Social Media

Politică

Scandal între candidaţi la Mircea Vodă: Alexandru Moşescu, ţinut în şah

Timp de citire: 8 minute

• candidatul PNL Brăila la primăria comunei Mircea Vodă, actualul primar Alexandru Moşescu, susţine că vrea să fie lăsat să candideze • asta după ce social-democraţii au început să facă presiuni pe tema procesului pierdut de acesta cu ANI, în care era acuzat de conflict de interese • Moşescu a afirmat că Biroul Electoral Central i-a validat candidatura şi că hotărârea judecătorească nu a impus măsura interdicţiei de a candida timp de trei ani • preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, a afirmat că susţine candidatura lui Moşescu deoarece este un om onest, iar suma pentru care a fost acuzat de conflict de interese a fost puţin peste 50 lei
 
O situaţie mai mult decât încordată la nivelul candidaţilor pentru funcţia de primar al comunei Mircea Vodă. Concret, actualul primar, PNL-istul Alexandru Moşescu (primar la al treilea mandat) şi-a depus candidatura însă susţine că PSD-iştii i-au pus gând rău şi că încearcă să îl împiedice să mai candideze, folosindu-se de faptul că a pierdut procesul cu Agenţia Naţională de Integritate, în care era acuzat de conflict de interese. Chiar şi aşa, Moşescu a ţinut să precizeze că lucrurile nu sunt deloc atât de simple, în condiţiile în care hotărârea judecătorească definitivă în procesul cu ANI nu i-a interzis explicit să nu mai candideze timp de trei ani la o funcţie publică, aşa cum au solicitat inspectorii. Mai mult, Moşescu a afirmat că principalul său contracandidat din partea PSD, fost viceprimar al comunei, a depus o contestaţie la Biroul Electoral Central pe această problemă, chiar dinainte ca el să îşi fi ocializat candidatura, astfel că BEC a decis doar să ia act de acel document, pe post de informare, şi să facă unele precizări în cazul validării candidaturii sale. Mai exact, că situaţia privind validarea sau nu a candidaturii sale ar putea face obiectul unui proces, în condiţiile în care Moşescu ar câştiga alegerile.
Dar cel mai interesant aspect este că PNL-istul susţine că, în opinia sa, întreg acest episod legat de procesul cu ANI a fost orchestrat de contracandidatul său, viceprimar la vremea respectivă, care acum din nou ar încerca să se folosească de situaţie pentru a-l elimina din cursa electorală.
“S-a depus o contestaţie, dar înaintea depunerii candidaturii mele. BEC a dat răspuns, în termenul legal. Dar a luat contestaţia respectivă ca pe o înştiinţare. Ieri (n.r. – marţi, 11 august) a fost şedinţa de validare a candidaturilor PNL şi s-a luat decizia validării tuturor candidaturilor, inclusiv a mea. S-a luat o hotărâre, unde s-a făcut referire şi la această înştiinţare. Nu îi putem spune contestaţie, pentru că nu a fost depusă după candidatura mea. În principiu, candidatura mea la funcţia de primar şi consilier local, în momentul de faţă este validată, cu perioadă de contestare 24 de ore de la afişare. Contestaţia se poate face la Judecătoria Făurei. Dar vreau să subliniez că nu există nicio hotărâre judecătorească care să îmi interzică exercitarea dreptului de a candida şi de a fi ales, fiindcă nu am avut dosar penal, nu am nicio sentinţă definitivă. Iar «contestaţia» aceasta a fost depusă de Ionescu Ion, contracandidatul meu”, a declarat Moşescu.
Acesta a precizat că dacă se va ajunge la momentul în care instanţa să îi interzică să candideze ca urmare a contestaţiilor adversarilor, se va supune deciziilor judecătorilor, însă consideră că nu este o situaţie corectă.
“Eu vreau un tratament corect şi nu prin presiuni şi alte combinaţii, astfel încât să mi se ia şansa de a candida. În momentul de faţă eu am o hotărâre judecătorească a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care nu a făcut altceva decât să valideze existenţa unui conflict de interese, în anul 2013. Atunci, în urma unei hotărâri a Consiliului Local, am asigurat asistenţa medicală la echipa de fotbal şi am procedat la încheierea unui contract. Printr-un concurs de împrejurări, soţia mea era asistentă la cabinetul acela medical. Şi asta a fost tot. Greşeala mea este că nu ar fi trebuit să semnez eu contractul. Oricum, suma este una derizorie, 30 – 40 lei de meci şi erau două meciuri. Aşa că despre acest conflict de interese vorbim. Iar asistentul medical asigura şi medicamentaţia, chiar mai multe. În fine, instanţa a spus că este un conflict de interese, nu am ce să comentez. Dar instanţa validează raportul ANI. Aplicarea raportului nu o face ANI. Agenţia sesizează doar în cazul unui conflict de interes, caz de incompatibilitate, conform legii, organele abilitate şi propune anumite sancţiuni. Eu nu am nicio hârtie, în afară de ceea ce s-a prezentat la BEC, că aş fi pe o listă cu interdicţie. Nu am nicio hârtie în care să mi se spună că am o interdicţie trei ani”, a dorit să sublinieze Moşescu, cu precizarea că în 2013 tocmai contracandidatul său îl îndemna să semneze contractul respectiv pentru a sprijini echipa de fotbal.
Candidatul la Primăria Mircea Vodă şi la Consiliul Local din comună a mai adăugat  că deşi au apărut zvonuri că ar exista colegi în PNL care nu ar fi de acord cu candidatura sa, ca urmare a unui blat cu PSD-iştii, el a avut parte de susţinerea preşedintelui PNL Brăila, Alexandru Dănăilă. Ba mai mult, că a luat decizia de a candida şi în urma faptului că oamenii din comună l-au îndemnat să o facă, aceştia cunoscând în detaliu întreg episodul legat de conflictul său de interese.
 
Dănăilă: «Eu îl susţin 100% şi am încredere în instanţe»
Contactat de redactorii “Obiectiv – Vocea Brăilei” preşedintele PNL Brăila, Alexandru Dănăilă, i-a luat apărarea lui Moşescu. Acesta a precizat că hotărârea judecătorească în cazul acestuia nu i-a interzis să se înscrie în cursa electorală sau să nu îşi exercite funcţia până la sfârşitul mandatului, adică 27 septembrie.
“Cu privire la validare, dacă va câştiga funcţia de primar, intervine prescripţia, pentru că au trecut mai mult de trei ani de zile de când s-a terminat procesul, el a primit o sancţiune de la Prefectură şi pe Codul Adminsitrativ există această prevedere. ANI a dat o hârtie, la cererea unor contestatari de ai lui de acolo, prin care opinează că nu ar fi expirat perioada privind sancţiunea. Dar asta rămâne de văzut dacă va câştiga alegerile. Dacă nu va câştiga, asta este! Oricum, candidatura a fost validată la Biroul Electoral de Circumscripţie, dar poate fi contestată în instanţă la Judecătoria Făurei şi după aceea la Tribunalul Brăila, care va da şi hotărârea definitivă, dacă este cazul. Eu îl susţin 100% şi am încredere în instanţe. Noi ne vom supune deciziile instanţelor. Sunt convins că instanţele vor analiza documentele. Nu vreau să comentez deciziile instanţelor, dar sunt convins că vor fi corecte”, a declarat Dănăilă.
Liderul PNL Brăila a mai ţinut să adauge că nu există niciun blat cu PSD-iştii, în niciun context, dovadă fiind tocmai faptul că el personal a fost de acord cu depunerea candidaturii lui Moşescu.
“Îl susţin, îl cunosc, este un om onest şi sunt convins că poate să conducă comuna aşa cum a făcut-o şi până acum. Mai ales că peste 70% dintre oamenii de acolo îl vor”, a mai punctat Dănăilă. Mai mult, acesta a dorit să atragă atenţia că suma pentru care Moşescu a fost acuzat pentru conflict de interese este puţin peste 50 lei.
 
PSD-iştii brăileni, cu «vizorul» pe comuna Mircea Vodă
Subiectul legat de candidatura lui Alexandru Moşescu a fost dezbătut şi la conferinţa comună a primarului Marian Dragomir şi a preşedintelui CJ Brăila, Francisk Chiriac. Întrebat cum i se pare că Moşescu şi-a depus candidatura în contextul în care a pierdut procesul cu ANI, iar inspectorii vorbeau despre o interdicţie a candidaturii timp de 3 ani, Chiriac a precizat că lasă instanţele de judecată să se pronunţe. Preşedintele CJ Brăila a precizat că dacă nu are interdicţie prin hotărâre judecătorească legată de candidatură, orice persoană, indiferent de la ce partid vine, poate candida pentru o funcţie publică.
“Nu ştiu, s-a depus şi o contestaţie acolo de către contracandidat (n.r. – candidatul PSD). Aşteptăm decizia. Sunt lucruri normale legate de depunerea candidaturilor. Să vedem ce decizie va lua Biroul Electoral. Nu mă întrebaţi pe mine dacă are voie sau nu, că nu sunt eu judecător. Dacă are interdicţie nu trebuie să candideze, dacă nu are, indiferent de ce partid reprezintă, poate candida. Interdicţiile se pot da doar prin hotărâri de instanţă”, a afirmat Chiriac.

Politică

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război

Publicat

în

Noi reguli pentru gratuitățile la transport acordate pensionarilor și veteranilor de război
Deputatul PSD Doinița Ciocan a votat proiectul de lege simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației

Pensionarii, veteranii de război și văduvele de război vor putea beneficia în continuare de gratuități și reduceri la transport, însă modul în care își vor dovedi aceste drepturi urmează să fie modernizat. Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege, votat și de deputatul PSD Doinița Ciocan, care introduce verificarea electronică a documentelor prin cod QR sau cod de bare.

Modificările urmăresc simplificarea procedurilor prin care beneficiarii își pot exercita drepturile de transport, dar și reducerea fraudelor și a birocrației.

Deputatul PSD Doinița Ciocan a anunțat prin intermediul unei postari pe pagina personală Facebook că:  „În Camera Deputaților am votat, pe 18 noiembrie 2026, proiectul de lege care modernizează sistemul de acordare și verificare a drepturilor de transport pentru pensionari, veterani de război și văduve de război- PL-x nr. 594/2026.”

Doinița Ciocan explică care sunt avantajele noilor modificări

Concret, pensionarii vor putea prezenta talonul de pensie pentru a dovedi că au dreptul la călătorii gratuite sau cu reducere. Documentul va include un cod QR sau un cod de bare, care va permite verificarea electronică a eligibilității.

În cazul pensionarilor militari, dovada dreptului se va face cu talonul de plată a drepturilor emis de instituția care le achită pensia.

Veteranii de război și văduvele de război vor putea face dovada dreptului la gratuități cu ajutorul legitimației de veteran, care va permite, la rândul său, verificarea electronică.

Aceștia vor putea beneficia de transport gratuit pe calea ferată, cu mijloace de transport auto sau pe căile fluviale, având posibilitatea de a alege varianta de deplasare.

Când intră în vigoare noile reguli

Doinița Ciocan precizează că drepturile de transport nu sunt eliminate și că modificările vizează exclusiv modul în care beneficiarii le dovedesc și le utilizează.

Scopul este simplificarea procedurilor, reducerea birocrației, prevenirea fraudelor și introducerea unui sistem digital de verificare a documentelor. Legea nu se aplică însă imediat. Aceasta trebuie să parcurgă etapele constituționale pentru promulgare și publicare în Monitorul Oficial, iar noile prevederi vor produce efecte după intrarea în vigoare.

Citește articolul complet

Politică

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

• este vorba despre un proiect de lege propus de parlamentarii AUR care a fost adoptat pe 18 noiembrie în Camera Deputaților (for decizional) • inițiativa a primit 173 de voturi • deputatul Florin Cîrligea a declarat că este un lucru absolut normal, deoarece pragul de 5.000 lei zilnic era foarte mic pentru societățile comerciale • acesta a precizat că respectivul prag fusese fixat în așa fel încât să existe un avantaj pentru bănci și nu pentru firme • și deputatul AUR Mihail Neamțu sublinia într-o postare recentă pe site-urile de socializare că păstrarea tranzacțiilor numerar reprezintă o garanție a libertății cetățenilor

Publicat

în

Liderul AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, de acord cu majorarea plafonului plăților numerar de la 5.000 la 50.000 lei pe zi

Parlamentarii AUR au obținut o victorie în Parlament în privința majorării plafonului zilnic pentru plățile și încasările în numerar. Mai precis, de la 5.000 lei la 50.000 lei pe zi. Proiectul de lege a fost inițiat de deputatul Gabriel Florea de la AUR și în data de 18 noiembrie a fost adoptat cu 173 de voturi în Camera Deputaților (for decizional la acest proiect).

Inițiativa modifică Legea nr. 70/2015 și instituie plafonul unic zilnic de 50.000 lei pentru încasările și plățile în numerar între firme, precum și între acestea și persoane fizice, după cum a relatat presa centrală.

Contactat de redactorii ”Obiectiv – Vocea Brăilei” în legătură cu acest subiect, președintele AUR Brăila, deputatul Florin Cîrligea, a apreciat că măsura este mai mult decât binevenită, punctând că este un lucru normal, în condițiile în care piața arată astăzi complet diferit față de acum câțiva ani.

”Da, proiectul AUR a trecut! Este o chestie normală. Pentru că fiecare face cu banii lui ce dorește. Și este mult mai ușor pentru societăți, pentru că 5.000 lei era o sumă mult prea mică. Mă refer la plafoanele de casă și la tot ce însemna… Cu 5.000 lei ce mai cumpărai în ziua de azi?! O societate care avea 7-8 puncte de lucru împrăștiate prin toată țara, nu putea să cumpere decât de 5.000 lei pe zi, utilizând cash, dar pe toată țara! Și mai sunt exemple. Mai ales la magazine”, a declarat Cîrligea.

Păstrarea tranzacțiilor cu numerar reprezintă garanția libertății

Este opinia deputatului AUR Mihail Neamțu, care a publicat recent pe rețelele de socializare un comunicat legat de propunerea partidului din care face parte. Acesta explica faptul că prin utilizarea sistemului de plată cu card de către cetățeni, organele statului capătă un control mult prea mare asupra vieții tuturor.

”De ce păstrarea tranzacțiilor cu numerar sunt garanția libertății? Pentru că nu e treaba Statului să-și monitorizeze cetățenii. Dimpotrivă. E obligația cetățenilor să-și monitorizeze birocrații și clasa conducătoare. Nu doar în China, ci și-n Occident există un sofisticat sistem de control al vieții private. Orice informație personală cu amprentă digitală poate deveni publică, la cererea justificată sau nejustificată a reprezentanților Statului. În timpul pandemiei, Guvernul canadian a interzis accesul multor șoferi-protestatari la propriul cont bancar. Prin dispariția banului tangibil («cash»), asistăm la moartea vieții private. Abuz? Discriminare? Mai mult: o formă de tiranie. Există, evident, și argumente practice în favoarea tranzacțiilor «cash». Uneori n-ai semnal la telefon și nici conexiune Wifi.

Alteori vine furtuna și cade curentul. Cum vei face tranzacții dacă n-ai o baterie încărcată? Mergeți apoi la piață pentru a cumpăra un kilogram de struguri. Vă așteptați la tranzacții online? Dați o fugă la țară și veți descoperi milioane de români cumsecade care n-au acces imediat la un bancomat. E vina lor? Trebuie să ducem un ATM chiar și-n ultimul cătun? Plata cash nu implică nicio taxă, spre deosebire de tranzacțiile digitale care presupun, adesea, costuri de procesare. Tranzacțiile non-coercitive cu numerar sunt imediate și finale, fără niciun fel de întârziere. Sunt o mie de motive pentru a proteja plata cash. Doar mințile bolnave doresc o schimbare de dragul schimbării. Doar satrapii vor să restrângă spațiul de mișcare al omului liber”, declara Neamțu pe Facebook.

Întrebat în legătură cu opinia colegului său, Florin Cîrligea a precizat că într-adevăr oamenii ar trebui să aibă libertate totală atunci când vine vorba despre utilizarea veniturilor pe care le au și le dețin în mod legal.

Acesta a afirmat că măsura privind pragul de 5.000 lei, în opinia sa, a venit în sprijinul băncilor și nu pentru combaterea evaziunii fiscale, așa cum s-a declarat.

”Corect! Așa și este! Atât timp cât sunt banii omului nu poți să îi impui tu în ce fel să îi folosească! Și repet, suma era infimă: 5.000 lei! Oricum nu era o mare realizare pragul ăsta, iar evaziunea nu este de aici sub nicio formă. Era făcută pentru bănci. Știți, au scumpit Ordinele de Plată de la 3 lei la 8 lei/OP. Acum doi ani, un OP era taxat cu 3 lei, acum este taxat cu 8 lei. Dacă aveai 850 lei este 8 lei. Nu se poate! Este enorm! Nu e în funcție de valoare. E sumă fixă. Vă dau un exemplu: ai o societate cu 10 puncte de lucru. Se fac vânzări de 400 lei, 600 lei. Dacă depășeai 5.000 lei… Gata! Ăla erai!

Iar dacă aveai 10 ordine de plată de câte 500 lei, 80 lei îți luau băncile. Adică 1 și ceva la sută. Este enorm de mult! De aceea, eu așa cred, că la momentul respectiv a fost făcută pentru bănci. Treaba cu «lupta împotriva evaziunii» este așa de speriat lumea. Că «domnule, ce luptăm noi împotriva evaziunii»!! Hai să fim serioși, nu aici este evaziunea!”, a conchis Cîrligea.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧