Învățământ
Şase elevi brăileni vor participa la Olimpiada Naţională de Limba Germană
• lotul judeţean este format din cinci fete şi un băiat, aceştia fiind elevi la Colegiile “Bălcescu” şi “Murgoci” • toţi îşi doresc să îşi reprezinte cu mândrie judeţul şi să obţină rezultate frumoase
Brăila va fi reprezentată la Olimpiada Naţională de Limba Germană Modernă de un lot format din şase elevi, cinci fete şi un băiat, tineri frumoşi care abia aşteaptă să trăiască o experienţă de neuitat şi, bineînţeles, să se numere printre laureaţi. Patru dintre membrii lotului se califică pentru prima dată la această competiţie, în timp ce ceilalţi doi au văzut cu se “mănâncă” olimpiada de germană şi abia aşteaptă să participe din nou. Fără alte introduceri, vă invităm să îi cunoaşteţi pe olimpicii brăileni.
Cel mai tânăr membru al lotului este Andrei Laurenţiu Simion, elev în clasa a VIII-a la Colegiul Naţional “Nicolae Bălcescu”, care va concura la nivelul A2. Este prima naţională de limba germană la care participă şi vrea să facă o figură frumoasă. A început să înveţe această limbă în clasa a V-a şi încă de atunci abia aştepta “să se facă mare” pentru a putea merge la naţională. Andrei nu este bun doar la limbile străine, ci şi la matematică şi limba română, el obţinând note foarte mari la simularea Evaluării Naţionale din luna martie. În timpul liber practică tenis de câmp.
Ioana Jacotă va participa la clasa a IX-a (nivel A2), ea fiind elevă a Colegiului “Bălcescu”. Şi pentru Ioana este prima naţională de limba germană, după ce în gimnaziu a luat menţiune la faza judeţeană. Ea a participat şi la judeţeana de biologie de anul acesta şi spune că merge la competiţii pentru că aşa descoperă ce îi place cu adevărat. Pasiunea ei pentru germană a început în clasa a V-a şi i-a plăcut atât de mult încât simte că nu face niciun efort să o înveţe. Ioana cântă la chitară, iar în timpul liber face voluntariat la Interact dar şi la un cabinet psihologic, acolo unde lucrează cu copiii cu autism.
Continuăm cu Alexandra Pascu, elevă în clasa a X-a (nivel B1) la Colegiul “Bălcescu”. După ce în anii trecuţi a luat locul II şi III la judeţeană, anul acesta ea a reuşit calificarea pe care şi-o dorea foarte mult. Alexandra este pasionată şi de engleză, participând la etapa judeţeană la această disciplină. De altfel, ea citeşte cărţi în engleză şi germană, cântă la chitară şi pian, iar în timpul liber este voluntar la Asociaţia Gutenberg Brăila (Asociaţia Tinerilor Vorbitori de Limba Germană din Brăila).
Elevă în clasa a XI-a la Colegiul Naţional “Gh. M. Murgoci”, Andreea Bujor se califică pentru a doua oară consecutiv la această olimpiadă (nivel B2). Anul trecut ea a obţinut un premiu III la proba individuală (scrisă), performanţă pe care vrea să o repete şi anul acesta. Andreea ne-a spus că şi-a dorit mult să participe din nou şi se bucură că are o nouă ocazie să îşi reprezinte liceul şi judeţul. Anul acesta, ea a câştigat premiul II la regionala Concursului de Traduceri “CNNB 150”. Tânăra adoră să citească şi în timpul liber studiază şi limba spaniolă.
Elena Andreea Sasu, elevă în clasa a XI-a la Colegiul “Bălcescu”, s-a calificat pentru prima oară la naţională după ce în anii trecuţi a fost aproape de intrarea în lotul judeţean. Anul trecut, ea a participat şi la olimpiada de limba română, unde a luat premiul II pe judeţ. Elena este atrasă şi de limba japoneză, îi place să scrie, să citească, să deseneze şi să meargă la cursuri de dans. Vrea să urmeze o facultate de limbi străine, unde cu siguranţă germana va fi prima opţiune, la care se va adăuga o limbă exotică. Tânăra ne-a spus că îşi doreşte să obţină un premiu la etapa naţională şi să se bucure de experienţa pe care o aşteaptă de câţiva ani.
Cea care încheie lotul de limba germană este Corina Andreea Preda, elevă în clasa a XII-a (nivel C1) la Colegiul “Bălcescu”, şi “veterana” lotului. Spunem “veterană” pentru că ea va participa pentru a patra oară la această olimpiadă, având în palmares un premiu II şi un premiu III la proba de proiect şi un premiu III la proba individuală. De asemenea, anul trecut s-a calificat în lotul lărgit pentru internaţională. Corina este o tânără foarte activă, fiind implicată în tot felul de proiecte: este membră a Asociaţiei Gutenberg Brăila, a fost voluntar doi ani la rând la Festivalul Zile şi Nopţi de Teatru la Brăila – actoria fiind marea ei pasiune, iar anul trecut a ajutat în mod voluntar la organizarea “Zilelor Brăilei”. Tot anul trecut, de sărbători, a fost “spiriduş” în campania “Un înger de Crăciun” organizată de cotidianul “Obiectiv” şi Asociaţia “Pentru Adevăr”. Tânăra ne-a spus că vrea să urmeze facultatea de limbi străine, la Cluj.
Cei patru elevi ai Colegiului Naţional “Nicolae Bălcescu” studiază limba germană cu prof. Carmen Pîrlog, iar eleva de la Colegiul Naţional “Gh. M. Murgoci” este coordonată de prof. Tatiana Badea.
O olimpiadă specială
Atunci când redactorii “Obiectiv” s-au întâlnit cu membrii lotului judeţean la limba germană, cele două fete care au mai participat la această competiţie, Andreea Bujor şi Corina Preda, ne-au spus că olimpiada este o experienţă de neuitat. De ce? Ei bine, aşa cum ne-au explicat cele două fete, olimpiada de germană este diferită de restul competiţiilor din aria limbilor moderne, unde elevilor li se dă o probă scrisă şi una orală. La germană, concurenţii susţin o probă individuală (scrisă) în care le sunt evaluate atât competenţele lingvistice, cât mai ales competenţele care contează pentru succesul în viaţă: creativitate şi inteligenţă în abordarea unor teme foarte dificile din punct de vedere intelectual. Urmează apoi o probă de proiect, în care elevii sunt împărţiţi în grupuri şi trebuie să realizeze o piesă de teatru pe baza unei cărţi citite la prima vedere. Aceasta este proba cea mai aşteptată, deoarece elevi din judeţe diferite lucrează în echipe şi pregătesc prezentarea şi câte un poster, astfel încât, la fel ca în viaţă, în mod inteligent, fiecare poate aduce o contribuţie specifică, în funcţie de competenţele fiecăruia. Cu alte cuvinte, aşa cum spun şi organizatorii, Olimpiada de Limba Germană Modernă este gândită pentru a motiva elevii să îşi folosească cunoştinţele de limba germană, atât în contexte teoretice, cât şi în contexte practice.
Anul trecut, la nivelul Ministerului Educaţiei s-a luat decizia “uniformizării olimpiadelor de limbi străine” şi cum germana este diferită, ministerul a vrut să eliminarea probei de proiect şi înlocuirea ei cu una orală, clasică. Schimbarea nu a reuşit, după reacţiile apărute din partea profesorilor şi elevilor. O schimbare care însă a trecut este cea prin care elevii nu vor mai concura pe nivelul de limbă atins pe parcursul orelor de curs (A1-C1), ci pe nivel de clasă. Acest lucru îi favorizează pe elevii care studiază germana de mult timp şi îi dezavantajează pe cei care au început să o înveţe în liceu, cum este cazul Andreei, care a trebuit să tragă tare pentru a se califica anul acesta la naţională.
“Eu am doi ani şi jumătate de când învăţ limba germană, fiindcă am început în liceu. Eu trebuia să particip la nivelul B1, dar cu două săptămâni înainte de etapa judeţeană au schimbat regulile şi la clasa a XI-a poţi concura doar la nivel B1 şi C1. A trebuit să recuperez materia într-un timp record şi am muncit foarte mult. Am lucrat noapte după noapte, iar în final am reuşit. Şi acum am o lună în care să mă pregătesc şi în care să dovedesc ceea ce pot. E dureros, dar în acelaşi timp e satisfacţia ta că vezi că ai reuşit. Mi-am dorit chestia asta din clasa a VII-a şi indiferent ce nivel îmi vor impune eu voi continua. Mă bucur că a rămas proba de proiect, pentru că acolo întâlneşti oameni noi, iar eu încă mai ţin legătura cu prietenii pe care mi i-am făcut anul trecut”, ne-a spus Andreea.
Şi Corina a crescut cu olimpiada, participând prima oară în clasa a VIII-a, iar când a auzit că ministerul vrea să schimbe regulile a scris un testimonial în care a argumentat cum a reuşit o olimpiadă să o ajute în dezvoltarea personală.
“M-am simţit la o competiţie naţională respectată, unde toţi profesorii mi-au vorbit frumos, m-au ascultat ce am de zis. Tot respectul pentru organizatori şi pentru atitudinea lor faţă de noi. Nu este atmosfera de competiţie acerbă de la alte olimpiade. Cred că acolo principalul obiectiv e să devenim toţi mai buni şi oamenii care merg la naţională de mult timp transmit asta şi celor care vin pentru prima oară. Te simţi bine când eşti într-o comunitate care are aceleaşi valori ca şi tine”, ne-a spus Corina.
Olimpiada Naţională de Limba Germană se va desfăşura în perioada 5-12 mai, la Braşov.
Felicitări elevilor şi profesorilor îndrumători! Mult succes la etapa naţională!
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
