Adaugă ca sursă preferată în Google

• aflată la al patrulea mandat de ministru, Ecaterina Andronescu vrea să schimbe modul în care este organizat învăţământul preuniversitar şi structura examenelor naţionale • concret, aceasta propune ca învăţământul primar să cuprindă clasele I-VI, cel gimnazial VII-IX, iar cel liceal X-XIII • în ceea ce priveşte evaluările, cea mai importantă modificare este diferenţierea examenului de bacalaureat pe cele patru profiluri, dar şi schimbarea materiilor la care elevii vor susţine probele • reforma propusă de Andronescu a atras deja numeroase critici din partea profesorilor şi elevilor
 
Se anunţă un nou val de schimbări în învăţământ! Ministrul Educaţiei Naţionale, Ecaterina Andronescu, a lansat recent viziunea sa despre cum ar trebui reformat sistemul de învăţământ şi “reclădită încrederea în şcoală”. Aflată la al patrulea mandat, Andronescu vrea să reorganizeze ciclul primar, gimnazial şi liceal, să schimbe structura examenelor naţionale şi admiterea la liceu, dar şi să pre-condiţioneaze intrarea la facultate în funcţie de profilul studiat, modificări care au creat un adevărat “tsunami” de reacţii negative în spaţiul public. Atât elevii, cât şi profesorii, critică modul în care cea poreclită “Abramburica” înţelege să revitalizeze sistemul de educaţie, fiind de părere că modificările pe care le pregăteşte reprezintă o nouă serie de decizii haotice care vor afecta toţi actorii din sistem, aşa cum au fost şi cele pe care le-a luat în anii când a mai fost în fruntea acestui minister.
 
“Viziunea Andronescu pentru educaţie”
Potrivit documentului “Educaţia ne uneşte. Viziune asupra viitorului educaţiei în România”, postat şi pe site-ul www.edu.ro, ciclul primar îşi schimbă forma iar clasele se redenumesc. Concret, clasa pregătitoare devine clasa I iar clasa a IV-a se transformă automat în clasa a V-a. În plus, clasa a V-a, adică actuala clasă a VI-a, va trece şi ea la învăţământul primar şi practic gimnaziul va începe la clasa a VII-a. În ceea ce priveşte evaluările pe care în prezent elevii le susţin la clasele a II-a şi a IV-a, acestea vor dispărea şi va fi introdusă o evaluare la clasa a III-a numită “Evaluare cognitivă şi socio-emotională” iar testarea de la clasa a VI-a devine examenul de final de învăţământ primar – “Evaluarea nivelului elementar al competenţelor”.
O altă modificare importantă la ciclul primar este că învăţătorii de la clasele primare vor fi completaţi de profesori de la clasa a IV-a până la clasa a VI-a.
Trecem la gimnaziu care va începe la 12 ani, adică la clasa a VII-a şi se va încheia la finalul clasei a IX-a (actuala clasă a VIII-a). Pe lângă această schimbare, începând cu clasa a VII-a elevii vor avea un consilier de carieră, adică un cadru didactic specializat în orientare profesională care va prelua rolul actual al dirigintelui. Evaluarea Naţională se va susţine la finalul ciclului gimnazial şi va fi redenumită “Evaluarea Naţională de la clasa a IX-a” şi va fi de două feluri: teoretică şi tehnică. Testarea va permite evaluarea competenţelor necesare continuării studiilor elevilor pe filiera teoretică sau tehnic-profesională. Atenţie! Andronescu propune ca elevii care nu promovează Evaluarea Naţională la clasa a IX-a să facă un an suplimentar. Aceasta a precizat că nu este vorba despre un an de repetenţie, dar nu va lăsa elevii să meargă mai departe la liceu dacă nu au acumulat cunoştinţele absolut obligatorii până la acest nivel. În documentul propus de ministrul Educaţiei această prevedere nu este însă obligatorie, cel mai probabil fiecare şcoală urmând să decidă dacă va organiza un an remedial.
Important de ştiut că se schimbă şi admiterea la liceu. Dacă în prezent media de admitere înseamnă 80% media de la Evaluarea Naţională şi 20% media claselor V-VIII, în “viziunea Andronescu” admiterea se va face pe baza următoarei formule: examenul standardizat (Evaluarea Naţională de la clasa a IX-a), media generală cumulată pe cei trei ani de gimnaziu la anumite discipline de studiu şi  recomandarea consilierului de orientare profesională cuantificată ca procentaj din nota finală.
Continuăm cu ciclul liceal care va începe la clasa a X-a şi se va finaliza la clasa a XIII-a (actuala clasa a XII-a). Liceul va începe la vârsta de 15-16 ani şi va avea o durată de 3 sau 4 ani, în funcţie de profilul ales de elevi: studii profesionale, studii liceale vocaţionale, studii liceale de ştiinţe şi socio-umaniste. La liceu ministrul încearcă să se copieze modele din alte ţări şi spune că nu toate cursurile vor fi obligatorii, dar elevii vor fi obligaţi să aibă un anumit număr de cursuri, de un anumit tip, ca să fie primiţi la Bacalaureat. Pentru ruta profesională, elevii vor studia fie 4 ani la liceele tehnologice, după care vor putea susţine Bacalaureatul Profesional, numit BAC T, fie un certificat de competenţe profesionale pentru studii de 3 ani.
 
Patru modele de Bacalaureat şi pre-condiţionarea admiterii la facultate
De mulţi ani se cere bacalaureat diferenţiat în funcţie de specializarea care se studiază la liceu iar viziunea ministrului Educaţiei pare să vină tocmai pentru a rezolva doleanţele liceenilor. Rămâne însă de văzut dacă modificările propuse de Ecaterina Andronescu vor fi benefice pentru elevi. Revenind, potrivit proiectului propus de aceasta bacalaureatul va fi structurat astfel: Bacalaureat A1 şi A2 pentru programele de ştiinţe şi socio-umaniste, Bacalaureat V pentru profilul vocaţional şi Bacalaureat T pentru elevii de la filiera tehnologică. Totodată, la primele trei profiluri (ştiinţe, socio-umaniste şi vocaţional) se introduce o probă nouă numită “Creativitate, cunoştinţe, abilităţi, aptitudini şi atitudini”.
În continuare, iată cum va arăta bacalaureatul şi la ce materii vor da examen elevii:
BAC A1 (Ştiinţe): Limba română; Limba străină; Matematică; Fizică/Chimie/Biologie; Proba de creativitate, cunoştinţe, abilităţi, aptitudini şi atitudini.
BAC A2 (Studiile socio-umaniste): Limba română; Limbă străină; Istorie; Filosofie/Logică/Sociologie; Creativitate, cunoştinţe, abilităţi, aptitudini şi atitudini.
BAC V (Vocaţional): Limba română; Limbă străină, Probă specifică, Probă de creativitate, cunoştinţe, abilităţi, aptitudini şi atitudini.
BAC T (Tehnologic): Limba română; Limba străină; Ştiinţe.
De observat că matematica dispare la profilul tehnologic ca disciplină de examen.
Reforma Andronescu nu se opreşte aici! Aceasta vrea să pre-condiţioneze admiterea la facultăţi în funcţie de profilul absolvit. Astfel, diplomele de Bacalaureat A1, A2 şi V vor permite absolventului înscrierea în învăţământul superior în aria de studii promovată. Diploma de Bacalaureat T dă dreptul la înscrierea în şcoli postliceale şi instituţii de învăţământ terţiar non-universitar, care îşi stabilesc propriile criterii de selecţie şi admitere. Din această prevedere se înţelege faptul că elevii care termină un liceu de Arte sunt îndrumaţi să meargă la Conservator, de exemplu, în timp ce elevii de la socio-umane sunt îndreptaţi spre Limbi Străine, lucru considerat descriminatoriu de către reprezentanţii elevilor.
“Considerăm că modificarea unui aspect atât de important al vieţii şcolare, într-un an electoral, într-un timp atât de scurt şi fără o consultare reală şi relevantă a tuturor factorilor implicaţi reprezintă un risc major pentru generaţiile ce vor urma. Unul dintre aspectele cu care noi nu suntem de acord este pre-condiţionarea elevilor în ceea ce priveşte continuarea parcursului educaţional în învăţământul superior, această măsură limitând accesul egal la educaţie şi periclitând, într-o foarte mare măsură, integrarea elevului în societate şi pe piaţa muncii”, susţine Rareş Voicu, preşedintele Consiliului Judeţean al Elevilor Brăila.
La rândul său, Petru Apostoaia, preşedinţele Consiliului Naţional al Elevilor, le-a declarat redactorilor “Obiectiv” că această reformă propusă de Ecaterina Andronescu nu aduce nicio îmbunătăţire sistemului de educaţie.
“Varianta propusă de către Ministerul Educaţiei Naţionale ar îngrădi puternic flexibilitatea traseului educaţional al elevilor, ceea ce poate afecta continuarea studiilor, formarea continuă sau integrarea lor în piaţa de muncă. Totodată, o reformă a sistemului trebuie să aibă în vedere una dintre cele mai importante componente: curriculum-ul naţional (manualele, planurile-cadru şi programele şcolare). Forma propusă de către MEN ne face să credem că nu va exista o reformă curriculară, ceea ce va devaloriza puternic orice intenţie de îmbunătăţire a sistemului de învăţământ”, este de părere preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.
 
Geografia, disciplină “non grata”
Una dintre modifcările propuse de Ecaterina Andronesu care a strânit un val de reacţii negative a fost eliminarea geografiei din materiile opţionale pe care elevii le puteau alege la cea de-a treia probă a bacalaureatului. Dacă în prezent elevii de la profilurile Uman, Vocaţional şi Tehnologic pot opta să susţină examenul la geografie, în forma propusă de Ecaterina Andronescu aceasta nu se regăseşte printre materiile de Bac, în niciunul dintre cele patru tipuri de examen propuse.
Unul dintre cei care contestă această decizie este Cătălin Canciu, inspector şcolar general al ISJ Brăila şi profesor de geografie la Liceul de Arte.
“Vorbim despre o disciplină fundamentală pentru evoluţia şi pentru educarea unui om. Scoatem geografia în condiţiile în care vorbim de încălzire globală, vorbim de protejarea mediului, într-o lume şi într-un moment în care populaţia este extrem de needucată din punctul acesta de vedere şi vedem câtă mizerie este în jurul nostru. Scoatem geografia şi o ducem într-o zonă de importanţă secundară. Examenul de bacalaureat, la fel ca Evaluarea Naţională, trebuie sa aducă elevul, tânărul, la un anumit nivel de cunoştinţe generale despre ştiinţă, despre disciplinele fundamentale, el trebuie să ştie să vorbească bine limba română, să cunoască o limbă străină, să-şi cunoască identitatea naţională din punct de vedere al istorie, al geografiei şi aşa mai departe. Suntem oameni care ne-am dedicat întreaga viaţă acestei meserii şi o facem cu pasiune, cu dragoste, înţelegem ce înseamnă educaţia copiilor pentru mediu, pentru tot ce ne înconjoară. Şi mai este un alt lucru. Geografia dintotdeauana a avut atracţie la elevi. E o disciplină frumoasă pe care o înveţi de drag. E disciplina realităţii.  Rămâne de văzut ce se va întâmpla dar cred că e nevoie de o dezbatere amplă pe toate propunerile făcute de doamna ministru astfel încât să se ia decizia cea mai avantajoasă pentru toţi cei implicaţi în sistemul de învăţământ”, ne-a spus prof. Cătălin Canciu.
De altfel, Societatea de Geografie din România a publicat un manifest prin care îşi arată nemulţumirea faţă de această decizie, spunând că, la 100 de ani de la formarea României Moderne, “asa-zisa reformă” încearcă să anuleze o materie care a fost şi va rămâne fondatoare pentru personalitatea umană. Reprezentanţii acesteia susţin că nu înţeleg de unde rezultă atâta ură împotriva unei discipline şi amintesc că nici măcar comunismul nu a distrus geografia, în ultimii ani numărul de ore pe care elevii le studiază fiind redus constant, ajungând la un nivel minimal (ex: o oră de geografie pe săptămână la gimnaziu).
De precizat că, anul trecut, aproape 200 de elevi brăileni au ales să susţină bacalaureatul la geografie. De altfel, în judeţul nostru, la această disciplină elevii brăileni au obţinut rezultate la olimpiadele naţionale şi internaţionale.
 
“O întreagă lege dată dintr-un pix obişnuit să scuipe venin şi minciuni”
Asta a afirmat pe contul personal de Facebook fostul ministru al Educaţiei Daniel Funeriu, cel care a condus învăţământul în perioada 2009-2012 şi a introdus supravegherea video la bacalaureat. Abordat de reprezentanţi ai presei care îi solictau un punct de vedere referitoare la recentele “idei creţe pe educaţie vehiculate în spaţiul public”, Funeriu a desfiinţat-o pe Ecaterina Andronescu, amintindu-le tuturor cine este ea şi ce a făcut în cele trei mandate de ministru al educaţiei.
“Ar trebui să vă daţi seama singuri că situaţia e cam aşa: o mitomană rea, ranchiunoasă, avidă după funcţii şi bolnavă de putere (citez din ce îmi răcnea în Parlament: «de ce să fie Legea Funeriu şi nu Legea Andronescu? Blestem ziua în care v-aţi născut, vă doresc să vă moară copiii») vrea să-şi lege şi ea numele de o lege. Ce a făcut până acum copiilor voştri? Simplu: în primul mandat a demolat din pixul ei o excelentă reformă curriculară făcută între 1996 şi 1999, a autorizat cele mai toxice fabrici de diplome şi a dat puteri nelimitate sindicatelor, în al doilea a desfiinţat învăţământul profesional şi a dat proiecte POSDRU de miliarde de Euro tuturor acoliţilor pesedişti. În al treilea a distrus integral singura lege din România lăudată de Comisia Europeană şi care a dus la cea mai mare creştere din Uniunea Europeană a rezultatelor la testele PISA. Aşa că vă las pe voi să vă imaginaţi ce consecinţe poate să aibă asupra României o întreagă lege dată dintr-un pix obişnuit să scuipe venin şi minciuni”, a scris Daniel Funeriu pe pagina sa de Facebook.
Ministrul Educaţiei a invitat toţi factorii responsabili să participe, în următoarea perioadă de timp, la dezbaterea ideilor propuse în proiectul “Educaţia ne uneşte. Viziune asupra viitorului educaţiei în România”.
 
“Abramburelile” Ecaterinei Andronescu
Ecaterina Andronescu (71 de ani), ocupă funcţia de ministru al Educaţiei pentru a patra oră. Este celebră pentru faptul că a desfiinţat în 2009 şcolile de arte şi meserii, decizie care a lovit puternic învăţământul profesional românesc şi care a dus la creşterea abandonului şcolar. Tot ea a eliminat din legea educaţiei incompatibilităţile care priveau rectorii-parlamentari. De când s-a întors în noiembrie 2018 la Educaţie pare mai hotărâtă ca niciodată să “abramburească” învăţământul, luând decizii peste noapte şi revenind apoi asupra acestora. Iată şi câteva exemple. Proaspăt instalată, Andronescu a introdus testele grilă la examenele naţionale, le-a publicat pe site, dar le-a scos la presiunea publică care o avertiza că nu e normal să facă schimbări majore după începerea anului şcolar. Doar că, la simulările de luna trecută, elevii de clasa a VII-a şi a XI-a au primit subiecte de tip grilă. Tot la categoria “alba-neagra” intră şi introducerea examenul „de treaptă” la liceu şi bacalaureat diferenţiat, tehnic. A renunţat ulterior la aceste idei însă a venit şi cu o soluţie: “ore remediale” pentru elevii care “rămân în urmă”. Tot ea a anunţat reducerea numărului de ore de curs, crearea de clase speciale şi a schimbat structura anului şcolar viitor, anulând o săptămână de vacanţă. A renunţat la manualul unic introdus cu un an înainte de fostul ministrul Liviu Pop şi a fost acuzată că a încercat reducerea numărului de ore de sport la clasele primare. Iar lista “ambramburelilor” e lungă. Însă Andronescu a “câştigat” puncte la capitolul promisiuni: tablete pentru fiecare elev, tablă inteligentă în fiecare clasă şi cursuri de formare profesioală pentru dascăli.