Social Media

Administrație

Şcolile lui Dragomir

Timp de citire: 17 minute

• aproape 7 milioane de euro din fonduri europene, de la bugetul naţional şi local pentru învăţământul brăilean • primarul Marian Dragomir a prezentat, ieri, o listă completă a tuturor investiţiilor făcute de Primăria Brăila în grădiniţe, şcoli şi licee în 2018 • edilul-şef a dorit să clarifice situaţia după ce a fost acuzat, recent, de consilierii liberali că municipalitatea a investit foarte puţin în şcoli, în special pe segmentul reparaţii şi curăţenie • Dragomir vorbeşte despre investiţii generale de 1.080.000 euro numai de la bugetul local şi despre aproximativ 540.000 euro din costul standard per elev pentru curăţenie şi reparaţii • acesta a amintit şi despre 8 proiecte pe care le-a pregătit pentru 2019 • totodată, primarul a ţinut să le ureze mult succes şi rezultate excelente elevilor şi profesorilor brăileni, în noul an şcolar
 
Investiţii de milioane de euro în învăţământul brăilean. Odată cu începerea noului an şcolar, primarul Marian Dragomir a ieşit “la rampă” şi a prezentat o listă completă cu toate investiţiile făcute de municipalitate în grădiniţele, şcolile şi liceele din Brăila. Asta, după ce a primit, recent, o serie de acuzaţii din partea consilierilor municipali PNL Brăila, care au susţinut că Primăria investeşte extrem de puţin în şcoli comparativ cu alte municipii din ţară, în special pe segmentul reparaţii şi igienizare în timpul verii. Dragomir consideră declaraţiile liberalilor de-a dreptul mincinoase şi a ţinut să prezinte o listă privind banii investiţi în şcolile brăilene în 2018 din fonduri europene, bugetul naţional, bugetul local şi bugetele instituţiilor de învăţământ, precum şi câteva proiecte pregătite pentru 2019 cu surse de finanţare.
Ei bine, potrivit acestuia, Primăria Brăila are proiecte cu finanţare europeană aprobate în valoare de 3.670.000 euro, proiecte în analiză de 805.000 euro, proiecte cu finanţare de la bugetul local şi naţional de 1.270.000 euro, dar şi investiţii în învăţământ din bugetul local care totalizează 1.080.000 euro. Cu alte cuvinte, discutăm despre suma totală deloc de neglijat de aproape 7 milioane euro (31.612.572 lei / 6.825.000 euro) investiţi în şcoli din fonduri europene, bugetul local şi naţional. În paralel, Dragomir a anunţat că şcolile investesc din costul standard per elev suma de 540.000 euro pentru curăţenie şi repraraţii. Iar la toate acestea se adaugă şi fondul de premiere al elevilor şi profesorilor cu rezultate deosebite la olimpiadele şi concursurile naţionale şi internaţionale, bursele oferite din bugetul propriu al Primăriei, dar şi faptul că în 2018, pentru prima oară, transportul pe autobuz şi tramvai a devenit gratuit pentru toţi elevii şi studenţii din Brăila.
 
Dragomir: «2018 şi 2019 vor aduce cele mai mari investiţii în învăţământ din ultimii ani»
Primarul Marian Dragomir s-a arătat extrem de deranjat de acuzaţiile venite din partea PNL Brăila în privinţa faptului că municipalitatea ar ignora investiţiile în grădiniţe, şcoli şi licee, astfel că a ţinut să îi atace la rândul său, reamintind faptul că aceştia nu au votat bugetul pe 2018, unde au fost prinse toate investiţiile din Învăţământ.
“Aceste sume dovedesc interesul pe care îl acordăm Învăţământului. Astfel, anii 2018 şi 2019 vor aduce cele mai mari investiţii în învăţământ din ultimii ani. Consilierii PNL Brăila nu au votat bugetul care includea şi investiţiile în şcoli. În aceste condiţii, ei nu ştiu ce cuprinde bugetul, deoarece au fost interesaţi permanent doar de scandal şi circ. Concluzia este că nici măcar un leu din sumele alocate grădiniţelor, şcolilor şi licelor din Brăila nu se datorează PNL ca urmare a faptului că PNL nu a votat bugetul. Atitudinea lor de a minţi permanent şi a arunca informaţii false este jenantă. Încă o dată dovedesc cu cifre adevărul. Pentru primarul Dragomir şi majoritatea consilierilor PSD, ALDE şi PND investiţiile în şcoli au reprezentat un motiv în plus pentru a propune şi vota bugetul. Elevilor şi profesorilor le doresc mult succes, rezultate excelente şi îmi doresc ca peste ani, când generaţia lor va administra oraşul să îşi aducă aminte cu plăcere de anii tinereţii”, a afirmat Dragomir.
 
Proiecte cu finanţare de la Uniunea Europeană
În lista pe care a transmis-o redactorilor “Obiectiv – Vocea Brăilei”, primarul Marian Dragomir a dorit să prezinte defalcat modul în care s-au investit bani în Învăţământ, plecând de la proiectele cu finanţare din fonduri europene, aprobate deja, în procedură de aprobare, dar şi cele la stadiul de documentaţie. În ceea ce priveşte proiectele aprobate, suma totală este de
17.060.000 lei (aprox. 3.670.000 euro) şi vizează în special eficientizarea energetică, dar şi reabilitări. La Eficientizare energetică, cei mai mulţi bani se duc la Grădiniţa cu program prelungit nr. 48 “Luceafărul” –  3.213.000 lei (unde urmează semnarea contractului de finanţare). La acesta se mai adaugă încă 5 proiecte: Grădiniţa 47 “Pinochio” – 2.294.000 lei (proiect aprobat, contract de finanţare semnat); Corp C3 Grădiniţa 60 şi internat Liceul cu Program Sportiv – 2.656.000 lei (urmează semnarea); Grădiniţa 36 “Furnicuţa” – 1.704.000 lei; Grădiniţa 7 “Lizuca” – 2.512.000 lei (în evaluare). În ceea ce priveşte reabilitările, modernizările şi dotările, la Şcoala Gimnazială “Mihai Eminescu” discutăm despre 4.681.000 lei – proiect aprobat, unde urmează semnarea contractului de finanţare.
La capitolul proiecte depuse pentru a obţine finanţare din partea UE, Dragomir notează reabilitarea, modernizarea şi dotarea şcolii Gimnaziale “Mihai Viteazul” – 3.745.000 (aprox. 805.000 euro) – proiect aflat în evaluare. La acesta, edilul-şef a mai adăugat şi 3 proiecte aflate în procedură de pregătire a documentaţiei: consolidare, reabilitare, extindere şi dotare Grădiniţa 18 (în fază de realizare documentaţie tehnico – economică); Realizarea unei creşe în ansamblul Buzăului/Radu Negru –  proiect în fază de realizare documentaţie tehnico – economică -, unde primăria vrea o creşă dotată corespunzător într-un cartier relativ nou, cu populaţie tânără şi cu mulţi copii de vârstă antepreşcolară; Reabilitare şi dotare corpurile C1, C2 şi C3 de la Colegiul Tehnic “C. D. Neniţescu” – în fază de realizare documentaţie tehnico – economică.
“Investiţia (n.r. – de la C.D. Neniţescu) va determina creşterea calităţii infrastructurii educaţionale, asigurării accesului la educaţie pentru un număr mai mare de elevi şi sprijinirea participării absolvenţilor pe piaţa forţei de muncă în vederea găsirii unui job. Astfel, clădirile liceului vor fi reabilitate, modernizate şi se vor instala echipamentele, utilajele necesare pentru derularea procesului educaţional, astfel încât baza materială va fi relevantă pentru viitoarele calificări ale absolvenţilor”, a mai adăugat primarul.
 
1,2 milioane euro doar pentru «Panait Cerna»
Este vorba despre un proiect de consolidare şi reabilitare a Corpurilor A şi B ale Liceului Teoretic “Panait Cerna”, în cofinanţare de la bugetul local şi bugetul naţional în valoare totală de 5.917.930 lei (aprox. 1.270.000 euro). Mai exact 407.490 lei de la bugetul local şi 5.510.440 lei de la bugetul naţional. Potrivit lui Marian Dragomir, proiectul şi contractul de finanţare au fost deja aprobate.
Pe lângă această investiţie, primarul mai aminteşte şi alte 5 proiecte finanţate exclusiv din banii municipalităţii, începute în 2018 şi alte 12 din anii anteriori, aflate în derulare. În total, discutăm despre 5.039.740 lei (aprox. 1.080.000 euro), bani alocaţi de Primărie pentru grădiniţe, şcoli şi licee.
Dintre proiectele demarate în acest an, cei mai mulţi bani din partea municipalităţii au fost alocaţi către Liceul Teoretic “Panait Cerna” (consolidare, modernizare şi dotare sală sport) şi Colegiul Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” (reabilitare şi modernizare clădire monument istoric – faza de proiectare) – câte 100.000 lei fiecare. Pe următorul loc în top s-ar afla Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” (Reabilitare termică a clădirii cu mijloace adecvate/compatibile cu statutul de monument istoric) – 97.820 lei. Bani s-au dat şi pentru reabilitarea Bazinului acoperit de înot – Liceul cu Program Sportiv – 25.000 lei (pentru proiectare – DALI); Reabilitare şi înlocuire instalaţii de limitare şi stingere incendiu cu hidranţi interiori – Grădiniţa 37 “Dumbrava Minunată” – 75.000 lei.
În ceea ce priveşte investiţiile aflate deja în derulare, începute în anii anteriori, potrivit listei lui Dragomir, cei mai mulţi bani s-au dat către Liceul de Arte “H. Darclee” (Reabilitare Corp E, Calea Galaţi nr. 33) – 1.654.110 lei, obiectiv care ar trebui să fie inaugurat la începutul lunii octombrie, după cum anunţă edilul-şef. Nici Şcoala Gimnazială “Radu Tudoran” nu stă mai rău. Pentru proiectul “Reabilitare, extindere şi schimbare de destinaţie din atelier în clădire multifuncţională Corp C2” s-a alocat suma de 1.084.030 lei.
Alte asemenea proiecte sunt: continuarea lucrărilor la construirea Sălii de Sport Şcoala Gimnazială “Mihu Dragomir” – 373.000 lei; continuarea lucrărilor la execuţia campusului şcolar al Liceului Pedagogic “D.P. Perpessiciuss” – 300.000 lei; extindere Grădiniţa 37 “Dumbrava Minunată” – 400.000 lei; construire Grădiniţa 40 şi Colegiul Naţional “Ana Aslan” – 300.000 lei; reabilitare corp clădire Calea Călăraşilor nr. 104, structură Grădiniţa 37 “Dumbrava Minunată” – 50.000 lei; reabilitare faţadă termosistem, corp şcoală, corp CT atelier la Şcoala Gimnazială “Fănuş Neagu” – 305.930 lei; consolidare şi amenajare clădire corp C1 la Colegiul Tehnic “Panait Istrati” – 559.549 lei; amenajare construcţie rezervă apă hidranţi interiori, închidere casa scării şi amenajare acces incintă Şcoala Gimnazială “Mihail Kogălniceanu” – 73.510 lei; amenajare construcţii rezervă apă – hidranţi interiori, reţea de hidranţi interiori, închidere casa scării şi amenajare acces incintă Şcoala Gimnazială “George Coşbuc” – 51.160 lei; amenajare construcţii rezervă apă – hidranţi interiori, reţea de hidranţi interiori, închidere casa scării şi amenajare acces incintă Şcoala Gimnazială “Aleksandr Sergheevici Puşkin” – 50.180 lei, fonduri alocate de la bugetul local.
La acestea se adaugă două proiecte cărora li s-au aprobat indicatorii tehnico-economici prin Hotărâri de Consiliu Local Municipal şi urmează a primi finanţare – 20.280 euro. Şcoala Gimnazială “Ecaterina Teodoroiu” (Instalaţie de detectare, semnalizare şi avertizare incendiu) – 46.246 lei; Şcoala Gimnazială “Mihu Dragomir” (Instalaţie de stingere a incendiilor cu hidranţi interiori şi iluminat de securitate prin marcarea hidranţilor) – 45.039 lei.
 
Pentru reparaţii şi igienizări, bani din bugetele unităţilor de învăţământ
Plecând de la faptul că liberalii brăileni au criticat faptul că Primăria alocă prea puţini bani pentru segmentul reparaţii curente/igienizări şcoli în timpul vacanţelor de vară, Marian Dragomir a ţinut să explice care este procedura în cazul banilor proveniţi din costul standard per elev.
“În conformitate cu Hotărârea 72/2013 privind aprobarea normelor metodologice pentru determinarea costului standard per elev/ preşcolar şi stabilirea finanţării de bază a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat «Finanţarea de bază a unei unităţi de învăţământ preuniversitar rezultă din multiplicarea costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii de învăţământ preuniversitar şi cu numărul de elevi». Art. 1 alin (4) spune că «Finanţarea cheltuielilor cu pregătirea profesională, a cheltuielilor cu evaluarea periodică a elevilor, precum şi a cheltuielilor prevăzute la articolul bugetar bunuri şi servicii se face pe baza costului standard per elev/preşcolar». Atenţie, potrivit Art. 5 alin(2) Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale răspund de repartizarea sumelor pe unităţi de învăţământ, pe baza numărului de elevi/preşcolari şi a costurilor standard şi le supun aprobării autorităţilor deliberative. Ţinând cont de prevederile Hotărârii enunţate mai sus, bugetele unităţilor de învăţământ au fost aprobate prin hotărâre de consiliu local, acestea conţinând toate capitolele bugetare, inclusiv cheltuieli pe curăţenie şi reparaţii curente, hotărâre care nu a primit vot pozitiv din partea consilierilor locali PNL”, a afirmat Dragomir.
Cât despre banii alocaţi pe acest segment, potrivit datelor venite de la edilul-şef, vorbim în total despre 2.518.830 lei (aprox. 540.000 euro). Acesta le-a prezentat pe categorii: bani pentru curăţenie şi bani pentru reparaţii. Astfel, pentru materiale de curăţenie s-au alocat 331.710 lei, iar pentru reparaţii curente au fost alocaţi 2.187.120 lei. Pentru a fi cât mai transparent, Dragomir a venit cu o listă pe cele două categorii (acolo unde a fost cazul) la fiecare unitate de învăţământ din Brăila.
Dacă ar fi să facem un top în ceea ce priveşte grădiniţele, cea care a alocat cei mai mulţi bani pentru curăţenie în 2018 este Grădiniţa nr. 48 – 10.000 lei, urmată de Grădiniţa 37 şi Grădiniţa 2, în timp, ce la polul opus se află Grădiniţele 6 şi 7, cu câte 2.000 lei fiecare. La capitolul Reparaţii, cei mai mulţi bani au fost alocaţi de Grădiniţa 51 – 14.000 lei, în timp ce Grădiniţele 1, 8, 11, 37, 47 nu au alocat niciun ban.
Ei bine, repartizarea completă a sumelor date de grădiniţe pentru curăţenie/reparaţii arată în felul următor: Grădiniţa nr. 1 (curăţenie) – 3.000 lei; Grădiniţa 2 (curăţenie) – 7.000 lei, (reparaţii) – 5.010 lei; Grădiniţa 6 (curăţenie) – 2.000 lei, (reparaţii) – 5.000 lei; Grădiniţa 7 (curăţenie) – 2.000 lei, (reparaţii) – 5.500 lei; Grădiniţa 8 (curăţenie) – 3.000 lei; Grădiniţa 11 (curăţenie) – 5.000 lei; Grădiniţa 36 (curăţenie) – 4.000 lei, (reparaţii) – 11.000 lei; Grădiniţa 37 (curăţenie) – 8.000 lei; Grădiniţa 39 (curăţenie) – 3.000 lei, (reparaţii) – 5.000 lei; Grădiniţa 47 (curăţenie) – 3.330 lei; Grădiniţa 48 (curăţenie) – 10.000 lei, (reparaţii) – 5.000 lei; Grădiniţa 49 (curăţenie) – 2.500 lei, (reparaţii) – 5.410 lei; Grădiniţa 51 (curăţenie) – 2.500 lei, (reparaţii) – 14.000 lei; Grădiniţa 56 (curăţenie) – 4.320 lei, (reparaţii) – 6.500 lei.
În topul şcolilor gimnaziale, la capitolul bani alocaţi pentru curăţenie cel mai bine se poziţionează Şcoala “Fănuş Neagu” cu 18.000 lei, iar la pol opus Şcoala “Mihail Sadoveanu”, cu doar 1.000 lei. În timp ce pentru reparaţii, în vârf este Şcoala “Mihai Eminescu” cu 195.000 lei, iar la finalul clasamentului Şcoala Mihail Sadoveanu, cu 1.000 lei.
Situaţia banilor din costul standard per elev alocaţi de şcolile gimnaziale din Brăila pentru curăţenie şi reparaţii arată în felul următor:
Şcoala Gimnazială “Vlaicu Vodă” (curăţenie) – 4.000 lei, (reparaţii) – 53.000 lei; Şcoala “Fănuş Neagu” – (curăţenie) – 18.000 lei, (reparaţii) 120.000 lei; Şcoala “Alexandru Ioan Cuza” (curăţenie) – 3.000 lei, (reparaţii) – 168.310 lei; Şcoala “Nikos Kazantzakis” (curăţenie) – 15.000 lei, (reparaţii) – 40.000 lei; Şcoala “Ion Creangă” (curăţenie) – 6.000 lei, (reparaţii) – 90.000 lei; Şcoala “Ion Băncilă” (curăţenie) – 4.000 lei, (reparaţii) – 46.000 lei; Şcoala “Anton Pann” (curăţenie) – 4.000 lei, (reparaţii) – 47.000 lei; Şcoala “Ion Luca Caragiale” (curăţenie) – 12.000 lei, (reparaţii) – 60.000 lei; Şcoala “Nedelcu Chercea” (curăţenie) – 6.000 lei, (reparaţii) – 25.000 lei; Şcoala “Ecaterina Teodoroiu” (curăţenie) – 3.600 lei, (reparaţii) – 50.000 lei; Şcoala “Mihu Dragomir” (curăţenie) – 8.000 lei, (reparaţii) – 60.000 lei; Şcoala “Mihail Kogălniceanu” (curăţenie) – 1.800 lei, (reparaţii) – 42.000 lei; Şcoala “George Coşbuc” (curăţenie) – 4.200 lei, (reparaţii) – 40.000 lei; Şcoala “A. S. Puşkin” (curăţenie) – 2.500 lei, (reparaţii) – 20.000 lei; Şcoala “Radu Tudoran” (curăţenie) – 3.000 lei, (reparaţii) – 45.000 lei; Şcoala “Mihai Eminescu” (curăţenie) – 6.000 lei, (reparaţii) – 195.000 lei; Şcoala “Aurel Vlaicu” (curăţenie) – 2.000 lei, (reparaţii) – 35.070 lei; Şcoala “Vasile Alecsandri” (curăţenie) – 3.700 lei, (reparaţii) – 50.000 lei; Şcoala “Mihail Sadoveanu” (curăţenie) – 1.000 lei, (reparaţii) – 21.000 lei; Şcoala “Mihai Viteazul” (curăţenie) – 5.000 lei, (reparaţii) 30.090 lei; Şcoala “Dimitrie Cantemir” (curăţenie) – 3.500 lei, (reparaţii) 10.450 lei; Şcoala “Sf. Andrei” (curăţenie) – 4.810 lei, (reparaţii) 70.000 lei.
În cazul liceelor, cei mai mulţi bani alocaţi pentru curăţenie s-au înregistrat la  Liceul Pedagogic “D.P. Perpessicius” – 24.000 lei, în timp ce la polul opus se află Liceul cu Program Sportiv, care nu a dat niciun leu. La reparaţii în vârful clasamentului se află Colegiul Tehnic “C.D. Neniţescu”, cu 171.550 lei, urmat de Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” cu 100.000 lei. În topul liceelor cu cei mai puţini bani alocaţi pentru reparaţii, pe ultimul loc se află Liceul Teoretic “Panait Cerna”, cu 5.000 lei.
Situaţia liceelor la acest capitol, prezentată de primarul Marian Dragomir, arată în felul următor: Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu” (curăţenie) – 10.000 lei, (reparaţii) – 100.000 lei; Colegiul Naţional “Gheorghe Munteanu Murgoci” (curăţenie) – 16.690 lei, (reparaţii) – 60.500 lei; Liceul Teoretic “Panait Cerna” (curăţenie) – 5.000 lei, (reparaţii) – 5.000 lei; Liceul de Arte “Hariclea Darclee” (curăţenie) – 20.000 lei, (reparaţii) – 76.050 lei; Liceul cu Program Sportiv (reparaţii) – 27.000 lei; Liceul Pedagogic “D.P. Perpessicius” (curăţenie) – 24.000 lei, (reparaţii) 30.000 lei; Colegiul Economic “Ion Ghica” (curăţenie) – 2.000 lei, (reparaţii) – 70.000 lei; Liceul Teoretic “Mihail Sebastian” (curăţenie) -10.000 lei, (reparaţii) – 22.060 lei; Colegiul Tehnic “Panait Istrati” (curăţenie) – 8.000 lei, (reparaţii) – 47.420 lei; Colegiul Tehnic “Edmond Nicolau” (curăţenie) – 3.000 lei, (reparaţii) – 53.000 lei; Colegiul Tehnic “C.D. Neniţescu” (curăţenie) – 18.000 lei, (reparaţii) – 171.550 lei; Liceul Tehnologic “Anghel Saligny” (curăţenie) – 11.000 lei, (reparaţii) – 32.280 lei; Colegiul Naţional “Ana Aslan” (curăţenie) – 9.000 lei, (reparaţii) – 63.670 lei; Liceul Tehnologic “Gh. K. Constantinescu” (curăţenie) – 3.260 lei, (reparaţii) – 15.750 lei; Liceul Tehnologic “Grigore Moisil” (curăţenie) – 6.000 lei, (reparaţii) 7.500 lei; Liceul Teoretic “Nicolae Iorga” (curăţenie) – 5.000 lei, (reparaţii) – 25.000 lei.
 
Încă 8 proiecte pe care Dragomir le are în plan
În acelaşi context, primarul Marian Dragomir a prezentat alte opt proiecte de investiţii ce urmează a fi propuse pentru finanţare. Acesta a explicat că indicatorii tehnico – economici urmează a fi aprobaţi în CLM Brăila, în funcţie de data depunerii devizului şi documentaţiei de către unităţile de învăţământ, iar sumele vor fi apoi suportate integral de la bugetul local.
“O parte din aceste documentaţii sunt complete şi se va propune alocarea fondurilor în luna septembrie”, a subliniat Dragomir.
Este vorba despre repararea conductei de scurgere (canalizare) şi repararea asfaltului din curtea Grădiniţei nr. 2 – urmare a intervenţiei ce a fost realizată în 2017, când s-a înlocuit conducta de racord canalizare către reţeaua stradală – 4.000 lei; renovarea grupului sanitar pentru structura Grădiniţa nr. 29 – înlocuirea gresiei, faianţei şi a obiectelor sanitare, recondiţionarea pereţilor interiori şi exteriori, înlocuirea instalaţiei sanitare – 15.350 lei; achiziţionarea şi înlocuirea boilerului de la centrala termică, achiziţionarea şi montarea unui hidrofor cu comandă electronică, înlocuirea scurgerii toalete, a blocului alimentar şi pluviale la Grădiniţa nr. 8 – 10.000 lei; plata facturilor de utilităţi (gaze şi energie electrică) – 14.000 lei -, întocmirea planurilor de intervenţii în caz de incendiu – 6.000 lei -, înlocuirea cazanului termic – 17.830 lei – la Grădiniţa nr. 49; achiziţionarea şi înlocuirea centralei termice la Şcoala Gimnazială “I.L. Caragiale” – 16.000 lei; achiziţionarea şi montarea de toalete destinate persoanelor cu dizabilităţi la Şcoala Gimnazială “Nedelcu Chercea” şi repararea terasei Corpului 1 de clădire la Şcoala Gimnazială “Radu Tudoran” – 72.905,30 lei; precum şi achiziţionarea unei centrale termice la Colegiul Economic “Ion Ghica” – 30.000 lei.

Administrație

O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei

• consilierii municipali au aprobat, recent, atribuirea acestei denumiri drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635 • solicitarea a venit din partea societății Leroy Merlin România SRL, dar și a unui cetățean • consilierul municipal SOS România Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a precizat că deși Brăila este oraș martir, încă nu are nicio denumire de stradă legată de evenimentele din Decembrie 1989 • primarul Marian Dragomir s-a arătat deschis către această idee și a precizat că va analiza posibilitatea de a redenumi o zonă cu un nume legat de Revoluție

Publicat

în

O nouă arteră «botezată» în Municipiul Brăila: Strada Munteniei

Municipiul Brăila are în nomenclator o nouă stradă. Mai precis, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 octombrie, consilierii au aprobat atribuirea denumirii ”Strada Munteniei” drumului ce aparține domeniului public al Municipiului Brăila, situat între Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cadastral cu NC 101247 și NC 1635.

Totodată au votat și includerea străzii în nomenclatorul stradal al Municipiului Brăila. Mai mult, consilierii au stabilit și că accesul stradal va fi permis necondiționat tuturor operatorilor serviciilor de utilitate publică, precum și celor specializați pentru situații de urgență.

După cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, acest demers a pornit ca urmare a unei adrese venite din partea societății Leroy Merlin România SRL, care a solicitat atribuirea unei denumiri de arteră și inventarierea în Domeniul  Public al Municipiului Brăila, în conformitate cu Planul Urbanistic Zonal ”Schimbare Funcțiune CS2 și M1A și construire Complex Comercial Bricolaj Leroy Merlin; Gospodărire Apa, Împrejmuire și Porți, Drumuri, Alei, Spații Verzi, Organizarea Lucrărilor de Execuție”, aprobat printr-o hotărâre a CLM Brăila din 22 ianuarie 2025, dar și în urma unei cereri transmise de către un cetățean privind necesitatea atribuirii unei denumiri străzii respective.

”Având în vedere modificarea în timp a geometriei imobilelor existente și organizarea urbanistică în această zonă, și că în prezent sunt deținători de imobile cu acces din drumul identificat cu NC 103568, se impune atribuirea unei denumiri de stradă și includerea acesteia în Nomenclatorul Străzilor din Municipiul Brăila. Prin atribuirea de denumire de arteră a drumului de acces, în conformitate cu prevederile art. 67 din OG nr. 43/1997 privind regimul juridic al drumurilor și Anexa I cu Normele tehnice privind proiectarea și realizarea străzilor în localitățile urbane, precum și atribuirea de numere administrative loturilor aferente, acestea vor avea adrese administrative și vor putea fi înscrise fiscal de către deținătorii acestora, precum și faptul că vor putea solicita autorizații de construire și branșamente la rețelele de utilități publice”, se menționează în raportul de specialitate.

Suprafața arterei respective este de 4.341 mp, iar limitele sunt: Municipiul Brăila – Șoseaua Râmnicu Sărat și limitele de proprietate identificate cu NC 101247 și NC 1635, conform planului de încadrare în zonă, după cum se mai menționează în proiect.

Discuții despre o stradă dedicată Revoluției din 1989

La momentul votului proiectului, președintele SOS România, organizația județului Brăila, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, a intervenit în plen pentru a atrage atenția că municipalitatea ar trebui să stabilească denumirea unei străzi dedicate Revoluției din 1989, având în vedere că Brăila este oraș martir.

”Stimați colegi, atât noi, cât și Comisia de urbanism, ar trebui să fim atenți când apar astfel de situații privind atribuirea unor denumiri de străzi, ținând cont de faptul că aceste denumiri trebuie să reflecte și unele aspecte din istoria Brăilei. Mă refer la istoria recentă. De exemplu, noi nu avem nicio denumire legată de evenimentele din 1989. Am avut aici 43 de morți și 99 de răniți. Vă dați seama, o pierdere importantă! Brăila este oraș martir și totuși nu are o denumire semnificativă pentru o stradă, o alee, un parc, legat de acest eveniment.

Ca să nu mai dau și un alt exemplu, nu știu dacă în Brăila, există vreo stradă legată de Hariclea Darclée, cea mai mare personalitate a Brăilei din secolul XIX. Ar trebui, deci, să fim atenți și să ținem cont de astfel de probleme, de astfel de aspecte, când apar posibilitățile de atribuire a denumirii unei străzi. Mulțumesc!”, a declarat Alexandru.

Proiectul a fost aprobat cu unanimitate de voturi. Ulterior, în cadrul ședinței, în timpul numărării voturilor secrete pentru alte proiecte, consilierii au purtat câteva discuții libere.

În acest context, primarul Marian Dragomir a dorit să puncteze că este de acord cu propunerea lui Alexandru și a menționat că o posibilă astfel de denumire ar fi ”Piața Revoluției”, însă nu ar dori ca modificarea numelui vreunei străzi să afecteze locuitorii din zonă sau comercianții, care să fie nevoiți să își schimbe cărțile de identitate, documente oficiale și așa mai departe.

Acesta a transmis totuși că secretarul general al Municipiului Brăila, Ion Drăgan va verifica situația în teren și dacă va fi posibil, se va încerca atribuirea unei astfel de denumiri pentru o arteră din oraș.

Citește articolul complet

Administrație

Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii

• în județul Brăila sunt 5 comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori • dintre acestea, 4 sunt conduse de liberali și una de un primar PSD, în vreme ce la nivel național social-democrații au mai multe primării care se ”califică” pentru comasare • în această săptămână proiectul va intra în dezbatere publică astfel încât se va încheia, cel puțin teoretic, perioada speculațiilor

Publicat

în

Operațiunea ”Comasarea”. Ce spun primarii

Proiectul de reorganizare administrativ-teritorială a României va fi lansat în consultare publică în această săptămână, pentru o perioadă de 10 zile, după care va fi transmis Guvernului, informează Radio România Actualități.

Ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a precizat că procesul se va face în două etape, prima fiind de comasare voluntară, pentru care ar trebuie organizate referendumuri locale şi în urma căreia respectivele administraţii ar putea beneficia de investiţii şi facilităţi fiscale.

„Gândim un program de investiții pentru cei care aleg să comaseze voluntar, cu sprijin, și inclusiv și pentru cetățeni reducerea impozitelor cu până la 50%, pentru cei care aleg să se comanseze. Noi am început deja primele demersuri, îmi doresc să vin cât mai repede cu acest program de finanțare pentru cei care doresc să facă această comansare voluntară și, bineînțeles, să putem să le ducem într-un timp cât mai scurt și dumnealor să inițieze demersurile pentru referendumuri locale, care vor avea loc până la 1 martie 2027. În fiecare județ avem deja discuții și avem și primari care doresc să facă această comansare voluntară”, a declarat Alexandru Stoica, postului național de radio.

A doua etapă a reorganizării administrativ-teritoriale va avea loc după 1 martie 2027, când Guvernul îşi va asuma răspunderea în Parlament pe un astfel de proiect de lege.

”O să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contra”

”Totul se va desfășura ca-nainte. Chiar dacă primăria din zona respectivă o să treacă la cealaltă de lângă, acolo o să rămână un punct de informare, un punct de lucru, în care o să fie un angajat care o să-i ajute mereu: că au nevoie de o adeverință, că vin la plata taxelor. Deci totul va fi ca înainte și va fi un birou dotat cu tot ce înseamnă partea de digitalizare, ca să semneze în timp real anumite adeverințe. Deci o să gândim până-n detaliu aceste lucruri ca cetățenii să nu simtă această comasare, din contră: o să vadă că se trage o țeavă de canalizare, că vine o rețea de alimentare cu apă.(…) Din contră, o să aibă mai multe beneficii. Eu cel puțin așa gândesc lucrurile, ca ei să aibă acces la mult mai multe servicii de de calitate”, a mai explicat ministrul Dezvoltării la Radio România Actualități.

Dacă la nivel național primăriile PSD sunt mai bine de jumătate din numărul total al localităților care ar intra la comasare, în Brăila din 5 localități, 4 edili sunt de la PNL. Cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a luat un ”puls” tuturor primarilor care conduc comune cu mai puțin de 1500 de locuitori. Iată declarațiile:

Primarii vin cu argumente pertinente

Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea:

Ilie Efteme (PSD), primarul comunei Siliștea

”Punctul meu de vedere este că dacă legislația și tot ceea ce vor pune dânșii la dispoziție va duce în această direcție, dacă dânșii hotărăsc comasarea, noi nu avem ce să facem. Statistic, la ora aceasta am 1.878 de locuitori. Dacă dânșii vor hotărî că Siliștea va trebui să intre la comasare, atunci va trebui să le explicăm oamenilor pe îndelete, situația care se va crea. Dacă mă întrebați pe mine, la Siliștea nu este o problemă din punct de vedere al finanțărilor vizavi de ceea ce se întâmplă la nivel de salarii.

Dar dacă legea-i lege, mi se pare corect să o respectăm. Și atunci vom vedea cum se va produce comasarea și cu cine. Nu știu cu cine ar putea să ne unească: cu Cazasu sau cu Romanu. Nu știu. Am citit și eu că se vor face evaluări, că vor fi niște criterii. La momentul acesta nu avem nimic concret. Să fi avut discuții cu privire la comunitățile noastre despre această comasare.

Probabil că și dânșii dacă vor găsi soluția care va trebui să fie adecvată pentru aceste comune și va fi evaluată fiecare din toate punctele de vedere, și al banilor care vin din diverse surse, pentru finanțare proprie, vor găsi soluția care să fie cea mai utilă pentru cetățeni. Dar vă spun: nimeni nu s-a născut primar. Nimeni nu va muri primar doar că așa s-a născut el. Eu spun că prioritățile pentru comunitate sunt esențiale!”

Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița:

Tudorel Gîscă (PNL), primarul Comunei Racovița

”O astfel de intenție există de mult timp, dar nu s-a materializat cu nimic până acum. Legat de mine, ce să spun?! Dacă e musai, cu plăcere! Nu avem altă soluție. Ideea este că într-adevăr se face economie. Bani care s-ar fi dat primarilor, către vice și așa mai departe.

Dar trebuie să se țină cont și de populație. Pentru că oamenii sunt învățați pe sistemul acesta actual, cu regulile care sunt acum și, dacă nu le creezi posibilitatea să își desfășoare activitatea în continuare, or să creadă că această reformă este înspre binele statului și nu spre binele populației. Deci trebuie lucrat foarte atent la partea aceasta cu populația.

Dacă vorbim strict despre bani, într-adevăr se face economie. Cam așa văd eu. Pentru că la mine vin oamenii tot timpul cu orice problemă micuță. Nu știu cum or să o rezolve. Plus că este și întinderea aceasta de teren agricol. Fiecare în registrul agricol își știe părticica lui. Dacă se unesc… e greu.

Dar mă rog, poate că sunt oameni luminați acolo, poate au idei, știu să rezolve și problema aceasta cu locuitorii, ce să zic. Întinderea e mare. Plus că mai intervine și patriotismul local, ca să mă exprim așa. Păi, cel din comuna mare mai gândește el să investească și în sătucurile care mai rămân pe acolo?! Zic și eu așa. Automat, primarul va fi din localitatea cea mai puternică. Eu sunt sceptic că se va pune în aplicare curând așa. Dar v-am zis: dacă-i musai, cu plăcere!”

Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

Ionel Bălan (PNL), primarul comunei Frecăței

”Dacă iau profilul comunei mele nu o văd bine. Așa cum știți, comuna Frecăței face cât vreo șase – șapte localități din județ, ca suprafață teritorială. Aici trebuie să țină cont și de suprafață. Frecăței este a șaptea comună ca suprafață teritorială din România și nu-i ușor.

Iar mai mult decât atât, comuna Frecăței se autofinanțează. Bani de la Guvern nu primim, pentru că avem de unde. Deci eu nu consider că este o idee prea bună și trebuie să țină cont de mai multe criterii. Unul este acesta legat de suprafață, posibilitatea de a se autofinanța și abia după aceea numărul de locuitori. Ar fi mai multe criterii.

Acum, a anunțat domnul ministru, dar trebuie făcută o analiză destul de bună și să se ia o decizie de genul acesta. Nu ne-a consultat nimeni deocamdată. Doar ce am văzut prin presă, la televizor. Acestea sunt informațiile. E destul de greu. Nu e așa de simplu, doar să spui: localitățile cu populația sub 1.500 de locuitori. Acum văzusem undeva și la 3.000 de locuitori. Eu cred că trebuie făcută o analiză și abia apoi. Și luată fiecare localitate în parte. După profilul fiecărei comune. Potrivit ultimului recensământ eu am 1.200 de locuitori, 1.256 de locuitori, am văzut la sfârșitul lui 2025, cu domiciliul pe raza comunei. Mărașu are undeva peste 2.000. Deci împreună tot nu facem 5.000 de locuitori. Ce înseamnă asta? Să mă mai duc cu o altă comună. Care este aceasta? Bertești, Stăncuța?! Vă dați seama ce înseamnă? De aceea spun că trebuie făcută o analiză destul de bună, apoi să se ia o decizie. Și să ne consulte și pe noi în primul rând!”

”Văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari”

Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

Nicușor Vasilache (PNL), primarul comunei Scorțaru Nou

”Deocamdată totul este la nivel de discuție. Nu mă deranjează. Tot ce va fi, asta este! Nu o să fiu eu contra sistemului sau contra programului. Nu știu, oricum, noi am fost mult dezavantajați, dar nu de acum cu reorganizarea, ci pentru că de fiecare dată banii au fost alocați și de la Consiliul Județean și de la nivelul Ministerului de Finanțe, pe criterii de populație. Ceea ce nu este foarte normal. Pentru că noi suntem mici ca populație, dar o comună nu știu dacă foarte mare, dar mijlocie. Suntem în primele 20. Avem venituri proprii. Ca suprafață avem 10.000 de hectare, avem patru sate arondate.

Eu am spus multora: avem patru cimitire, patru cămine. Sunt comune care sunt mai mari ca populație, dar au unul sau două sate și cheltuielile sunt altele la ei. Ca suprafață au 5.000 mp, dau un exemplu. Dar asta este, mergem înainte. Nu avem ce face! Ca venituri proprii, noi avem venituri mult mai mari. Anul ăsta cred că am avut undeva la 20 de miliarde venituri proprii. Salariile, dacă verificați cred că sunt cele mai mici din județ în comuna noastră. Dar asta este, nu avem ce face. Cum va fi stabilit de sus așa ne vom adapta. Nu o să fim noi acum contra. Dar deocamdată nu se știe concret.

Vedeți și dumneavoastră că sunt discuții, cu 1.500, cu 3.000, acum cu 5.000. Nu vreau să fiu subiectiv. Este ok. Asta este. Nu e că îmi pare bine sau rău. Vă dați seama că este o comună îmbătrânită. Noi avem o relație cu cetățenii. Să te duci undeva la 10-15 km nu este ușor. Nu neapărat pentru noi, că nu ne gândim numai la noi. Eu mai am 3-5 ani și ies la pensie, dar sunt ceilalți care vin din urmă.

Ceva trebuie să se facă, dar văd că toți spun de comasare și de reducerea UAT-urilor, comunelor, dar nu spune nimeni nimic despre reducerea numărului de parlamentari. Știți că este o lege și cineva i-a dat un titlu foarte frumos: «Lege pentru căței, dar nu pentru dulăi». Un ales local, de la județ în jos, să spunem, dacă pleacă din partid, pierde funcția. În Parlament, nu. Dumnealor se pot duce într-o legislatură la 5 partide și nu își pierd funcția. Cam așa este și acum cu această comasare”.

Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

Ionel Meiroșu (PNL), primarul comunei Surdila Greci

”N-am apucat să văd foarte bine propunerea. La o primă vedere nu pot să îmi fac o idee. Depinde de mulți factori. Noi, după ce l-am omorât pe Ceaușescu, vorbim despre o reformă în administrația publică, dar din punctul meu de vedere ar fi o pseudoreformă dacă nu ar exista și o reorganizare administrativă și unirea mai multor administrații. Dar asta este cu un mare semn de întrebare.

Depinde cum o gândim. Poate să aducă într-adevăr un plus? Poate să degreveze cumva presiunea, să zicem, bugetară, pentru că se discută foarte mult despre chestia asta? Poate noua formă administrativă să răspundă cu aceleași servicii publice de calitate care trebuie prestate către cetățeni? Adică noua entitate mă gândesc că ar trebui să îi ofere cetățeanului un serviciu public cel puțin la nivelul la care era până în momentul fuziunii administrative. Sunt mulți dacă. Ba mai mult, eu cred că trebuie ținut cont și de specificul fiecărei localități. Cred că sunt foarte multe lucruri de pus în balanță”. Sursa citată a continuat:

”Dacă mă întrebați cum se va putea face benevol, prin, referendum, prin voință locală, mă gândesc că va fi foarte greu de atins un rezultat! Pentru că dacă ne uităm așa, am înțeles că o astfel de fuziune a încercat-o Bolojan la Oradea, dar nu a reușit. A încercat Boc la Cluj, nu a reușit. S-a încercat la Buzău și nu a ieșit referendumul. De aceea mă gândesc că este puțin probabil ca într-o formă voluntară să se rezolve mare lucru. De aceea nu înțeleg de ce pierdem timpul dacă vor sau nu. Au socotit-o? Consideră că este mai economic? Consideră că ar aduce un plus în zona serviciilor publice către cetățean, atunci trebuie să gândească o formă și să spună «domnule, asta este!» și să o luăm ca atare.

Mă gândesc că partea aceasta de voluntariat e o pierdere de timp. Dar eu v-aș da exemplul concret al comunei Surdila Greci, pentru că nu mă pot duce în altă parte. Am sub 1.500 de locuitori, cu cine ar trebui să fac o fuziune administrativă? Evident, cu Făureiul, pentru că este o chestiune naturală, geografică. Pentru că Făureiul este înconjurat de teritoriul administrativ al comunei Surdila Greci, dacă ne uităm pe o hartă.

Știu că avem acum prin act normativ această posibilitate să ne unim voluntar, să zicem, Surdila cu Făurei. Dar să vedem care e forma? Ce vor? Cum au gândit-o, că de aceea sunt acolo, nu?!” Sursa citată a mai atras atenția asupra impactului bugetar pentru organizarea de referendumuri în ideea unor posibile comasări, în condițiile în care rezultatul nu poate fi anticipat și nici garantat. În acest context, ar trebui încercată direct varianta prin lege organică, mai crede primarul Ionel Meiroșu.

Județul Brăila: administrația comunelor costă 985 lei/locuitor, în medie pe an

Conform unei analize efectuate de site-ul banicurați.ro județul Brăila are 40 de comune: 5 sub 1.500 de locuitori, 27 sub 3.000 și 38 sub 5.000. În 2025, administrația comunelor din județ (aparatul primăriei, starea civilă, fondul de rezervă, dobânzile) a costat 985 de lei pe locuitor, cam la fel ca media tuturor comunelor din țară: 981 de lei.

Cea mai scumpă administrație pe locuitor din județ: Comuna Racovița (892 de locuitori), 2.612 lei/locuitor/an, media 2021–2025. Cea mai ieftină: Comuna Ulmu (3.151 de locuitori), 553 de lei.

Pe țară: în comunele sub 1.000 de locuitori, administrația a costat 2.374 de lei pe locuitor, iar în cele de peste 5.000, 791 de lei. Pentru mai multe detalii accesați https://banicurati.ro/cost-primarii-braila

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧