Învățământ
Școlile închise. Guvernanții își bat joc, greva continuă!
• după ce Guvernul nu le-a oferit creșterile salariale cerute ci a venit cu propunerea de a le oferi angajaților din educație carduri în valoare de 2.500 lei, profesorii au decis să continue greva • ”Nu acceptăm firimituri! Nu mai acceptăm să fim umiliți!”, ne-a spus liderul sindicatului brăilean, Cătălin Ionel Radu • ”Pur și simplu nu mai vrem să fim priviți ca niște asistați sociali”, ne-a spus un alt lider de sindicat • luni, 29 mai, un miting al profesorilor brăileni va avea loc în fața Prefecturii
Luni, 22 mai, în toate școlile din România s-a declanșat greva generală în învățământul preuniversitar, prima acțiune de acest gen din ultimii 18 ani. Motivele pentru care profesorilor și celorlalți angajați din sistem le-a ajuns cuțitul la os sunt legate de nemulțumirile salariale, un debutant câștigând puțin peste 2.400 lei/lună iar un dascăl ce se află la catedră de peste 25 ani având un venit de circa 3.300 lei/lună. Dar nu doar salariile sunt problema, ci lipsa de respect a guvernanților față de școală și modul în care educația este finanțată în general. Iar asta s-a văzut după prima zi de grevă, când Ministerul Educației a anunțat că lucrează la ”acte normative care să creeze cadru legal” pentru mărirea cu 9% a salariilor pentru personalul nedidactic, acordarea unui bonus pentru profesorii debutanți și a unor stimulente financiare pentru profesorii care predau în școli din zone defavorizate. Membrii sindicatelor din învățământ nu au fost de acord cu aceste propuneri și au continuat greva și în zilele de marți și miercuri. După mai multe negocieri, Guvernul a venit cu o nouă ofertă: acordarea unui card cu 2.500 de lei pentru personalul didactic, în două tranșe, 1.000 lei în luna iunie și 1.500 lei în luna octombrie, personalul nedidactic urmând să primească două carduri cu câte 500 lei. Profesorii nu doar că au respins ”oferta”, dar s-au considerat umiliți de Guvern. Astfel, ieri, un mare protest a avut loc la București, iar greva din învățământ continuă și astăzi și săptămâna viitoare, când se anunță un miting al profesorilor și la Brăila.
”Nu acceptăm firimituri! Nu mai acceptăm să fim umiliți! Luni, tot învățământul brăilean va fi în stradă”
Asta ne-a declarat Cătălin Ionel Radu, președintele Sindicatului Învățământ Brăila “Corneliu Gheorghe Caranica”, toți dascălii din municipiu și județul nostru fiind de acord cu continuarea grevei.
”Votul a fost în unanimitate pentru continuarea grevei. După propunerile Guvernului colegii au spus că nu se poate, că este o umilință! Nu acceptăm așa ceva, așa că greva continuă. Nu numai la Brăila, în toată țara! Sunt revoltat de ceea ce s-a întâmplat miercuri seara la negocieri. Nu au venit cu nimic din revendicările pe care le-am propus. Au venit cu acele carduri, vouchere… Umilință! Acesta este cuvântul pentru oferta cu care au venit guvernanții în fața reprezentanților sindicatelor din toată țara. De duminică și până acum, din cele șapte puncte pe care le-am revendicat, ei de fapt nu au venit cu o propunere pentru niciuna. Noi am vrut o creștere salarială, să vină cu un procent, să vină cu o propunere. Nu au venit cu absolut nimic, decât acele vouchere. Am tot așteptat după fiecare negociere că ceva se va schimba dar, din păcate, după negocierile de ieri greva la Brăila și în toată țara va continua”, ne-a declarat acesta.
Mai mult, liderul sindicatului brăilean ne-a spus că luni, 29 mai, între orele 11.00-13.00, angajații din școli își vor striga nemulțumirile în stradă, un miting urmând să aibă loc în fața Prefecturii. ”Colegii mei nu mai sunt dispuși să se lase umiliți și jigniți. Mergem până la capăt! Luni, tot învățământul brăilean va fi în fața Prefecturii”, a transmis Cătălin Ionel Radu.
”Nu mai vrem să fim priviți ca niște asistați sociali! Noi cerem finanțarea sistemului și respectul față de munca noastră”
Faptul că profesorii s-au simțit jigniți de oferta cardurilor de 2.500 lei cu care a venit Guvernul ne-a spus-o și unul dintre liderii de sindicat din școlile brăilene. Profesoara de religie Ionela Iconaru de la Colegiul Național ”Gh. M. Murgoci”, dascăl cu o experiență de peste 25 ani, ne-a spus că pur și simplu cei din conducerea țării îi consideră pe angajații din școli ”asistați sociali”, când ei nu fac decât să își ceară drepturile. Iar dreptul la demnitate se numără printre acestea.
”Am discutat propunerile guvernanților cu colegii mei și au spus categoric nu. Pur și simplu nu mai vrem să fim priviți ca niște asistați sociali. Chiar așa este! Știți că s-au dat tichete și carduri pentru oameni cu venituri foarte mici, pentru pensionari. Exact așa m-am simțit și eu acum! Îmi dai și mie 1.000 lei ca să ce? Am ajuns o asistată social? Așa tratăm educația? Am decis să menținem greva mai departe pentru că nu vrem să fim călcați în picioare de ofertele pe care le-au făcut guvernanții. Suntem uniți și vom rămâne în continuare verticali. Că este normal să fim modele pentru copiii noștri și mie, personal, mi se pare că prin această acțiune devenim și modele pentru copii. Pentru că atunci când ceva nu este bine trebuie să avem curajul să ieșim în stradă, să spunem ce nu este bine, într-o verticalitate argumentată. Pentru că nu venim să cerem lucruri imposibile și anormale, ci venim să ne cerem drepturile. Și nu vrem doar pentru noi, ci este vorba și de viitorii profesori și de viitorii elevi. Elevi care, foarte curând, la Brăila nu vor avea profesori bine pregătiți la anumite discipline. De ce? Pentru că nu vin tineri în sistem. E o realitate”, ne-a declarat prof. Ionela Iconaru.
Liderul de sindicat susține că era necesară o grevă generală în învățământ, acțiune prin care guvernanții și societatea să înțeleagă cu adevărat importanța educației.
”În orice domeniu e nevoie de oameni cu educație. Spun unii că nu ne gândim la copii. Ne gândim la copii! Tocmai că ne gândim la copii trebuie să înțelegem că ei au nevoie de educație. De o educație bună! Copiii nu au nevoie de dascăli triști, umiliți, călcați în picioare, mereu supărați, mereu înfricoșați că nu au cu ce plăti dările luna viitoare etc. Cum pot eu să mă duc cu drag la muncă dacă nu știu dacă îmi voi putea plăti factura, mai ales la cum cresc prețurile? Și totuși eu fac parte din categoria profesorilor care au rămas în sistem. De ce? Pentru că îmi plac foarte mult copiii! Chiar îmi place ceea ce fac! Dar una este vocația, harul și alta este realitatea, salariile, neajunsurile. Și eu vreau calitate în sistem, dar nu putem să cerem calitate de la profesori cât timp nu le oferim și noi acest lucru. Eu dacă vreau să fiu respectată ca profesor întâi ofer respect elevilor, părinților și colegilor de lângă mine. Copilul nu poate învăța bunătate, iertare, curaj, verticalitate decât dacă vede acest lucru la cei mai mari ca el. Deci nu e vorba doar de salarii! Nu suport ideea că profesorii cer doar salarii. Nu! Noi cerem finațarea sistemului și respectul față de munca noastră. Orice țară dezvoltată pe care o vedem are o educație foarte bună. Asta vrem! Pentru asta am intrat în grevă! Nu pentru salarii. Că degeaba avem autostrăzi dacă nu știm să mergem pe ele. Degeaba construim parcuri noi dacă nu știm cum să ne comportăm. Deci totul pornește de la educație”, ne-a spus aceasta.
Întrebată despre îngrijorările elevilor și părinților cu privire la finalul de an școlar și posibila amânare a examenelor naționale, prof. Ionela Iconaru ne-a spus că înțelege toate aceste frământări, mai ales că și profesorii care fac grevă au copii care se află în astfel de situații. ”Avem și noi copii de-a VIII-a, de-a XII-a… și am semnat pentru grevă! Probabil se vor amâna examenele. Săptămâna aceasta e o săptămână de recapitulări la toate materiile, nu de notarea în sine. Înțelegem că nu toată lumea e mulțumită de ceea ce se întâmplă dar dacă nu făceam grevă acum, nu am fi avut niciodată vreun efect”, ne-a explicat liderul de sindicat.
Elevii, între ciocan și nicovală
Cam așa am putea descrie situația în care se află elevii de când a început greva generală. Pe de o parte, aceștia înțeleg demersul profesorilor și cei mai mulți dintre ei chiar și-au arătat susținerea pentru protest, însă în același timp sunt îngrijorați cu privire la finalul de an școlar și amânarea examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat.
”Conflictul de interese stabilit între cadrele didactice, sindicate, elevii și administrația publică a ajuns într-un punct critic, rezultând o turnură a sistemului educațional, prezentând numeroase dezavantaje cu costul unui scop nobil. (…) Putem vedea determinarea cadrelor didactice pentru a-și recăpăta drepturile, deși acestea nu își primesc salariile pe perioada grevei, aleg să lupte în continuare. (…) Trăim într-o perioadă în care respectul față de cadrele didactice este minim, iar salariile nu pot compensa cu responsabilitatea uriașă de a modela noile generații. Astfel, majoritatea angajaților din sistemul educațional au votat pentru grevă, considerând că aceasta este singura opțiune validă care le poate aduce o schimbare. (…) Este evident că cei care au de suferit sunt elevii, luând în considerare mai multe posibilități la care s-ar putea ajunge, precum și eventualitatea înghețării anului școlar sau amânarea Evaluării Naționale și a Bacaluareatului. Elevii din anii terminali se simt neglijați de către profesorii în care și-au pus încrederea, aceasta fiind perioada care le va determina viitorul academic. Deși restul elevilor nu au o perspectivă negativă asupra grevei, bucurându-se de așa zisa “vacanță”, lipsurile acumulate le vor crea o presiune uriașă în anii următori, deoarece materia va fi reluată. Mai mult decât atât, situația școlară a elevilor la nivel de note este una dezavantajoasă, din punct de vedere al lipsei de note, întrucât elevii nu au minimul de note pentru a face posibilă încheierea mediilor, aceștia urmând să fie expuși unei perioade stresante cu evaluări constante și randament scăzut”, ne-au transmis reprezentanții Consiliului Județean al Elevilor Brăila.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
