Învățământ
Șansă pentru tineri la Cireșu
• inițiativa liderului PNL Brăila s-a concretizat prin înființarea Școlii Profesionale ”Anastase Simu” la Cireșu, localitatea de unde provine parlamentarul • din toamnă, atunci când începe noul an școlar, absolvenții de gimnaziu se vor putea înscrie la una din cele două specializări: ”agricultor culturi de câmp” (12 locuri) și ”mecanic agricol” (12 locuri) • după trei ani de studiu, cei mai buni elevi vor fi angajați • “Visul meu este să ajungem la 10 clase pe generație și să ne extindem în tot județul”, ne-a spus Alexandru Popa
Inițiativă demnă de lăudat din partea deputatului PNL Brăila, Alexandru Popa. Printr-un proiect pilot, acesta aduce învățământul dual în mediul rural din județul nostru, oferind astfel tinerilor șansa de a urma o școală profesională situată mai aproape de casă și de a se angaja imediat ce ies de pe băncile școlii. Primele două clase de învățământ dual vor funcționa începând cu anul școlar viitor, la Cireșu, în cadrul Școlii Profesionale ”Anastase Simu”, nou înființată în localitatea din care provine parlamentarul. Ulterior, dacă tinerii vor fi atrași de învățământul dual și de beneficiile pe care această formă de școlarizare le oferă, se vor înființa școli profesionale în mai multe comune din județul Brăila.
Școala Profesională ”Anastase Simu” înființată la Cireșu
Învățământul dual reprezintă forma de școlarizare care combină pregătirea teoretică cu practica de specialitate, iar clasele se înființează la inițiativa operatorilor economici interesați, în calitate de potențiali angajatori și parteneri de practică. Pentru anul școlar 2023-2024, în Ghidul admiterii la liceu, publicat pe site-ul Inspectoratului școlar Județean Brăila, la capitolul învățământ dual figurează două clase de învățământ dual la Cireșu, pentru specializările ”agricultor culturi de câmp” (12 locuri) și ”mecanic agricol” (12 locuri), înființată la cererea fimei SC POPALEX SRL, firmă la care este asociat Alexandru Popa, deputatul PNL Brăila.
Contactat telefonic, acesta ne-a explicat că încă dinainte să intre în politică și-a dorit să realizeze acest proiect de a susține învățămâtul profesional și dual în mediul rural, mai ales că prezintă mai multe avantaje. Pe de o parte, înființarea unor clase de dual le oferă adolescenților cu posibilități financiare reduse din Cireșu și alte comune aflate la mare distanță de Brăila șansa de a merge în continuare la școală după ce termină opt clase. Apoi, după cei trei ani de învățământ dual, tinerii vor obține o calificare în una din cele două meserii, iar astfel s-ar putea reduce și criza de meseriași din agricultură.
“De mult aveam în plan acest proiect iar primii pași concreți i-am făcut după ce am intrat în politică. Am crezut că învățământul dual chiar le poate oferi o perspectivă tinerilor din localitățile limitrofe comunei Cireșu. Din păcate, nu toți copiii au posibilitatea să meargă la liceu după ce termină școala generală și noi am vrut ca prin aceste clase de dual să aducem cumva școala mai aproape de ei. În acest fel probabil mulți își vor continua studiile. Legat de criza de meseriași, cunosc destul de bine problema cu mecanizatorii în agricultură. Astăzi majoritatea mecanizatorilor pe care îi am sunt școliți la locul de muncă. Cred că o școală profesională ar fi extraordinară pentru tinerii care își doresc să muncească în agricultură”, ne-a declarat președintele PNL Brăila.
Pentru ca elevii să poată urma învățământul dual, la Cireșu a fost înființată Școala Profesională ”Anastasie Simu”, care își va avea sediul în satul Scărlătești și care se află în subordinea școlii gimnaziale din comună. Numele unității vine de la Anastase Simu (1854-1935), senator de Brăila în trei legislaturi consecutive, membru în Consiliul Consultativ al Artelor din Ministerul Instrucțiunii Publice (1910-1915), membru al Ateneului Român, membru de onoare al Academiei Române. Licențiat în Drept la Paris, cu doctorat în științe politice și administrative la Bruxelles, Anastase Simu a fost un mare colecționar de artă, fondatorului Muzeului Simu, primul muzeu particular din România, pe care l-a donat ulterior statului român. A rămas în istorie pentru expresia “Nimic pentru noi, totul pentru țară”, lăsând “națiunii române” prin testament toată averea sa.
”Mi-aș dori să înființăm 6-7 școli profesionale în județul Brăila”
Alexandru Popa ne-a spus că, pentru început, va investi între 10.000 și 50.000 euro pentru ca acest proiect al învățământului dual în mediul rural să demareze cu dreptul din toamnă. Ulterior, dacă tinerii vor fi atrași de această formă de învățământ, anual se vor aloca noi resurse pentru dezvoltarea școlii profesionale.
“Compania la care sunt asociat va aloca o sumă de bani prin care se va face dotarea școlii profesionale. Nu poți învăța copiii cum merge un tractor și cum trebuie reparat în fața unui laptop. Trebuie să avem materialul didactic, să vedem exact cum e. Deci primul pas ține de dotarea școlii, de partea de mecanizare, pentru a avea asigurată infrastructura școlară, iar apoi ne vom ocupa de burse și bonusuri pentru elevi. Oricum, dacă lucurile vor merge bine, an de an vom investi în școala profesională”, ne-a precizat acesta.
Alexandru Popa ne-a spus că deja s-au arătat interesați mai mulți copii de a veni la Școala Profesională din Cireșu, iar în viitor se dorește extinderea în alte șase comune din județul Brăila.
“Pentru început vor fi două clase dar visul meu este să ajungem la 10 clase pe generație și să ne extindem în tot județul. Cred că în Brăila, fiind un județ preponderent agricol, avem nevoie de 6-7 școli profesionale pentru a ajunge în majoritatea comunelor. Tinerii trebuie să fie încurajați să prindă drag de locurile din care vin”, a susținut deputatul liberal.
La fel ca în cazul tuturor claselor de dual înființate la cererea agenților economici, la finalul celor trei ani de dual, cei mai buni elevi de la școala profesională din Cireșu vor fi angajați.
“Tinerii astăzi sunt atrași foarte mult de partea financiară și e firesc ca lumea să își dorească să câștige bine. Eu mă uit în fermă la noi și avem salarii între 800 și 1.700 euro brut. Salariul de bază plus prime la sfârșitul anului. Noi încercăm în agricultura modernă să mergem pe performanță și pe indicii care trebuiesc atinși în rândul unui an agricol. Cu siguranță, din aceste două clase de dual la final vom angaja dintre ei. Dar, cum bine știți, suntem într-o economie de piață și cine va fi competent cu siguranță va avea loc în una din societățile pe care le conduc. Oricum noi mereu am susținut tinerii care vor să devină agricultori. Înainte de a încuraja înființarea acestei școli profesionale am făcut demersuri în firma mea, în sensul că am luat în fiecare vară undeva la 4-5 tineri pe care i-am format. Nu toți au rămas pentru că unii nu au avut înclinații către agricultură, dar cei care s-au descurcat i-am angajat și au rămas pe perioadă nedeterminată. Și acum avem patru tineri sub 24 ani în probe pe care vrem să îi formăm și să știe să folosească sistemul de irigat cât mai corect”, ne-a mai spus acesta.
În final, liderul PNL Brăila a destănuit că s-a implicat și emoțional în acest proiect, nu doar financiar.
“Eu mi-am dorit dintotdeauna, de când am terminat școala gimnazială, să fiu inginer agronom. Știu că sunt subiectiv, dar să lucrezi terenul agricol e una din cele mai frumoase meserii, dacă nu cea mai frumoasă. Și chiar am vrut să fac ceva pentru oamenii din comuna din care vin eu”, ne-a mărturisit acesta.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
