Adaugă ca sursă preferată în Google

* inginerul Nicușor Popoacă a început să colecționeze radiouri în urmă cu patru ani, după ce a suferit un infarct miocardic cu stop cardiorespirator și a stat două zile în comă * la vârsta de 13 ani, a construit primul aparat de radio cu lămpi, perfect funcțional, iar în liceu a obținut locul III pe țară la Olimpiada de electrotehnică * inginerul care a păcălit moartea vrea să înființeze primul muzeu al radioului la Brăila * în ultimii patru ani a strâns o impresionantă colecție de radiouri vechi, pe care le-a reparat și readus la viață * astfel, 90% dintre radiourile brăileanului sunt în perfectă stare de funcționare, deși datează din perioada interbelică
 
Proiectant de instalații electrice și formator de electricieni navali la o companie privată, inginerul Nicușor Popoacă a avut o adevărată revelație  în urmă cu patru ani, când a trecut printr-o mare cumpănă. După un infarct, a stat două zile în comă, iar când a revenit la viață i-a stăruit în minte gândul de a face ceva concret cu o mai veche pasiune de-a sa: aparatele de radio vechi! Așa s-a hotărât să înființeze la Brăila un muzeu al radioului, iar de atunci a făcut tot ce i-a stat în putere pentru a realiza ceea ce și-a propus. Și, conform zicalei potrivit căreia atunci când vrei ceva cu adevărat Universul te ajută să îți îndeplinești visul, deja sunt rezultate concrete: Muzeul Brăilei a alocat un spațiu pentru o expoziție de radiouri vechi, din vasta colecție a inginerului Popoacă!
De altfel, în ultimii patru ani, inginerul Popoacă și-a transformat casa în muzeu, reușind să achiziționeze și să repare aproape 100 de radiouri, cele mai multe nemțești, din perioada 1925-1965. Pasiunea pentru electronică o are de când se știe. Pasiunea pentru colecții a căpătat-o, însă, în anul 2018, după ce a suferit infarct miocardic care l-a ținut în comă timp de două zile. Pe 25 august, ing. Popoacă și-a expus 30 dintre prețioasele sale radiouri la Centrul Diversității Culturale din cadrul Muzeului Brăilei „Carol I”. Tot atunci, i-a uimit pe brăileni cu demonstrația sa de radiofonie.
 
La vârsta de 3 ani, se juca cu radiourile  
Dacă pe unii aparatele electrice și tehnologia, în general, îi lasă indiferenți, pentru Nicușor Popoacă radioul este un mod de viață.
„În anul 1966, când aveam doar trei ani, am demontat și am refăcut aparatul de radio cu lămpi al familiei. Având în vedere faptul că nu l-am montat corect, radioul a luat foc atunci când a fost pus în funcțiune. Vacanța de vară a anului 1972 mi-am petrecut-o la bunicii din comuna Unirea. Acolo, împreună cu un văr mai mare, am construit primul radio cu diodă și căști. Doi ani mai târziu, în 1974, m-am înscris la Cercul de electronică de la Casa Pionierilor, la clasa prof. Marian Ciurea, un om deosebit, care mi-a dezvăluit universul fascinant al electronicii”, povestește colecționarul de lămpi și diode. 
Deși urma de doar doi ani cursurile de la Palatul Pionierilor (actual Palat al Copiilor), pentru că intenționa să-și aprofundeze cunoștințele, în anul 1976, Popoacă s-a înscris și la cercul de radio, unde, sub îndrumarea prof. Dragomir, a realizat primul aparat de radio cu lămpi din viața sa (la vârsta de 13 ani). A continuat să frecventeze cursurile Cercului de electronică până în anul 1982, când a terminat liceul. În clasa a XI-a de liceu, viitorul colecționar a obținut locul III pe țară la Olimpiada de electrotehnică. După această perioadă, însă, electronica a rămas doar o pasiune ocazională. Asta până în primăvara lui 2018.
„În luna martie a anului 2018, am suferit un infarct miocardic cu șoc cardiogen și stop cardiorespirator. După manevrele de resuscitare, inima mea a început să bată din nou și am fost în comă timp de două zile. Timpul petrecut la ATI Cardiologie, după ce m-am trezit din comă, a fost suficient de lung ca să realizez că mi s-a dat o nouă șansă la viață. Așa m-am hotărât să pun „piatra de temelie” a primului muzeu de radiouri de la Brăila”, ne-a mărturisit inginerul Popoacă.
 
Cel mai vechi radio din colecție, un secol de existență
În perioada când își desfășura activitatea ca inginer service naval, brăileanul a vizitat câteva muzee de radiouri (Nicolis, din Italia, B&O Struer, din Danemarca etc), unde, însă, exponatele nu erau funcționale. Din 2018 încoace, el a reușit să adune în colecție exponate diverse, deosebit de valoaroase: radiouri staționare, portabile, cu carcase din lemn, lemn și plastic, metalice etc, din perioada 1925 – 1965. Cel mai vechi exponat este un radio din anul 1925, construit de firma „Siemens & Halskie”, model „Rfe 6”. Acesta este un aparat de radio cu detector de cristal și recepție cu căști. Era atât de bine construit, spune inginerul, încât permitea audiția nu doar în una, ci în două perechi de căști. Un alt exponat de valoare este radioul „Siebt 3”, construit în anul 1931, de firma „Dr. Georg”, din Berlin, cu patru lămpi, la care audiția se realiza în căști sau difuzor portabil.
„O istorie aparte are radioul „Teka De VE 301 Wn”, construit în Germania,  comandat de însuși Hitler. Înainte de a ajunge la putere, în anul 1933, Hitler participa la mitinguri la care ținea discursuri în fața a zeci de mii de oameni. După numirea sa în funcția de cancelar al Germaniei, și-a dat seama că mitingurile însemnau pierderi pentru economia țării. De aceea, a ordonat companiilor să producă un radio ieftin și ușor de manevrat, accesibil oamenilor de rând. Așa a apărut VE 301, produs ulterior de toate companiile germane de profil”, a precizat colecționarul brăilean.
În anii ’30, costul unui aparat de radio era atât de mare, încât doar cei mai bogați germani și-l permiteau. Radioul comandat de Hitler, care avea să-i poarte numele, era ieftin și accesibil maselor largi. În felul acesta, Hitler a reușit să se adreseze fiecărei familii germane, ținând discursuri la radio în fiecare seară, pe unde lungi sau medii.
 
Românii ascultau „Europa Liberă” pe unde scurte
Un alt aparat de radio vechi, de mare valoare, din colecția „ing. Nicușor Popoacă”, este „Seibt EJ 363 A”, produs de „dr. Georg” (Germania) în anul 1928. Aparatul  are în componență patru lămpi și recepționează unde lungi și unde medii, iar audiția se realizează cu ajutorul căștilor sau a unui difuzor extern.
„AEG Super Geatron 303”, produs de „AEG Radio Germany”, în anul 1934, este o altă piesă de rezistență a colecției. Are în componență cinci lămpi, putea recepționa unde lungi, medii și scurte, iar audiția se făcea într-un difuzor încorporat. Este printre primele radiouri germane cu difuzor încorporat și printre ultimele produse în perioada interbelică, care recepționa și unde scurte.
„Printre primele radiouri cu scala de unde în formă de arc de cerc este aparatul „Philips Matador V6H”, produs de „Philips Eindhoven Miniwatt”, în anul 1937. Acesta are în componență cinci lămpi și recepționa unde lungi, medii și scurte, iar audiția se făcea în difuzorul încorporat. Întrucât acest radio era realizat în Olanda, avea toate lungimile de undă care se recepționau la acea vreme”, a mai spus colecționarul brăilean.
După Al Doilea Război Mondial, s-au realizat radiouri din ce în ce mai sofisticate, cu un design elegant, pentru europenii din toate clasele sociale. În perioada postbelică, în România, se puteau recepta pe unde scurte emisiile unor posturi de radio situate la mari distanțe, în alte țări (de exemplu, „Vocea Americii”, care se transmitea de la posturi de radio din SUA, și „Europa Liberă”, care se transmitea din Germania, spre disperarea autorităților comuniste.
„Începând cu anii ’50, au apărut radiouri sofisticate, care ofereau ascultătorilor numeroase posibilități de redare a semnalelor audio (în această perioadă, a apărut standardul High Fidelity- Hi-Fi). Tot atunci, au apărut și primele radiouri portabile cu lămpi. Din 1965, radiourile cu lămpi au început să fie înlocuite, treptat, de aparatele radio cu tranzistoare. Cu toate acestea, în secolul XXI, majoritatea melomanilor consideră echipamentele cu tuburi superioare, din punctul de vedere al calității sunetului, celor cu tranzistoare sau cu circuite integrate”, a mai spus pasionatul colecționar brăilean.
Este și motivul pentru care exponatele sale nu sunt mai noi de anul 1965.
 
Radiourile ing. Popoacă, expuse pentru prima dată la Brăila
Pe 25 august a.c., la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale, a avut loc vernisajul expoziției „Colecții și colecționari. Radiouri din perioada 1925 – 1965. Colecția ing. Nicușor Popoacă”, însoțită de o demonstrație de radiofonie la sediul muzeului. Au prezentat: Camelia Hristian, șef Serviciul Relații Publice, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale, și ing. Nicușor Popoacă, colecționar. La eveniment, au participat conf. univ. dr. Costin Croitoru, managerul Muzeului Brăilei „Carol I”, Marian Ghionu, directorul general al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură, reprezentanți ai Arhivelor Naționale – Brăila, brăileni și, gălățeni. Cele 30 de radiouri din colecția „ing. Popoacă” pot fi admirate și acum, în locația sus-menționată, împreună cu trei publicații din perioada interbelică, din colecția „Marian Gheorghe”.