Social
Scandalos! Apa cameleonică pe care o beau oamenii din Însurăţei
• afaceristul brăilean, Daniel Cîrîc, ne-a sesizat, ieri, că deşi a fost adusă staţia de epurare din comuna Unirea la Însurăţei, apa încă nu este potabilă • acesta ne-a trimis o fotografie pentru a demonstra că apa nu mai are culoare roşiatică, ci galbenă • de cealaltă parte, Silviu Mangiurea, directorul Companiei, afirmă că încă se mai fac reglaje de debit, deoarece pe perioada verii se distribuie apă şi din puţurile de rezervă • chiar şi aşa, acesta s-a arătat sceptic privind acuzaţiile lui Cîrîc şi a punctat că bărbatul ar putea realiza foarte uşor o astfel de fotografie compromiţătoare dacă ar opri apa câteva ore
În ciuda faptului că a fost adusă şi montată o staţie de epurare a apei din comuna Unirea în oraşul Însurăţei, oamenii încă se plâng de calitatea îndoielnică a apei care le curge la robinete. Mai exact, afaceristul brăilean, Daniel Cîrîc (patronul SC „AgroDaniel” SRL) ne-a contactat, ieri, pe adresa redacţiei, pentru a ne semnala că problemele cu apa potabilă la Însurăţei sunt departe de a fi rezolvate. Omul revoltat ne-a trimis şi o fotografie pentru a demonstra că dacă până nu demult apa avea o culoare roşiatică, acum, după aducerea staţiei de epurare, aceasta a devenit galbenă.
“În urmă cu două luni, în Însurăţei, la insistenţele mele şi cu ajutorul dumneavoastră, CUP Dunărea care susţinea cu tărie, în complicitate cu DSP că apa e potabilă, a pus afişe prin care anunţa populaţia că este interzis consumul de apă. Acum, după câteva improvizaţii amatoriceşti, apa ce curge la robinet este galbenă. Nu mai curge roşie. Poate pentru dânşii acest aspect constituie un salt valoric. Primarul (n.r. – Ionel Gheorghe – PSD), membru în CA la CUP Dunărea, nu vrea să îi deranjeze. Consiliul Local, la fel. Populaţia consumă această apă riscând îmbolnăviri grave! Nimeni nu ştie cât este valabilă acea interzicere privind băutul apei. Normal, CUP Dunărea ar trebui să livreze apă potabilă întregii populaţii, măsura asta fiind una blândă faţă de cea pe care ar putea-o lua DNA pentru falsificarea analizelor, tocarea banilor pentru filtre şi otrăvirea sistematică a populaţiei timp de foarte mulţi ani!”, ne-a scris Cîrîc, deranjat de faptul că în ciuda încercărilor sale de a afla în ce stadiu se află rezolvarea problemelor cu apa de la Însurăţei, reprezentanţii de la CUP Dunărea nu ar fi făcut altceva decât să ridice din umeri.
Acesta ne-a mai transmis că a discutat cu angajaţii de la staţia montată la Însurăţei şi aceştia au recunoscut că până nu vor fi achiziţionate nişte filtre performante (prinse de CUP Dunărea în proiectul mamă, privind distribuţia de apă în judeţ), lucrurile nu se vor rezolva decât parţial.
“Spun că nu au ce să facă până nu achiziţionează nişte filtre de 650.000 euro. Acum vă spun, am rămas cu afişele alea cu «Interzis – apa nepotabilă!». Copiii ăştia de aici cosumă apă, oamenii din localitate. E grav! Nu te joci cu sănătatea populaţiei! Şi nimeni nu ştie nimic concret. Cât durează situaţia asta, cât timp este apa nepotabilă? Cei de la CUP Dunărea nu spun nimic. Nimeni. Nici primarul, nici consilierii nu se implică. Nu interesează pe nimeni! Totul e pe linie de partid. Şi noi stăm aşa… Am întrebat la staţie, au zis că au mai atenuat din cantitatea de fier din apă, de aceea nu mai curge apa roşie. Dar la mangan nu prea au ce să îi facă. Şi tot caută soluţii alternative. Până nu achiziţionează filtrele acelea de demangarizare şi deferizare de 650.000 euro, tot dau din umeri. E o harababură. Şi vorba aia, apa este un element primordial. Nu mai spun că e vară. E adevărat că nu sunt cele mai bune condiţii la noi aici, dar măcar apa ar trebui să fie în regulă”, a mai completat Cîrîc, dezamăgit.
Mangiurea recunoaşte indirect că apa este în continuare nepotabilă
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei”, Silviu Mangiurea, directorul CUP Dunărea, ne-a trasmis că la Însurăţei există şase puţuri de apă, dintre care două au apă potabilă. Plecând de la ideea că pe perioada verii oamenii consumă mai multă apă, au fost puse în funcţiune şi celelalte puţuri, astfel că există o perioadă de reglare la staţia de epurare. Chiar şi aşa, Mangiurea consideră că omul de afaceri Cîrîc exagerează şi îl bănuieşte că ar fi falsificat fotografiile trimise.
“Eu am montat la Însurăţei staţia de demanganizare, deferizare. Acum este în perioada de reglare. Pentru că sunt alţi parametri, alte debite şi acum trebuie să o reglăm. Dar oricum, vă spun că am micşorat foarte mult manganul şi fierul. Eu zic că suntem pe drumul cel bun. De asemenea, am scăzut preţul apei, ca să nu mai zică… Cu toate că, încă o dată vă spun, mie Direcţia Sanitară nu mi-a semnalat nicio problemă vizavi de calitatea apei în Însurăţei. La o eventuală oprire sau la un debit mai restrâns pe anumite zone, unde apa staţionează mai mult pe conductă s-ar putea să capete o culoare. Dar nu este o chestie care să fie general valabilă. Eu nu ştiu din ce zonă a preluat dumnealui (n.r. – Daniel Cîrîc) apa şi dacă nu cumva a oprit chiar dumnealui branşamentul de la un beneficiar, a stat jumătate de zi şi când i-a dat drumul, automat apa a curs murdară. Pentru că asta se întâmplă peste tot. Dacă stă şi nu circulă, şi vine o lovitură din asta de berbec, atunci automat antrenează particulele de pe fundul conductei, de pe generatoarea inferioară şi poate curge apă ceva mai murdară”, a afirmat Mangiurea.
Întrebat dacă în continuare apa de la Însurăţei este considerată nepotabilă, şeful CUP Dunărea a confirmat indirect.
“Anunţăm în continuare. Bineînţeles. Dovadă că preţul apei l-am menţinut la preţ de apă brută. Vă daţi seama că eu sunt interesat mâine să închei această chestiune ca să încasez conform bugetului pe care l-am previzionat la începutul anului. Şi pe mine mă afectează asta. Să nu credeţi că mă lasă indiferent. Dar ca să nu existe discuţii, am făcut această concesie şi am adus staţia, în contextul în care, v-am spus, mie Direcţia Sanitară nu mi-a făcut nicio sesizare. Din contră, analizele respective le-a prezentat inclusiv avocatului poporului, Direcţia Sanitară, pentru că i s-a cerut. Şi a prezentat buletinele cu calitatea apei de potabilitate. Vă spun că îmi dau tot interesul, împreună cu tot colectivul să rezolvăm problema. Oricum, pentru viitorul apropiat în POIM (Programul Operaţional Infrastructură Mare) eu am prins o aducţiune de la Gropeni la Însurăţei, astfel încât să ducem apă de Dunăre. Pentru că apa de adâncime, în tot judeţul Brăila, este aşa cum este şi poate crea oricând surprize. Să nu mai spun că operarea ei este mai scumpă decât operarea apei de Dunăre. Mă refer la procesul de tratare astfel încât apa să fie potabilă. Costurile sunt mult mai mari când exploatezi o apă de adâncime”, a conchis sursa citată.
Reamintim că, reprezentanţii CUP Dunărea au lipit afişe în Însurăţei acum două luni de zile, prin care au anunţat populaţia că pe durata lucrărilor de montare a noii staţii de epurare, apa nu este potabilă. De asemenea, că reduc factura cu 30% din această pricină.
Social
Crescuți de stat, sprijiniți pentru viitor
• tinerii care au crescut în sistemul de protecție specială și care încearcă să își construiască un drum independent pot beneficia de un sprijin financiar lunar de 3.168 de lei, până la împlinirea vârstei de 26 de ani • în Brăila, 143 de tineri care au ieșit din sistemul de protecție între octombrie 2022, când au fost publicate normele de aplicare ale legii, și septembrie 2026, au depus documentația pentru acordarea sprijinului financiar • alți 124 de tineri ar putea beneficia retroactiv, aceștia fiind ieșiți din sistem în perioada ianuarie 2018 -septembrie 2022 • indemnizația este condiționată de continuarea studiilor sau de existența unui loc de muncă
Trecerea de la sistemul de protecție specială la viața independentă vine, de multe ori, cu provocări importante. Găsirea unui loc de muncă, continuarea studiilor, plata chiriei și acoperirea cheltuielilor de zi cu zi sunt doar câteva dintre dificultățile cu care se confruntă tinerii după încetarea măsurilor de protecție.
Pentru a le oferi un sprijin în această perioadă de tranziție, legislația prevede acordarea unei indemnizații lunare tinerilor care au beneficiat de protecție specială și care îndeplinesc anumite condiții.
Suma de 3.168 de lei lunar poate reprezenta un ajutor important pentru cei care își caută stabilitatea financiară, își continuă educația sau încearcă să își consolideze poziția pe piața muncii. Banii nu se acordă însă automat tuturor tinerilor care au părăsit sistemul de protecție. Pentru a beneficia de indemnizație, aceștia trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de lege și să depună documentele necesare.
Câți tineri din Brăila au beneficiat de indemnizație după ieșirea din sistem
Datele furnizate de Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Brăila arată că, în ultimii ani, sute de tineri au părăsit sistemul de protecție specială, însă nu toți au depus documentația necesară pentru acordarea indemnizației în momentul încetării măsurii de protecție.
Simona Daniela Cimpoae, directorul general al DGASPC Brăila, ne-a explicat că, de la apariția normelor care reglementează Indemnizația lunară pentru tineri (ILT), în septembrie 2022, instituția a urmărit aplicarea măsurii și informarea tinerilor cu privire la posibilitatea de a beneficia de acest sprijin financiar.
Potrivit datelor furnizate de DGASPC Brăila, în perioada octombrie 2022 – septembrie 2026, 219 tineri au părăsit sistemul de protecție specială din evidența DGASPC Brăila, dintre care 143 au depus documentația necesară pentru acordarea Indemnizației lunare pentru tineri. Datele arată că o mare parte dintre tineri au făcut demersurile pentru a beneficia de acest sprijin financiar, însă există și persoane care nu au solicitat indemnizația la momentul ieșirii din sistem.
Reprezentanții instituției precizează însă că tinerii care nu îndeplineau condițiile de eligibilitate în momentul încetării măsurii de protecție nu sunt excluși definitiv de la acest drept. Aceștia pot solicita indemnizația ulterior, dacă ajung să îndeplinească cerințele legale, respectiv dacă își continuă studiile sau obțin un loc de muncă.
Datele arată că o mare parte dintre tinerii care au părăsit sistemul au făcut demersurile necesare pentru obținerea sprijinului financiar. Totuși, faptul că unii nu au depus documentele la acel moment nu înseamnă neapărat că au pierdut definitiv posibilitatea de a beneficia de indemnizație.
Directorul general al DGASPC Brăila atrage atenția asupra unei situații importante: există tineri care, la momentul încetării măsurii de protecție, nu îndeplineau condițiile necesare pentru acordarea indemnizației, dar care pot deveni eligibili ulterior.
”Tinerii care, la momentul încetării măsurii de protecție specială, nu urmau o formă de învățământ și nu desfășurau activități lucrative în baza unui contract individual de muncă pot beneficia de această indemnizație din momentul în care îndeplinesc una dintre condițiile prevăzute de lege, respectiv sunt elevi sau studenți ori au un loc de muncă”, a precizat Simona Daniela Cimpoae, directorul general al DGASPC Brăila.
Cu alte cuvinte, situația unui tânăr la momentul ieșirii din sistem nu trebuie privită ca un criteriu definitiv. Dacă acesta își continuă ulterior studiile sau se angajează, poate solicita acordarea indemnizației, cu respectarea condițiilor legale aplicabile.
Această posibilitate este importantă mai ales pentru tinerii care au nevoie de o perioadă de adaptare după încetarea protecției speciale, înainte de a reuși să își găsească un loc de muncă sau să se înscrie într-o formă de învățământ.
Una dintre cele mai importante noutăți îi vizează pe tinerii care au părăsit sistemul de protecție specială înainte de apariția normelor din septembrie 2022.
Aproximativ 124 de tineri din Brăila ar putea solicita banii retroactiv
Potrivit informațiilor transmise de conducerea DGASPC Brăila, tinerii care au ieșit din sistem în perioada ianuarie 2018–septembrie 2022, la împlinirea vârstei majoratului sau ulterior, și care nu au împlinit încă 26 de ani pot fi eligibili pentru acordarea indemnizației, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute de lege.
La nivelul județului Brăila, instituția estimează că aproximativ 124 de tineri s-ar putea afla în această situație. Pentru aceștia, modificările legislative reprezintă o oportunitate de a solicita un sprijin financiar de care nu au beneficiat până acum, deși au crescut în sistemul de protecție specială.
”Estimăm un număr de 124 de tineri care se află în această situație. Dintre aceștia, 11 tineri s-au adresat deja DGASPC Brăila pentru eliberarea unor adeverințe din care să reiasă că au beneficiat de o măsură de protecție specială”, a declarat Simona Daniela Cimpoae.
Solicitarea adeverinței este unul dintre demersurile necesare pentru pregătirea documentației. Tinerii trebuie să dovedească faptul că au beneficiat de o măsură de protecție specială și că îndeplinesc condițiile referitoare la studii sau la desfășurarea unei activități profesionale.
Reprezentanții instituției îi încurajează, astfel, pe cei care cred că s-ar putea încadra în criteriile de eligibilitate să se informeze și să verifice ce documente trebuie să depună. Pentru mulți dintre acești tineri, sprijinul financiar poate face diferența în perioada în care încearcă să își găsească un loc de muncă stabil, să își continue studiile sau să își asigure cheltuielile necesare traiului independent.
Cine poate primi indemnizația lunară de 3.168 de lei
Indemnizația lunară pentru tineri se adresează persoanelor care au beneficiat de o măsură de protecție specială, precum plasamentul, și care nu au împlinit vârsta de 26 de ani.
Pentru a beneficia de acest sprijin, tinerii trebuie să îndeplinească cerințele prevăzute de legislație, inclusiv condiția de a urma o formă de învățământ sau de a avea un loc de muncă, în condițiile stabilite de lege.
Dreptul poate fi solicitat atât de tinerii care părăsesc în prezent sistemul de protecție specială, cât și de cei care au ieșit din sistem în anii anteriori și care se încadrează în criteriile de eligibilitate.
Este important de reținut că indemnizația nu se acordă exclusiv în funcție de situația tânărului din ziua în care a încetat măsura de protecție. În cazul persoanelor care nu îndeplineau atunci condițiile necesare, dreptul poate fi solicitat ulterior, din momentul în care acestea ajung să îndeplinească cerințele legale.
Sprijinul poate fi acordat până la împlinirea vârstei de 26 de ani, atât timp cât sunt respectate condițiile aplicabile.
Ce documente trebuie depuse pentru obținerea indemnizației
Pentru acordarea indemnizației, tinerii trebuie să depună o cerere însoțită de documentele justificative solicitate de autorități.
În funcție de situația fiecărui solicitant, dosarul cuprinde:
- cererea pentru acordarea indemnizației
- copia actului de identitate
- o adeverință eliberată de DGASPC, care să ateste că persoana a beneficiat de o măsură de protecție specială
- o adeverință de la unitatea de învățământ, dacă solicitantul își continuă studiile
- o adeverință de la angajator, dacă solicitantul are un loc de muncă
Documentele trebuie să ateste îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege. În anumite situații, autoritățile pot solicita informații sau clarificări suplimentare pentru stabilirea dreptului la indemnizație.
Cererile se depun la agenția județeană pentru plăți și inspecție socială competentă în funcție de domiciliul solicitantului sau la agenția din București, după caz. În condițiile procedurii aplicabile, documentele pot fi transmise și în format electronic.
Tinerii din Brăila care au nevoie de informații despre situația lor pot lua legătura cu DGASPC Brăila pentru eliberarea documentelor care atestă măsura de protecție specială de care au beneficiat și cu agenția teritorială pentru plăți și inspecție socială pentru clarificarea condițiilor de acordare.
Indemnizația poate fi solicitată și pentru perioade anterioare
Procedura actualizată în 2026 deschide posibilitatea acordării indemnizației și pentru anumite perioade anterioare, începând cu data de 10 aprilie 2026, în condițiile stabilite de actul normativ.
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul noilor reguli, cererile pentru plata retroactivă trebuie depuse în termenul legal prevăzut de procedură. Pentru persoanele care se încadrează în situațiile reglementate, termenul-limită indicat este 10 decembrie 2026.
Tinerii interesați trebuie să verifice însă dacă situația lor concretă se încadrează în prevederile legale și ce documente sunt necesare pentru recunoașterea dreptului.
Dacă cererea este depusă după expirarea termenului special pentru plata retroactivă, acordarea drepturilor se face potrivit regulilor aplicabile, inclusiv în ceea ce privește momentul de la care se stabilește plata.
Social
Viza de flotant – Cât timp este valabilă și ce documente sunt necesare pentru prelungire
Persoanele care locuiesc la o altă adresă decât cea trecută în actul de identitate trebuie să fie atente când expiră viza de flotant. Documentul care atestă reședința temporară se acordă pentru o perioadă de cel mult un an și nu se prelungește automat, chiar dacă persoana continuă să locuiască în aceeași locuință.
Potrivit informațiilor publicate de Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor, cei care doresc să își mențină reședința la aceeași adresă după expirarea perioadei aprobate trebuie să solicite înscrierea unei noi mențiuni.
Cât timp este valabilă viza de flotant
Viza de flotant este documentul prin care se înregistrează reședința unei persoane la o adresă diferită de cea a domiciliului. Aceasta este utilă pentru persoanele care locuiesc temporar în altă localitate sau într-o altă locuință decât cea declarată oficial.
Reședința se poate înregistra pentru perioada solicitată, dar nu mai mult de un an. La expirarea termenului, mențiunea trebuie reînnoită dacă persoana continuă să locuiască la adresa respectivă.
Faptul că locuința nu s-a schimbat nu înseamnă că viza rămâne valabilă. Pentru prelungirea perioadei, este necesară depunerea unei noi cereri la serviciul de evidență a persoanelor competent.
Ce documente sunt necesare pentru reînnoire
Pentru înscrierea reședinței, solicitantul trebuie să prezinte cererea, actul de identitate și documentele care justifică dreptul de a locui la adresa respectivă.
În funcție de situație, dovada adresei poate fi făcută printr-un document privind dreptul de folosință asupra locuinței sau prin declarația de primire în spațiu a persoanei care găzduiește solicitantul, însoțită de documentele justificative.
Poate fi necesară și o declarație pe propria răspundere privind locuirea efectivă la adresa respectivă. În anumite situații, dovada adresei se poate face și cu un extras de carte funciară, eliberat cu cel mult 30 de zile înainte de depunerea cererii.
Dacă proprietarul nu poate fi prezent la ghișeu, acordul său poate fi exprimat anterior printr-o declarație întocmită în condițiile prevăzute de lege.
Unde se depune cererea și cât costă
Cererea pentru stabilirea sau reînnoirea reședinței se depune la serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor de la adresa unde solicitantul locuiește.
Potrivit informațiilor publicate pe platforma oficială a Ministerului Afacerilor Interne, procedura este gratuită. Termenul mediu indicat pentru soluționare este de cinci zile calendaristice, iar termenul maxim este de 30 de zile calendaristice.
Pentru persoanele care dețin o carte electronică de identitate sau o carte de identitate simplă, dovada adresei înregistrate se eliberează printr-o adeverință. În cazul cărții de identitate model 1997, mențiunea privind reședința se aplică printr-o etichetă autocolantă.
Este important de reținut că obținerea online a unui certificat care confirmă adresa înregistrată nu înlocuiește procedura de reînnoire a vizei de flotant.
CELE MAI CITITE
