge la Camera Deputaţilor pentru votul final. La partid nu am discutat despre acest post. Le-am spus doar că vreau să fac acest lucru, ca şi organigramă şi acolo ne-am oprit. În momentul când o să am o propunere o să vorbim şi în partid. Într-adevăr, primarul Marian Dragomir nu este interesat să aibă city manager. Şi eu o să mă gândesc dacă sunt interesat sau nu. Dar noi nu aveam procedurile făcute şi le-am făcut. În momentul când o să mă gândesc, o să luăm şi decizia”, a conchis sursa citată.
 
Ce atribuţii va avea county managerul şi cum trebuie să arate CV-ul celor interesaţi
Principalele atribuţii ale viitorului administrator public al Consiliului Judeţean Brăila, care au fost stipulate în expunerea de motive a proiectului arată în felul următor. County managerul se va ocupa de: “coordonarea aparatului de specialitate al CJ Brăila; coordonarea serviciilor publice de interes judeţean prestate prin intermediul aparatului de specialitate şi/sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean; exercitarea calităţii de ordonator principal de credite; elaborarea şi aplicarea unor strategii specifice, în măsură să asigure desfăşurarea în condiţii performante a activităţii curente şi de perspectivă a autorităţii; adoptarea de măsuri în vederea îndeplinirii prevederilor bugetului anual de venituri şi cheltuieli ale instituţiei, pentru dezvoltarea şi diversificarea surselor de venituri extrabugetare, în condiţiile reglementărilor legale în vigoare şi ale mandatului încredinţat; asigurarea respectării destinaţiei alocaţiilor bugetare aprobate; administrarea gestionarea, cu diligenţa unui bun proprietar, a patrimoniului judeţului şi al autorităţii, în condiţiile legii; reprezentarea instituţiei în raporturile cu terţii, conform mandatului; încheierea de acte juridice în numele şi pe seama instituţiei, conform competenţelor stabilite prin mandatul încredinţat; prezentarea, periodic sau la solicitarea Consiliului Judeţean Brăila, a situaţiei economico-financiare a autorităţii şi a instituţiilor/serviciilor din subordine; alte atribuţii relevante, încredinţate de către preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, în condiţiile legii”.
De asemenea, administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat cu preşedintele CJ, atribuţii de coordonare a aparatului de specialitate sau a serviciilor publice de interes judeţean.
Ei bine, la fel de interesante sunt şi criteriile de selecţie stabilite de consilierii judeţeni pentru ocuparea acestui post.
În primul rând trebuie subliniat că ocuparea funcţiei se va face prin concurs sau examen, în cazul în care se prezintă o singură persoană. Pe scurt, poate participa orice persoană dacă are cetăţenie română, cunoaşte limba română (vorbit şi scris), are capacitate deplină de exerciţiu, este apt din punct de vedere medical, nu a fost condamnat definitiv prin infracţiune contra comunităţii, contra statului sau contra autorităţii, de fals, ori a unor fapte de corupţie sau a unei infracţiuni săvârşite cu intenţie, care ar face o incompatibilitate cu exercitarea funcţiei, nu a fost destituită dintr-o funcţie publică sau nu i-a încetat contractul individual de muncă pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani, nu a desfăşurat activităţi de poliţie politică.
De asemenea, cei interesaţi să ocupe această poziţie, trebuie să aibă “studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licenţă în domeniul juridic sau administraţie publică; vechime în specialitatea funcţiei minim 10 ani; vechime în funcţie de conducere minim 5 ani; se constituie avantaj ca în cazul condiţiilor de vechime, activitatea
desfăşurată să fie în funcţii publice sau contractual din cadrul administraţiei publice, studii aprofundate de master în specialitatea funcţiei, se constituie avantaj expertiza în domeniul atragerii de finanţări, îndeosebi din fonduri europene, implementării şi managementului de proiect”.
Critici şi amendamente din partea liberalilor
Trebuie precizat că subiectul a agitat spiritele în cadrul celei mai recente şedinţe ordinare a CJ Brăila, iar consilierii PNL au venit cu mai multe amendamente legate de schimbarea anumitor formulări din cadrul regulamentului, pe care le-au considerat “cu dedicaţie”. Pe scurt, în frunte cu liberalul Marian Sârbu, aceştia au cerut ca informarea în privinţa organizării concursului să fie făcută de CJ Brăila cu cel puţin 15 zile lucrătoare înainte de data examenului şi nu cu 8, cum fusese trecut iniţial. De asemenea, ca depunerea dosarului de concurs să se facă în termen de 5 zile lucrătoare de la data afişării anunţului şi nu 3, aşa cum era stipulat în regulament. Totodată, PNL-iştii au cerut ca la criteriile de selecţie, să fie adăugate şi studiile economice, pe lângă cele juridice şi de administraţie publică. Toate fiind aprobate în unanimitate. Cu toate acestea, au existat şi câteva amendamente ale liberalilor care au fost respinse. Aceştia au solicitat eliminarea formulării “constituie avantaj experienţa în administraţia publică locală, pe funcţii de conducere şi în atragerea de fonduri europene”, pe motiv că ar îngrădi foarte mult posibilii candidaţi. De această dată, amendamentele au fost însă respinse cu 20 voturi “împotrivă” şi 10 “pentru” (ale consilierilor PNL prezenţi).
“Cerem o vechime în funcţie de conducere de minim 5 ani. Dacă am cerut o dată, la alt articol vechime de specialitate 10 ani, de ce mai cerem 5 ani în funcţie de conducere? De ce trebuie neapărat funcţie de conducere? Eu cred că îngrădim foarte mult şi propun să scoatem acest punct. Mai avem, se constituie avantaj în cazul condiţiilor de vechime, dacă activitatea desfăşurată este în funcţii publice, sau contractuală în cadrul administraţiei publice. De ce este avantaj şi când se constituie avantaj? La sfârşit? La un punctaj egal? Dacă e aşa, suntem de acord. Dacă nu, în ce constă avantajul? Care e avantajul? De asemenea, avem avantaj dacă a implementat proiecte pe fonduri europene sau a fost parte  în management”, a afirmat Sârbu.
În cele din urmă, proiectul amendat  a fost aprobat cu 20 voturi “pentru” şi 10 “abţineri” din partea grupului de consilieri PNL (Ovidiu Nechita, Vasile Cortez, Marian Sîrbu, Dănuţ Lungu, Alexandru Dănăilă, Laurenţiu Chiru, Mario DaRos, Ionel Enuţă, Adrian Vacu şi Vasile Constantin Varga).
“Este clar că e un CV pe care l-aţi transpus în criterii şi ştiţi deja omul pe care îl angajaţi. Iar concursul va fi doar concurs de împrejurări, nu va fi concurs!”, a afirmat Sârbu imediat după aprobarea regulamentului.
Reamintim că la şedinţă au fost prezenţi doar 30 de membri în funcţie. Au lipsit motivat liberalii Florin Cîrligea, Alfredo Pascale şi PSD-ista Carmelia Dragomir Bălănică (care a demisionat recent).
 
Rotaru consideră oportună degrevarea preşedintelui CJ Brăila
Preşedintele PSD Brăila, Ion Rotaru, a afirmat că nu au existat încă discuţii la nivelul partidului despre înfiinţarea acestui post de county manager, însă din punctul său de vedere ar putea să prezinte câteva avantaje. Acesta susţine că delegând din atribuţii către administrator, preşedintele CJ Brăila se poate ocupa mai lejer de alte chestiuni şi va putea coordona mai bine programul de guvernare locală promis în campanie.
“Plecând de la raţionamentul că în administraţia publică sunt destul de multe probleme generate de resursa umană în ansamblu şi de faptul că e greu de acoperit toată plaja de activităţi, în ideea asta a fost generată şi posibilitatea pe lege de a angaja manageri publici. Sigur că plecând de la ce se discută concret la Brăila – pentru că înţeleg că s-a aprobat regulamentul, el este pe lege -, e o oportunitate care poate fi valorificată. Iar în contextul în care se va considera necesar probabil că va fi valorificată. Dar nu e o discuţie la partid, că nu stabilim asta la partid. Este un concurs, pe nişte reguli, trebuie să se întrunească nişte condiţii. Vom vedea cine este interesat, cine participă şi cine şi ia concursul. Pentru că până la urmă acolo trebuie să ai un om care să aibă expertiză, experienţă şi capacitate de a gestiona nişte lucruri. Îi dai pe mână nişte atribuţii, nişte competenţe. Aici trebuie să discuţi despre lucrul în echipă. Dar chestia asta generează până la urmă posibilitatea preşedintelui de CJ de a avea o breşă de timp să se ocupe de celelalte probleme de care nu se ocupă managerul public. Eu zic că e o idee bună. Nu ştiu cât e de presantă. Nu am avut o discuţie în sensul ăsta. O să vedem dacă se şi valorifică până la capăt”, a afirmat Rotaru.
 
Dănăilă: «Până la urmă care mai e rolul preşedintelui de Consiliu Judeţean?!»
O părere mult mai tranşantă legată de oportunitatea angajării unui administrator public al judeţului a avut preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă. Acesta susţine că social-democraţii nu fac altceva decât să încerce să scape de responsabilităţile la care s-au angajat în campania electorală, punându-le în “cârca” sau redirecţionând un eventual eşec către altcineva.
“Noi am avut mai multe amendamente atunci. Erau unele care ţineau de procedură, iar unele chestiuni de acolo au fost destul de neclare. Erau nişte termeni de genul «poate constitui un avantaj vechimea în administraţia publică locală». Departajările nu erau foarte clare. Ce înseamnă «avantaj» până la urmă? De aceea am şi votat «împotrivă». Din punctul meu de vedere, astăzi, nu este oportună angajarea unui county manager. Până la urmă care mai e rolul preşedintelui de Consiliu Judeţean?! Cred că ar trebui să îşi asume promisiunile făcute în campanie şi cele care au fost prinse în programul de Guvernare, în mod direct şi nu prin intermediari. Are o largă majoritate în Consiliul Judeţean, deci lucrurile pot fi tranşate foarte simplu, nu mai trebuie încărcată organigrama cu încă o persoană. Practic doar va creşte nivelul de birocraţie. Asta dacă preşedintele nu vrea să delege total toate atribuţiile şi să dea Consiliul Judeţean pe mâna altcuiva. Că e posibilă şi treaba asta. Nu ştiu exact care este planul lor, dar cred că ar trebui o implicare mai mare a preşedintelui la nivelul activităţii CJ Brăila”, a declarat Dănăilă.
Sursa citată a mai afirmat că nu consideră oportună o astfel de mutare şi din cauza problemelor rămase nerezolvate din urmă, care nu şi-ar mai găsi rezolvare în contextul în care un manager proaspăt venit ar avea nevoie de o perioadă lungă de acomodare.
Simionescu nu ar spune «NU» unui astfel de concurs
Interesant de precizat este că, fostul primar al Brăilei, Aurel Simionescu (în prezent consilierul primarului Marian Dragomir) a afirmat că deşi nu ştia de existenţa unei astfel de poziţii, nici nu poate spune că nu prezintă interes.
“Trebuie văzut şi ce se doreşte în primul rând. Dacă se doreşte ceva ce putem face, sau ceva de care chiar ne ocupăm, e o treabă de discutat. Dacă se doreşte ceva în mod special, drumuri judeţene, sau fonduri europene, proiecte pe PNDL, e de văzut. Contează  şi ce se doreşte de la persoana respectivă, calităţile, responsabilităţile pe care ar trebui să şi le asume. Pentru că şi despre asta este vorba. Dar trebuie să existe şi o anumită compatibilitate cu primarul, cu preşedintele CJ când vorbim despre un asemenea post. Şi până la urmă ştiţi cum este: când ne vizităm suntem prieteni, dar când devenim şefi şi subalterni se mai schimbă lucrurile. Şi atunci, trebuie să vedem în ce măsură există o anumită compatibilitate”, a afirmat Simionescu.
Reamintim că, membrii mini-Parlamentului local au aprobat, în cadrul şedinţei ordinare a CLM Brăila din luna martie 2016, în timpul mandatului fostului edil-şef Aurel Simionescu, criteriile, procedurile şi tipul de atribuţii pentru un viitor city manager (administrator al municipiului). Ulterior, primarul Marian Dragomir a precizat că nu are nevoie de un astfel de ajutor şi că nu se gândeşte să organizeze concursul prea curând, aşa că lucrurile au rămas în aer.
 

ADMINISTRAȚIE

Tânărul social–democrat Cătălin-Adrian Tudorie, consilier municipal în locul lui Sorin Boșneag

• acesta a preluat, recent, fotoliul rămas gol în Consiliul Local Municipal Brăila, după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag, care a încetat din viață în data de 9 septembrie • Cătălin-Adrian Tudorie are 35 de ani și a activat în domeniul proiectării industriale și în cel al logisticii • după depunerea jurământului, Tudorie a preluat și locurile deținute de Boșneag în Comisia de specialitate nr. 2 și în CA-ul de la Liceul ”Anghel Saligny” • în aceeași ședință, consilierii au aprobat vacantarea locului social-democratului Adrian-Ștefan Tâmplaru, care a demisionat pe motive de incompatibilitate

Publicat

în

Tânărul social–democrat Cătălin-Adrian Tudorie, consilier municipal în locul lui Sorin Boșneag

Schimbări la nivelul Consiliului Local Municipal Brăila. În ședința ordinară a instituției din 30 octombrie a avut loc depunerea jurământului de credință a PSD-istului Cătălin-Adrian Tudorie. Acesta a ocupat poziția 19 pe lista cu care PSD Brăila s-a înscris în lupta pentru Consiliul Local Municipal în timpul Alegerilor Locale din 2024. Social-democratul are 35 de ani, este inginer mecanic proiectant și a preluat fotoliul rămas gol după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag din 9 septembrie.

Așa cum reiese din CV-ul lui Cătălin Tudorie, tânărul a absolvit Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice, specializarea ”Mașini-Unelte și Sisteme de Producție”, în cadrul Universității Politehnica din București. De asemenea, a absolvit cursurile de masterat tot în domeniul ”Mașini și Sisteme de Producție”, în cadrul Facultății de Inginerie Industrială și Robotică, București.

Începând cu luna noiembrie 2022, acesta activează pe poziția de consultant în sisteme logistice în cadrul companiei ”Jungheinrich” România (sector de activitate logistică industrială). Înainte, din iunie 2018 și până în octombrie 2022 a fost inginer mecanic proiectant în cadrul ”Simerom Engineering” (domeniul Petrol și gaze).

Tudorie, membru în Comisia de specialitate nr. 2 de administrare a domeniului public și privat

Tot cu această ocazie, membrii CLM Brăila au aprobat un alt proiect privind modificarea HCLM Brăila nr. 614 din 30 octombrie 2024 referitoare la numărul, domeniile de activitate și componența nominală a comisiilor de specialitate din cadrul CLM Brăila, cu modificările și completările ulterioare. Mai precis Cătălin-Adrian Tudorie a fost validat ca membru în Comisa de specialitate nr. 2 (de administrare a domeniului public și privat, de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură), în locul lui Sorin Boșneag. Din aceasta mai fac parte Răzvan-Ionuț Orzan, Silvia Bobi de la PSD, Daniela-Elena Rădulescu (AUR) și Cristian-Laurențiu Ioan (PNL).

De asemenea, a fost modificată și hotărârea nr. 466 din 7 septembrie 2026, referitoare la desemnarea consilierilor locali municipali în Consiliile de Administrație și în Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza Municipiului Brăila. Și aici, Tudorie a fost nominalizat pentru a face parte din CA la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”, alături de Daniel Tudose și din Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației la aceeași unitate de învățământ, ambele poziții deținute în trecut de Boșneag.

Reamintim că mandatul de consilier municipal al social-democratului Sorin-Eugen Boșneag a încetat de drept pe 28 septembrie, tot printr-o hotărâre a CLM, ca urmare a decesului acestuia.

Un alt consilier municipal PSD Brăila a demisionat

Este vorba despre Adrian-Ștefan Tîmplaru (ofițer monitorizare, licențiat în relații internaționale și studii europene) care a ocupat poziția 15 pe lista cu care PSD s-a înscris în Alegerile Locale din 2024. Mai precis, membrii CLM Brăila au constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local al lui Adrian-Ștefan Tîmplaru, ca urmare a aplicării prevederilor art. 204, alin. (2), lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Așa cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, social-democratul și-a depus demisia în data de 14 octombrie 2026, invocând apariția unei stări de incompatibilitate.

”Această hotărâre este motivată de recentele modificări legislative apărute în cadrul regimului juridic al incompatibilităților specifice funcțiilor și calităților pe care le dețin. Aceste noi prevederi legale au creat o stare de incompatibilitate care nu era prevăzută și nu exista la data depunerii candidaturii sau la momentul validării mandatului meu în urma alegerilor locale din anul 2024”, a scris Tîmplaru în demisie.

Precizăm că următorul membru supleant pe lista PSD-iștilor la CLM Brăila este Cătălin- Ștefan Aramă, economist (Analist IT), care ocupă poziția nr. 20.

Toate proiectele amintite au fost aprobate în ședința de la finele lunii octombrie cu unanimitate de voturi.

Citește articolul complet

ADMINISTRAȚIE

Fără impozite pentru balcoanele închise!

• în timp ce PSD, PNL, USR și UDMR au susținut în Parlament noul Cod al Urbanismului, ale cărui prevederi au stârnit controverse privind impozitarea balcoanelor închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că a găsit o soluție legală pentru ca proprietarii să nu plătească în plus • edilul spune că nu este de acord cu măsurile care împovărează populația și transmite că administrația locală trebuie să fie de partea oamenilor

Publicat

în

Fără impozite pentru balcoanele închise!
Bucureștiul a venit cu taxele, primarul Dragomir cu soluția

Subiectul a ajuns în atenția publică după ce prevederile noului Cod al Urbanismului, adoptat în luna august, au readus în discuție situația balcoanelor închise la bloc. Mai exact, reglementările referitoare la modificările aduse construcțiilor și la intrarea acestora în legalitate au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi tratate apartamentele ale căror balcoane au fost închise cu tâmplărie și geamuri.

Controversa are și o componentă politică. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, proiectul noului Cod al Urbanismului a fost asumat la nivelul Ministerului Dezvoltării, inițial în mandatul lui Cseke Attila (UDMR). În Parlament, proiectul a beneficiat de susținerea majorității formate din PSD, PNL, USR și UDMR, formațiuni care au contribuit la adoptarea acestuia.

Astfel, deși prevederile legislative au fost prezentate în contextul reformei urbanismului și al îndeplinirii unor obiective asumate prin PNRR, efectele unor dispoziții au ajuns să provoace îngrijorare în rândul proprietarilor de apartamente.

Una dintre cele mai discutate probleme este cea a balcoanelor închise și a posibilelor obligații fiscale sau administrative care ar putea apărea. Pentru foarte mulți proprietari, închiderea balconului nu a reprezentat un moft sau o investiție de lux, ci o necesitate.

Oamenii au făcut aceste modificări pentru a-și proteja locuințele de frig, zgomot, praf și intemperii, dar și pentru a câștiga un spațiu suplimentar util familiei. În multe blocuri din Brăila, balcoanele închise au devenit o realitate întâlnită de-a lungul anilor în numeroase apartamente.

În acest context, posibilitatea ca proprietarii să ajungă să plătească impozite duble sau să fie obligați să parcurgă proceduri administrative costisitoare pentru intrarea în legalitate a stârnit nemulțumire și numeroase întrebări.

Primarul Brăilei intervine și transmite că locuitorii orașului nu vor fi puși să plătească în plus

În timp ce noul Cod al Urbanismului, susținut în Parlament de PSD, PNL, USR și UDMR, a adus în discuție posibile costuri suplimentare pentru proprietarii de apartamente cu balcoane închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că nu este de acord cu aceste prevederi și că a identificat o soluție legală pentru ca brăilenii să nu plătească impozite duble sau taxe suplimentare.

Reacția primarului Viorel Marian Dragomir a venit printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, în care edilul și-a exprimat dezacordul față de această posibilitate și a anunțat că Primăria Brăila a identificat o soluție legală pentru rezolvarea situației.

”La Brăila, nu vor plăti impozit dublu cei care și-au închis balconul! Nu sunt de acord cu ce s-a decis la București! Am și găsit soluția!”, a transmis acesta. Edilul a criticat ideea unor obligații fiscale suplimentare pentru proprietarii care și-au închis balcoanele, subliniind că o asemenea măsură ar fi nedreaptă pentru familiile care au făcut aceste modificări din motive practice.

”Un balcon închis nu este un lux, ca să fie clar! Este o necesitate pentru confortul și liniștea unei familii”, a punctat Viorel Marian Dragomir. Primarul a explicat și care ar fi fost consecințele financiare pentru proprietari în cazul în care nu s-ar fi găsit o soluție. Pe lângă posibilitatea majorării impozitului pe apartament, oamenii ar fi putut fi nevoiți să suporte cheltuieli importante pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, taxe către Inspectoratul de Stat în Construcții, expertize tehnice, proiecte și avize.

Mai mult, toate aceste demersuri ar fi presupus timp pierdut și parcurgerea unor proceduri birocratice deloc simple pentru cetățeni. Potrivit primarului, taxele aferente unor astfel de documentații ar fi putut ajunge la valori de zece ori mai mari, ceea ce ar fi însemnat o povară suplimentară pentru proprietari.

”Administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”

Într-o perioadă în care fiecare cheltuială contează, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, vine în sprijinul locuitorilor care și-au închis balcoanele și anunță că a găsit o soluție legală pentru ca aceștia să nu fie împovărați cu impozite duble și taxe suplimentare. Edilul spune răspicat că nu este de acord cu măsurile care afectează bugetul familiilor și că administrația locală trebuie să lucreze în interesul oamenilor.

Viorel Marian Dragomir a transmis că administrația locală trebuie să fie de partea cetățenilor și să caute soluții atunci când apar probleme care le pot afecta bugetul familiei.

Acesta a afirmat că nu este normal ca oamenii să fie puși în situația de a suporta costuri suplimentare pentru o modificare pe care mulți au făcut-o cu ani în urmă, în scopul îmbunătățirii condițiilor de locuit. ”Cât timp sunt eu primar, la Brăila facem administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”, a afirmat edilul. Acesta a ținut să sublinieze că poziția sa nu este una singulară, amintind că și în timpul pandemiei, dar și în alte situații în care deciziile luate la nivel central au afectat comunitatea locală, a ales să se opună măsurilor pe care le-a considerat nedrepte pentru brăileni.

Viorel Marian Dragomir susține că mandatul său este dedicat modernizării orașului, schimbării în bine a Brăilei și găsirii unor soluții în beneficiul comunității, nu introducerii unor noi piedici birocratice sau poveri financiare pentru locuitori.

Viorel Marian Dragomir a insistat asupra faptului că soluția identificată de Primăria Brăila este una legală și sigură, astfel încât proprietarii care și-au închis balcoanele să nu fie obligați să suporte cheltuieli suplimentare.

Reacția brăilenilor: peste 2.400 de aprecieri și mai mult de 600 de distribuiri în doar câteva ore

Interesul pentru acest subiect este confirmat și de reacțiile din mediul online. Postarea primarului a strâns, în numai câteva ore, peste 2.400 de aprecieri și a fost distribuită de peste 600 de ori. Numărul mare de reacții arată cât de importantă era această clarificare pentru locuitorii municipiului.

Brăilenii au urmărit subiectul cu interes, iar distribuirea masivă a mesajului demonstrează că informația era una așteptată și că situația îi preocupa pe numeroși proprietari de apartamente. Într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor sunt tot mai atent calculate, perspectiva unor noi taxe sau a unor obligații financiare suplimentare nu putea trece neobservată.

Tocmai de aceea, anunțul edilului a reprezentat un răspuns la o preocupare reală a comunității. Dincolo de disputa privind prevederile legislative adoptate la nivel central, mesajul transmis de primarul Brăilei pune în prim-plan o problemă concretă a oamenilor: nevoia de a nu fi împovărați cu noi taxe și proceduri pentru propriile locuințe.

Viorel Marian Dragomir a încheiat mesajul reafirmând că administrația locală își va continua proiectele de modernizare a orașului, dar fără a ignora problemele de zi cu zi ale brăilenilor.

”Continuăm împreună să construim pentru Brăila, nu să demolăm balcoane și să plătim dublu sau de zece ori!”, a transmis primarul.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧