Administrație
Scandal la „cașcaval”
• consilierii județeni au aprobat într-o ședință extraordinară ce a avut loc în această lună trei proiecte privind alocarea unor sume către comune și orașe, provenite din TVA și impozite pentru echilibrarea bugetelor, bani pentru drumuri și pentru dezvoltare • dacă în cazul banilor pentru drumuri, grosul a mers către DJ-uri și restul doar la comuna Galbenu, dacă în cazul estimărilor pentru 2025, împărțirea s-a făcut de către ANAF, pentru banii distribuiți pe proiecte de dezvoltare distribuirea s-a făcut de la nivelul CJ Brăila • consilierii județeni PNL s-au declarat total nemulțumiți de modul cum s-a făcut împărțirea, acuzându-l pe președintele CJ Brăila că s-a răzbunat pentru modul cum ministrul liberal al finanțelor a făcut în anii trecuți distincție între PNL-iști și PSD-iști într-o situație similară
Tensiuni la cea mai recentă ședință extraordinară a Consiliului Județean Brăila care a avut loc în această lună, în contextul împărțirii unor bani veniți de la Centru. Mai precis, în ședința extraordinară a CJ Brăila din 11 ianuarie, consilierii județeni au dezbătut și aprobat, printre altele, trei proiecte care au vizat repartizarea pe unități administrativ-teritoriale (UAT) a sumelor din taxa pe valoarea adăugată și din impozite, alocate județului nostru pentru acoperirea diferitelor categorii de cheltuieli și echilibrarea bugetelor.
Dacă în cazul sumelor pentru drumuri, cei mai mulți bani au mers către DJ-uri și restul doar la comuna Galbenu. Dacă în cazul estimărilor pentru 2025 împărțirea s-a făcut de către ANAF în ceea ce privește sumele pentru echilibrarea bugetelor locale. Ei bine, pentru banii distribuiți pe proiecte de dezvoltare, analiza și împărțirea s-a făcut de la nivelul CJ Brăila. Consilierii județeni PNL s-au declarat total nemulțumiți de modul cum s-a făcut alocarea, acuzându-l pe președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (liderul PSD Brăila) că s-a răzbunat pentru modul cum ministrul liberal al Finanțelor a făcut în anii trecuți distincție între PNL-iști și PSD-iști la distribuția banilor în teritoriu. Consilierul județean Alexandru Bucălău s-a plâns că împărțirea nu s-a făcut în mod echitabil și că primarii social-democrați au primit mult mai mulți bani decât liberalii.
Cum s-au împărțit banii
În ceea ce privește repartizarea sumelor din TVA pentru drumuri, potrivit referatului de aprobare al proiectului, pe anul 2024, s-au alocat 10.751.000 lei pentru Județul Brăila. Împărțirea exactă a sumei a revenit CJ Brăila, dar în funcție de lungimea și starea tehnică a drumurilor. Astfel, suma de 10.051.000 lei a fost direcționată către drumuri județene în acest an, iar 700.000 lei către drumurile comunale. În proiect se mai menționează că banii alocați DJ-urilor, vor fi utilizați de către CJ Brăila pentru lucrări de întreținere pe timp de vară. De asemenea, instituția va completa cu sume din venituri proprii aceste intervenții. În ceea ce privește drumurile comunale, în acest an, Consiliul a luat decizia de a aloca totalul de 700.000 lei către Galbenu, pentru un proiect de modernizare a drumurilor din comună.
La repartizarea pe UAT-uri a fondului reprezentând cota de 6% din impozitul pe venit pe anul 2024, din referatul de aprobare aflăm că la nivelul județului a fost repartizată suma de 36.829.000 lei. Din aceasta, către cele trei orașe, CJ Brăila a alocat 7.320.000 lei din care 2.850.000 lei către Ianca, 2.300.000 lei către Însurăței și 2.170.000 lei către Făurei. Municipiul Brăila a primit 7.539.000 lei, iar comunele suma totală de 21.970.000 lei. Concret, 23 dintre comune au primit câte 700.000 lei (Bărăganul, Bordei Verde, Ciocile, Dudești, Gemenele, Jirlău, Mărașu, Măxineni, Mircea Vodă, Movila Miresii, Rîmnicelu, Romanu, Roșiori, Siliștea, Stăncuța, Șuțești, Traian, Tudor Vladimirescu, Tufești, Unirea, Vădeni, Victoria și Vișani), 13 comune câte 300.000 lei (Berteștii de Jos, Cireșu, Frecăței, Gropeni, Chiscani, Surdila Greci, Racovița, Salcia Tudor, Surdila Găiseanca, Cazasu, Ulmu, Viziru și Zăvoaia), comuna Galbenu a primit 750.000 lei, Tichilești 500.000 lei, Gradiștea 370.000 lei, iar Scorțaru Nou 350.000 lei.
În ceea ce privește repartizarea procentului de 20% din cota de 14% din impozitul pe venit și din sumele defalcate pe TVA pentru echilibrarea bugetelor locale în anii următori, Seful Administrației Județene a Finanțelor Publice Brăila a estimat suma de 15.390.000 lei pentru 2025, 2026 și 2027 în ceea ce privește sumele defalcate din TVA. Respectiv 8.760.000 lei în cazul cotei de 14% in impozitul pe venit. Cu alte cuvinte un total de 24.150.000 lei pentru întreg județul. În acest context, comunele ar trebui să primească 21.310.000 lei în 2025, orașele 1.689.000 lei, iar Municipiul Brăila 1.151.000 lei. Dintre comune, cel mai mult ar urma să primească Viziru: 1.265.000 lei, Tufești cu 933.000 lei, urmate de Șuțești cu 905.000 lei și Movila Miresii cu 871.000 lei. La pol opus se situează comuna Chiscani cu doar 42.000 lei și Vădeni cu 127.000 lei.
Bucălău, deranjat de alocarea făcută de conducerea CJ Brăila
Consilierul județean PNL Brăila Alexandru Bucălău a dorit să ia cuvântul înainte de votul proiectului privind repartizarea pe UAT-uri a fondului la dispoziția Consiliului reprezentând cota de 6% din impozitul pe venit pe anul 2024 pentru proiectele de dezvoltare. Acesta a acuzat faptul că președintele CJ Brăila a făcut distincție între culoarea politică a primarilor atunci când a împărțit aceste sume.
”Domnule președinte, spuneți-ne și nouă care au fost criteriile pentru împărțirea acestor bani și cu ce sunt vinovați locuitorii localităților unde sunt primari PNL? Pentru că au fost vitregiți de sumele pe care le-au primit în plus primarii PSD. Să înțeleg că este o răzbunare a președintelui CJ Brăila și a PSD pentru sumele care au fost direcționate de la centru de către un ministru?! Nu mi se pare echitabilă împărțirea pe care ați făcut-o dumneavoastră!”, a declarat Bucălău, iritat.
Președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, a explicat că a împărțit banii în mod corect pentru a echilibra bugetele care deja fuseseră afectate de o distribuire părtinitoare a ministrului Finanțelor Ioan-Marcel Boloș, din anii trecuți, în contextul în care acesta a favorizat primarii PNL-iști.
”A fost aceeași formulă pe care domnul ministru de Finanțe PNL, Boloș, a făcut repartizarea pe unități administrativ-teritoriale a sumelor date primarilor. E aceeași formulă. Am echilibrat. Nu este nicio răzbunare. Este o echilibrare. Domnule consilier, v-am înștiințat și la ședințele trecute că am făcut echilibrarea. Ce nu le-a dat domnul ministru Boloș se întoarce acum pentru o echilibrare unitară pentru toți primarii din județ. Asta s-a întâmplat. Asta a fost. Ca să nu fie discuții. Nu este mai presus un primar PSD decât un primar PNL. Așa că toate UAT-urile trebuie să beneficieze de sume corecte, în mod egal pentru dezvoltarea. Faceți socoteala”, a explicat Chiriac.
Ulterior subiectul a fost reluat și la punctul privind estimările făcute de ANAF pentru echilibrarea bugetelor locale în următorii trei ani. De această dată, intervenția a venit chiar de la șeful CJ Brăila: ”E aceeași formulă pe care domnul ministrul Boloș, prin Ministerul de Finanțe ne-a dat-o să o votăm. Nu este echitabil pentru primarii PSD. Nici măcar estimările. E aceeași formulă de calcul pe care am folosit-o și noi”.
În acest context, liberalul Alexandru Bucălău l-a acuzat pe Chiriac că a făcut o împărțire pentru a se răzbuna pe ceea ce s-a întâmplat în anii trecuți. Acesta a insistat pe ideea că modul în care a distribuit ANAF banii este mult mai puțin discreționar decât felul cum s-a făcut acest lucru de la nivelul CJ Brăila.
”Deci noi acum avem niște vendete pentru anii care au trecut, să înțeleg?! Recunoașteți lucrul acesta atunci! Recunoașteți faptul că dumneavoastră acum vă răzbunați pentru împărțirea pe care au făcut-o alții în alți ani. Și atunci înțeleg discrepanța atât de mare. Dar nu ne spuneți nouă că împărțirea pe care a făcut-o ANAF-ul conține discrepanțe atât de mari precum împărțirea pe care ați făcut-o dumneavoastră. Că e un lucru neadevărat! Matematica e una singură!”, a declarat revoltat Bucălău.
Chiriac l-a îndemnat pe consilier să mai analizeze felul în care s-au făcut distribuțiile de la Centru în anii trecuți înainte de a-i aduce astfel de acuzații.
”Domnule consilier, luați și ce le-a dat anul trecut, că sunt aceeași bani. Se duc în dezvoltare. Dar am înțeles, ceea ce a fost anul trecut nu mai contează pentru dumneavoastră. Dețineți adevărul absolut, domnule consilier! Dar puteți să ne spuneți despre repartiția pe care a făcut-o domnul Boloș anul trecut? Discrepanța față de primarii PSD și primarii PNL? A! Nu vă privește subiectul?!”, a mai continuat Chiriac.
Toate cele trei proiecte au fost aprobate. În ceea ce privește punctul privitor la cota de 6% din impozitul pe venit pe anul 2024, cei 8 liberali prezenți în ședință s-au abținut. De asemenea, la punctul legat de estimările pe anii viitori, consilierul județean Vasile Varga s-a abținut.
Administrație
Ajutoare de câte 10.000 de lei, de la Primărie, pentru două familii din Brăila
• două familii din Brăila, aflate în situații dificile, vor primi ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei • la inițiativa primarului Marian Dragomir, proiectele au fost aprobate de Consiliul Local Municipal, după ce Direcția de Asistență Socială Brăila a evaluat situațiile celor afectați și a propus acordarea sprijinului financiar • banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor pentru tratamentul medical complex al fiicei sale
Sprijin concret pentru două familii din Brăila care se confruntă cu situații dramatice. Primarul Marian Dragomir a inițiat două proiecte de hotărâre prin care administrația locală acordă ajutoare de urgență în valoare totală de 20.000 de lei.
Banii vor ajunge la o familie a cărei locuință a fost grav afectată de un incendiu și la o mamă care are nevoie de ajutor financiar pentru tratamentul complex al fiicei sale, diagnosticată cu afecțiuni grave. Ambele inițiative au primit votul Consiliului Local Municipal.
Dincolo de investițiile în infrastructură și proiectele de dezvoltare ale orașului, administrația locală are în vedere și situațiile în care oamenii au nevoie de ajutor imediat. Două astfel de cazuri au ajuns recent în atenția Primăriei Brăila, iar primarul Marian Dragomir a inițiat, alături de viceprimarul Alexandru Jantea-Crican, proiectele prin care familiile aflate în dificultate vor beneficia de câte 10.000 de lei.
Ajutor după un incendiu devastator
Primul caz este cel al unei familii din municipiu care a rămas cu locuința afectată în urma unui incendiu izbucnit pe 13 octombrie 2026. Flăcările au distrus patru anexe gospodărești, printre care bucătăria, baia și două magazii, pe o suprafață de aproximativ 40 de metri pătrați.
Au ars și bunurile aflate în interior, precum și aproximativ doi metri cubi de lemne. Nici locuința propriu-zisă nu a scăpat neatinsă.
Fumul și temperaturile ridicate au deteriorat tavanele, pereții și pardoselile mai multor încăperi, iar într-unul dintre dormitoare tavanul s-a prăbușit. Din fericire, incendiul nu s-a soldat cu victime. Pentru familia afectată, refacerea locuinței reprezintă însă o povară financiară dificil de suportat, veniturile provenind din pensii nefiind suficiente pentru acoperirea lucrărilor necesare.
În urma evaluării situației de către Direcția de Asistență Socială Brăila, a fost propus și aprobat un ajutor de urgență de 10.000 de lei, destinat reabilitării parțiale a imobilului.
Un alt ajutor, pentru tratamentul unei adolescente
Cel de-al doilea sprijin financiar este destinat unei familii care se confruntă cu o situație medicală deosebit de dificilă. O adolescentă diagnosticată încă de la naștere cu paralizie cerebrală spastică și scolioză severă are nevoie de o intervenție chirurgicală complexă la nivelul coloanei vertebrale.
Potrivit documentelor prezentate consilierilor locali, evoluția afecțiunii a impus recomandarea unei intervenții într-o clinică specializată din Uniunea Europeană, unde este necesară formarea unei echipe medicale multidisciplinare. Intervenția presupune o procedură complexă de stabilizare și corectare a coloanei vertebrale, care trebuie realizată într-un timp cât mai scurt. Costurile sunt considerabile.
Numai avansul solicitat de clinica din străinătate pentru procedura medicală se ridică la 36.800 de euro, iar suma finală urmează să fie stabilită în funcție de complexitatea intervenției și durata spitalizării. Familia are posibilități financiare limitate, venitul lunar fiind asigurat în prezent de un singur părinte angajat, în timp ce celălalt nu are un loc de muncă.
În aceste condiții, cheltuielile pentru transport, cazare, investigații medicale și recuperare reprezintă un efort suplimentar important.
Pentru a contribui la acoperirea unei părți dintre aceste cheltuieli, Primăria Brăila va acorda familiei un ajutor de urgență de 10.000 de lei. Suma este destinată transportului către unitatea medicală, cazării, investigațiilor și procedurilor de recuperare necesare adolescentei.
Inițiativă pentru sprijinirea celor aflați în situații-limită
Cele două proiecte au fost inițiate de primarul Marian Dragomir și viceprimarul Alexandru Jantea-Crican și au fost aprobate de Consiliul Local Municipal Brăila. Fondurile vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila.
Potrivit condițiilor stabilite, beneficiarii vor trebui să justifice utilizarea sumelor prin documente, în termen de șase luni de la efectuarea plății. Pentru ca acest sprijin să ajungă la familiile care au nevoie de el, un rol important l-a avut Direcția de Asistență Socială Brăila, care a analizat fiecare situație în parte și a evaluat dificultățile cu care se confruntă cei afectați.
Într-un caz, este vorba despre o familie care trebuie să-și refacă locuința după incendiul care i-a afectat gospodăria, iar în celălalt, despre o mamă care face eforturi pentru a-i asigura fiicei sale accesul la o intervenție medicală complexă.
În urma evaluărilor și a demersurilor făcute de instituție, au fost propuse soluții concrete de sprijin, materializate prin cele două ajutoare de urgență. În cazul în care banii nu sunt folosiți în scopurile pentru care au fost acordați, aceștia pot fi recuperați conform legii.
Fondurile, în valoare totală de 20.000 de lei, vor fi asigurate din bugetul Direcției de Asistență Socială Brăila. Cele 20.000 de lei reprezintă un ajutor punctual, dar și o formă de solidaritate a comunității locale față de oameni care se confruntă cu probleme ce le depășesc posibilitățile financiare.
Iar prin aceste inițiative, administrația condusă de Marian Dragomir intervine în două situații în care sprijinul financiar poate face diferența: refacerea unui cămin afectat de incendiu și susținerea unei familii care luptă pentru accesul copilului la tratamentul medical de care are nevoie.
Administrație
Noul bloc de lângă faleză începe să prindă formă
• fundația e gata, se intră în următoarele etape ale construcției • la fața locului a fost montată, ieri, o macara de mare capacitate, necesară pentru actuala fază a șantierului • blocul va avea cinci etaje și o arhitectură modernă, cu impact deosebit asupra aspectului general al falezei Dunării
Șantierul de la capătul bulevardului Cuza, unde se ridică un nou bloc de locuințe – primul cu vedere spre Dunăre din această zonă a falezei – a trecut de faza realizării fundației și intră în faza construcției propriu-zise.
Ieri, traficul auto a fost întrerupt aproape toată ziua pe porțiunea de bulevard dintre Calea Călărașilor și Faleză, deoarece a fost adusă pe bucăți și montată la fața locului o macara de mare capacitate care urmează să deservească șantierul în următoarele luni.
După cum v-am mai informat, blocul care va schimba complet aspectul zonei va avea cinci etaje și este descris, atât de antreprenorul ”Doraly Mall” SRL Constanța cât și de autoritățile locale ca fiind un ”proiect ultramodern”, cu parcări amenajate la subsol și cu o panoramă deosebită spre Dunăre.
Autorizația de Construire a fost emisă de Primăria Brăila în 15 septembrie 2025, iar șantierul a fost deschis efectiv în luna decembrie a anului trecut.
Imobilul cu funcțiunea de locuințe colective va avea regim de înălțime subsol plus parter plus cinci etaje, iar pe terenul în suprafață de 1.398 metri pătrați, proprietate a ”Doraly Mall”, vor fi amenajate, pe lângă blocul propriu-zis, și spații verzi și locuri de joacă.
În total, blocul va avea 39 de apartamente, dintre care 28 apartamente cu 2 camere și 11 apartamente cu 3 camere.
Lângă șantier sunt deja afișate imagini cu viitoarea construcție, fiind scoasă în evidență stilul arhitectonic modern, cu suprafețe vitrate mari și linii drepte.
Viitorii locatari vor beneficia de locuri de parcare amenajate atât la subsolul clădirii cât și pe un teren învecinat, situat pe Bdul Cuza, nr. 10 – 12, teren aflat, de asemenea, în proprietatea ”Doraly Mall”.
Numărul total de locuri de parcare va fi de 52, dintre care 26 vor fi amplasate la subsolul blocului, iar 26 pe terenul de la nr. 10-12.
În prezent, se lucrează la fundația clădirii, iar reprezentanții constructorului spun că blocul ar putea fi inaugurat în toamna anului viitor.
CELE MAI CITITE
