Învățământ
«Sală de detenție» în școlile din Brăila
• așa-zisa ”sală de detenție” este introdusă oficial în școlile din România prin noul Statut al Elevului care a intrat în vigoare din această lună • elevii care deranjează orele pot să fie mutați într-o sală, sub supravegherea obligatorie a unui cadru didactic sau a unui cadru didactic auxiliar • măsura nu este însă obligatorie, fiecare instituție de învățământ putând decide dacă o va adopta sau nu • dacă o școală optează pentru aplicare, va trebui să identifice și să organizeze un spațiu special amenajat dar și o persoană desemnată să supravegheze elevii aflați în ”detenție” • măsura nu este privită de către cei de la Ministerul Învățământului ca fiind una coercitivă, însă a stârnit un val de reacții din partea părinților • cadrele didactice sunt rezervate și consideră noua schimbare ca fiind una ”delicată”, spunând că este importantă ”prevenirea unor astfel de comportamente și nu combaterea lor”
Au mai rămas trei zile până la startul noului an școlar, an în care părinții și profesorii au de-a face cu o serie de modificări importante care au rolul de a îmbunătăți relația elev – școală, dar care au stârnit și un val de controverse atât în rândul elevilor cât și al părinților. Ele au intrat în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial al Statutului Elevului 2024 și Regulamentului de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar (ROFUIP). Una din noutățile introduse este așa-zisa ”sală de detenție”, o măsură aplicată elevilor care deranjează orele de curs: ”În cazul elevilor care în timpul orei de curs manifestă comportamente care aduc prejudicii activității de predare-învățare-evaluare, cadrul didactic poate decide ca aceștia să desfășoare activitate în școală, în timpul orei respective, sub supravegherea obligatorie a unui cadru didactic sau a unui cadru didactic auxiliar, într-un spațiu supravegheat video din unitatea de învățământ stabilit pentru desfășurarea, de regulă, a unor activități de tipul lectură suplimentară, completarea de fișe de lucru etc. În acest caz, părintele/reprezentantul legal al elevului va fi informat în scris/prin mijloace de comunicare electronică. Prin excepție, elevii cu cerințe educaționale speciale sunt preluați pentru a desfășura activitate cu personal specializat.”
Astfel, Ministerul Educației încearcă să rezolve o problemă delicată, cea a ”elevului problemă” care, prin comportament neadecvat, deranjează desfășurarea orelor de curs, atât cadrul didactic implicat cât și restul elevilor participanți. Până în prezent era destul de greu pentru un cadru didactic, chiar interzis, să aplice o sancțiune ”drastică” pe moment, practica ”datului afară de la oră”, des întâlnită în urmă cu 20-30 de ani, fiind una care putea pune în pericol integritatea fizică a celui sancționat, nemaiexistând un control sau o supraveghere a acestuia.
Măsura nu este privită, însă, ca pe o sancțiune, noua reglementare fiind încadrată la capitolul ”Îndatoririle elevilor”.
În schimb, părinții copiilor nu privesc cu ochi buni propunerea Ministerului Educației, asta deoarece nu s-a explicat foarte clar, nici pentru profesori chiar, care sunt condițiile ce trebuie cumulate pentru ca un elev să fie ”sancționat” prin trimiterea sub supraveghere într-o altă sală. În mediile online, părinții acuză autoritățile de ”Treabă românească, gândită pe jumătate, făcută un întreg cu altă jumătate din altă treabă…”, făcând referire la faptul că în sistemele de învățământ de peste hotare există deja posibilitatea aplicării acestor măsuri, dar ele fiind mult mai bine gândite și implementate. ”De ce să nu îi obișnuim de mici cu «detenție» și toate cele… Când se întâlnesc acolo mai mulți sa aibă și un gardian care îi supraveghează. Chiar văd o rezolvare în asta?”, afirmă în mod ironic mama unui elev într-un comentariu pe o rețea de socializare. Un alt părinte se teme că ”Urmează abuzurile la nivel maxim! Pentru că altceva nu se știe la nivel de educație în România, decât să se facă abuz de elevi și să prindă și ocazia să se răzbune și mai tare pe ei…”, își exprimă un alt părinte lipsa de încredere în sistemul românesc de educație.
Cine și cum decide ”pedepsirea” elevului
Cel care decide plasarea unui elev într-un astfel de spațiu este chiar cadrul didactic care ține ora de curs, iar acestuia nu i se va consemna absență în catalog.
Trebuie precizat că elevii care ajung într-o astfel de situație vor continua activități specifice procesului de învățământ precum lectură suplimentară sau completarea unor fișe de lucru.
Practic, profesorul constată comportamentul ”nepotrivit”, evaluează gravitatea acestuia și decide ca elevul să ”părăsească” ora și să continue activitatea într-o altă sală de curs, special amenajată. Tocmai această sarcină a cadrului didactic, de evaluare și decizie, este una destul de dificilă, noțiunea de ”prejudiciu” pe care un elev îl poate aduce desfășurării procesului de predare la clasă nefiind definită.
Situația ar putea fi una foarte sensibilă când vine vorba de învățământul primar, unde copiii au vârste mici și abia au făcut primii pași către educație și responsabilitate colectivă. Privind prin prisma cadrului didactic, Monica Chiriță Cană, profesor pentru învățământul primar în cadrul Școalii Gimnaziale ”Mihai Eminescu”, cu o vechime la catedră de peste 25 de ani, consideră ”esențială definirea noțiunii de «prejudiciu» în activitatea de predare-învățare-evaluare la clasele primare”.
La întrebarea care necesită un răspuns clar, ”Cât de mult ar trebui să «greșească» un elev de ciclu primar pentru a fi trimis în sala de studiu individual?”, înv. Monica Chiriță Cană subliniază că ”aceste comportamente care aduc prejudicii activității de predare-învățare-evaluare sunt cele care se manifestă în detrimentul acestui proces complex, ce vizează atât activitatea cadrului didactic cât și activitatea tuturor elevilor din clasă. Prin urmare, prejudiciul poate știrbi din onoarea, reputația, prestigiul cadrului didactic, manifestându-se doar în această direcție (remarci ironice, cuvinte jignitoare, refuz în realizarea sarcinilor de lucru etc) sau poate afecta întreaga clasă producând daune în activitatea de instruire a tuturor elevilor din clasă (perturbarea liniștii, violență fizică/verbală, folosirea unor elemente de jargon și termeni argotici, remarci ironice la adresa colegilor etc.)”.
Importanța prevenirii unor astfel de comportamente și nu combaterea lor
”Prin observaţie directă, prin analiza produselor activităţii, prin convorbiri directe, jocuri, chestionare, teste și exerciţii de imaginaţie, învățătorul descoperă trăsăturile fiecărui elev. Rolul profesorului pentru învățământ primar este esențial în cunoașterea și consilierea elevilor. Din această perspectivă, consider că este determinantă prevenirea unor astfel de comportamente care aduc prejudicii procesului de predare-învățare-evaluare și nu combaterea lor”, este opinia cadrului didactic. Aceasta consideră că este foarte important ”să se identifice cauzele care conduc la manifestarea acestor comportamente”, unele dintre ele putând fi ”antipatia elevului față de școală, nevoia de recunoaștere socială, izolarea socială, comportamentul impulsiv, ignorarea regulilor, conflicte între sistemele de reguli opuse existente la școală și acasă, agresivitate, anxietatea copilului”, ba chiar ”modul de manifestare a profesorului la clasă (lipsa de experiență, problemele de comunicare, diferențele de atitudine, problemele personale, proiectarea didactică etc)”.
”Primii ani de școală sunt deosebit de importanți pentru viața emoțională a copilului”
De asemenea, foarte important în procesul de învățământ primar, în opinia Monicăi Chiriță Cană, ”Dezvoltarea emoțională a școlarilor este esențială în dezvoltarea abilității de a face față mediului școlar/social. Dificultatea de a înțelege, de a interpreta emoțiile proprii și pe ale celor din jur pot transforma școala într-un mediu de învățare copleșitor, fapt ce poate conduce la manifestarea unor comportamente indezirabile cauzate de emoții pe care elevii nu și le pot controla. Primii ani de școală sunt deosebit de importanți pentru viața emoțională a copilului. Dezvoltarea competenței emoționale a elevilor de ciclu primar vizează abilitatea de exprimare, recunoaștere, autoreglare a emoțiilor și de manifestare a empatiei. Felul în care își exprimă și reglează emoțiile la nivel gimnazial/liceal este influențat de parcursul emoțional de până atunci.”
”Din aceste motive, consider că decizia de a trimite pe un elev de ciclu primar în sala de studiu individual trebuie analizată cu responsabilitate și profesionalism. Parcurgerea etapelor menționate, folosirea metodelor didactice adecvate, utilizarea eficientă a resurselor materiale de către profesorul pentru învățământ primar, asigurarea unui mediu pozitiv de învățare, consecvența în aplicarea regulilor, tratarea oricărui comportament problematic ca o situație de învățare sunt măsuri concrete ce pot fi adoptate pentru eliminarea comportamentelor nedorite ale elevilor.”, încheie Monica Chiriță Cană, învățător la Școala Gimnazială ”Mihai Eminescu”.
Este sau nu obligată o școală să aibă ”sală de detenție”?
”Modul de aplicare al prevederilor se reglementează prin regulamentul de ordine interioară al fiecărei unități de învățământ.”, se precizează în documentul publicat.
Asta înseamnă că fiecare instituție de învățământ decide dacă va aplica sau nu controversata măsură a ”sălii de detenție”. În cazul în care decide aplicarea ei, va trebui să amenajeze un astfel de spațiu, supravegheat video, și să desemneze un cadru didactic ori un cadru didactic auxiliar care să fie prezent pe toată durata ”detenției” alături de elevul sau elevii care au fost ”dați afară” de la ora de curs.
În acest context, prof. Victorina Ciomîrtan, Director al Școlii Gimnaziale ”Mihai Eminescu”, a declarat pentru Obiectiv – Vocea Brăilei că ”«sala de detenție» nu este obligatorie, chiar dacă există în statut (n.n. – Statului Elevului) această posibilitate”.
În opinia acesteia, ”Din punct de vedere organizatoric este foarte greu de aplicat. Un orar cu 37 de clase și aproape 70 de cadre, așa cum avem în școala noastră, trebuie prevăzut în așa fel încât să ai în orice moment disponibil un spațiu și un cadru didactic care să se poată ocupa de acest aspect. Este dificil de organizat, deoarece nu avem niciun spațiu disponibil”.
Pe lângă faptul că este greu de aplicat, prof. Victorina Ciomîrtan consideră noua măsură ”ca fiind delicată ” și că ”trebuie identificate alte metode de control al colectivului și al elementelor problemă. Copilul nu trebuie discriminat. Și atunci când îl dai «afară» de la oră…”.
”Este o practică în sistemul de învățământ din SUA, dar la noi trebuie foarte clar stabilit cum s-ar putea aplica. Este bine că au lăsat «dacă se poate sau dacă dorim», pentru că deocamdată nici nu se poate și nici nu știu dacă dorim.”, a adăugat Directorul Școlii ”Mihai Eminescu”, prof. Victorina Ciomîrtan.
Modelul SUA și cum ar trebui gestionate situațiie elevilor problemă în România
Dacian Dolean, psiholog educațional, profesor de învățământ primar, gimnazial, liceal și unversitar în România și SUA susține că primul pas pe care profesorul ar trebui să îl ia în considerare ar fi să contacteze părinții sau persoanele cu care locuiește elevul. Deci nu să îl trimită pe elev automat într-o sală de detenție. De cele mai multe ori comportamentul indezirabil al elevului nu apare din senin la intensitate mare, ci progresiv. Aceste semnale trebuie citite de profesor din timp și măsurile luate trebuie să fie proporționale. Astfel, o primă măsură pe care o ia profesorul este să încerce să implice familia, deoarece de cele mai multe ori comportamentul indezirabil al elevului este legat de situații care pot fi gestionate de părinți.
Dacă contactarea părinților nu are efect, iar comportamentul disruptiv al elevului se agravează, profesorul ar trebui să ia în considerare să apeleze la consilierul școlar (dacă există în unitatea respectivă). Dacă situația nu poate fi gestionată de consilier (sau dacă nu există consilier școlar în unitatea școlară respectivă), atunci situația trebuie gestionată de către o persoană de la conducerea școlii. În SUA, aproape întotdeauna situația este gestionată de directorii adjuncți. În funcție de gravitatea situației, aceștia decid care este cea mai potrivită consecință pentru diminuarea intensității și frecvenței comportamentului indezirabil al elevilor. Ei decid pentru că ei au pregătire specializată pentru gestionarea comportamentului (adică fac cursuri relevante în acest sens, de modificări comportamentale).
În funcție de gravitatea situației, directorii pot lua o serie de măsuri, iar una dintre ele poate fi trimiterea elevului într-o sală de studiu individual (sau „sală de detenție”, așa cum este numită informal), pentru o perioadă variată de timp (de la 1-2 ore până la o zi). Atunci când se întâmplă acest lucru, profesorul de la clasă are responsabilitatea de a oferi elevilor materiale de studiu individual. O asemenea măsură, însă, este unul dintre ultimii pași dintr-un șir lung de măsuri pe care directorul le poate lua. Cu alte cuvinte, nu profesorii trimit elevii în această sală, ci conducerea școlii.
În concluzie, trimiterea elevilor într-o sală de studiu individual de cele mai multe ori nu rezolvă problema care a create situația, ci reprezintă doar o soluție de avarie, cu efecte pozitive pe termen scurt (dar ale căror efecte scad o dată cu creșterea frecvenței implementării acesteia). Este absolut esențial să se identifice cauzele care au dus la apariția acelei probleme și soluții sustenabile, pe termen lung.
Învățământ
Urmează ”decisiva” pentru directorii de școli
• cine va convinge comisiile că poate conduce o școală? Răspunsul începe să se contureze la Brăila din 17 noiembrie, când debutează interviurile propriu-zise din concursul directorilor de școli • după evaluarea administrativă a planurilor manageriale, 92 de candidați ajung față în față cu evaluatorii • urmează 45 de minute în care fiecare va trebui să demonstreze că poate trece de la teorie la decizie și de la proiect la managementul real al unei unități de învățământ
De astăzi, 12 noiembrie, la nivel național începe etapa interviurilor propriu-zise din concursul pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct.
La Brăila, după evaluarea planurilor manageriale și soluționarea contestațiilor, 92 de candidați, cu 108 opțiuni, au ajuns în fața următoarei provocări.
În maximum 45 de minute, fiecare va trebui să demonstreze că poate transforma un proiect managerial într-o viziune aplicabilă în școală.
Potrivit graficului de desfășurare a celei de-a doua etape a probei de interviu, publicat de Inspectoratul Școlar Județean, primul candidat la Brăila este programat să susțină interviul marți, 17 noiembrie, începând cu ora 9:00. La polul opus al programării, ultimul candidat figurează pe listă pentru data de 25 noiembrie, ora 10:00. Așadar, deși intervalul oficial de desfășurare a interviurilor este 12–27 noiembrie, potrivit programării afișate, evaluările candidaților brăileni sunt repartizate între 17 și 25 noiembrie.
După săptămâni de probe, evaluări, punctaje și contestații, concursul pentru conducerea unităților de învățământ din Brăila intră, începând de astăzi, într-o etapă cu miză importantă. Candidații care au trecut de evaluarea administrativă a planurilor manageriale se vor prezenta în fața comisiilor de interviu, unde nu va mai fi suficient să aibă un proiect bine redactat.
Vor trebui să-l susțină, să-și argumenteze deciziile și să arate cum ar gestiona situații concrete din viața unei școli.
Rezultatele finale ale evaluării administrative au fost publicate marți, 10 noiembrie, pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Brăila. Această etapă a avut caracter eliminatoriu: candidații care au obținut cel puțin nota 7 au primit dreptul de a continua concursul, în timp ce o notă sub acest prag a însemnat eliminarea.
Este important de precizat că nota obținută la evaluarea planului managerial nu se adaugă la media finală a concursului. Ea funcționează ca un filtru, stabilind cine poate ajunge la interviul propriu-zis.
Contestațiile au schimbat situația unui candidat
În urma publicării rezultatelor inițiale și a soluționării contestațiilor, situația candidaților a suferit câteva modificări. Potrivit datelor transmise de comisia de organizare a concursului, au fost depuse cinci contestații. Într-un caz, nota inițială de 8,30 a fost menținută.
Pentru alți trei candidați, punctajele au crescut, însă cea mai importantă modificare s-a înregistrat la Școala Gimnazială ”Radu Tudoran”, unde un candidat înscris pentru funcția de director adjunct a reușit să treacă pragul eliminatoriu.
Mai exact, după reevaluarea planului managerial, nota acestuia a crescut de la 6,80 la 7,16. Diferența de câteva zecimi a făcut, în acest caz, diferența dintre eliminarea din concurs și continuarea competiției. Pentru ceilalți doi candidați ale căror lucrări au fost reevaluate, creșterile au fost de 0,10, respectiv 0,04 puncte. A existat și un caz în care contestația nu a adus rezultatul așteptat. Candidatul care nu îndeplinise nici inițial pragul de promovare a primit, după reevaluare, o notă și mai mică: de la 4,60 la 4,44.
În urma afișării rezultatelor finale, un candidat a fost declarat respins la această etapă. Astfel, din cei 93 de candidați rămași după probele anterioare, au continuat concursul 92, cu un total de 108 opțiuni: 72 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
45 de minute în fața comisiei. Aici începe adevăratul test!
Dacă până acum candidații au fost evaluați pe baza competențelor și a documentelor depuse, în perioada 12–27 noiembrie urmează proba care îi aduce față în față cu evaluatorii. Fiecare candidat va avea la dispoziție maximum 45 de minute pentru a demonstra că nu doar știe să construiască un plan managerial, ci și că are capacitatea de a-l pune în practică.
Interviul este împărțit în trei secțiuni, fiecare cu un timp bine stabilit. Primele 20 de minute sunt rezervate prezentării și susținerii proiectului managerial. Candidatul trebuie să-și explice viziunea, obiectivele și direcțiile de dezvoltare pe care le propune pentru unitatea de învățământ. Următoarele 15 minute sunt dedicate rezolvării unei situații-problemă.
Poate fi vorba despre gestionarea unui conflict, o situație de criză, relația cu părinții, dificultăți de comunicare, aplicarea legislației sau alte provocări administrative și manageriale. Ultimele 10 minute verifică aptitudinile digitale și competențele de operare necesare exercitării funcției de director sau director adjunct.
Așadar, nu este suficient ca proiectul să arate bine pe hârtie. Candidatul trebuie să convingă prin felul în care îl prezintă, prin argumentele pe care le aduce și prin soluțiile pe care le găsește atunci când este pus în fața unei situații concrete. Cei cinci membri ai comisiei vor acorda note individuale, iar nota finală a interviului va fi media aritmetică a punctajelor acordate. Pentru promovarea probei este necesară cel puțin nota 7.
Cu alte cuvinte, o evaluare administrativă foarte bună nu garantează automat și un interviu pe măsură. De astăzi, contează nu doar ce au scris candidații în proiecte, ci și cât de bine reușesc să-și susțină ideile și să demonstreze că pot lua decizii.
În fața comisiilor: cinci evaluatori și o decizie pentru fiecare școală
Odată cu începerea interviurilor, atenția se mută nu doar asupra candidaților, ci și asupra celor care vor analiza prestația acestora. Fiecare interviu se desfășoară în fața unei comisii formate din cinci membri, iar fiecare dintre ei va acorda un punctaj individual. Media notelor va stabili rezultatul candidatului la această etapă.
Componența comisiilor reunește reprezentanți ai Inspectoratului Școlar, cadre didactice din unitățile de învățământ, reprezentanți ai administrației publice locale, precum și membri desemnați din mediul economic sau universitar. Este o formulă care aduce la aceeași masă perspective profesionale diferite, într-o evaluare ce vizează nu doar pregătirea didactică, ci și capacitatea de organizare, comunicare și conducere.
Rămâne însă de văzut cum se va reflecta această perspectivă în evaluarea candidaților și ce criterii vor cântări cel mai mult atunci când aceștia vor trebui să-și susțină proiectele, să rezolve situații concrete și să demonstreze că pot gestiona o instituție de învățământ.
Rolul evaluatorilor nu este deloc unul formal. În cele 45 de minute ale interviului, aceștia vor urmări modul în care candidatul își argumentează proiectul managerial, răspunde unei situații-problemă și demonstrează că stăpânește competențele necesare funcției pentru care candidează. Notele acordate vor conta direct în rezultatul acestei probe, astfel că responsabilitatea comisiei este pe măsura mizei concursului.
Așadar, într-un proces care vizează conducerea a zeci de unități de învățământ din județ, transparența privind organizarea și activitatea comisiilor rămâne un aspect important asupra căruia vom reveni.
În acest context, era util ca informațiile privind persoanele desemnate și repartizarea în comisii să fie făcute cunoscute publicului, în măsura permisă de regulile concursului.
Nu pentru a transforma componența comisiilor într-un subiect de suspiciune, ci pentru ca întregul proces să poată fi urmărit și înțeles de cei interesați de viitorul școlilor brăilene.
Pentru că interviul nu înseamnă doar 45 de minute în care un candidat trebuie să convingă. Înseamnă și o evaluare în care fiecare membru al comisiei are o responsabilitate clară, iar notele acordate vor conta în stabilirea celor care vor ocupa funcțiile de conducere.
De la 149 de opțiuni, la 108. Cine ajunge la linia de sosire?
La începutul competiției, în județul Brăila erau disponibile 127 de funcții de conducere: 82 de directori și 45 de directori adjuncți. Pentru acestea au fost depuse 124 de dosare de candidatură, candidații exprimând în total 149 de opțiuni. După evaluarea competențelor desfășurată în 13 octombrie, au rămas 93 de candidați, cu 109 opțiuni: 73 pentru funcțiile de director și 36 pentru cele de director adjunct.
La acea etapă, 30 de candidați nu au obținut punctajul minim, iar unul nu s-a prezentat.
Acum, după evaluarea administrativă a proiectelor manageriale și soluționarea contestațiilor, numărul celor care continuă a ajuns la 92 de candidați, cu 108 opțiuni.
Competiția se apropie, așadar, de etapa în care diferențele dintre candidați nu vor mai fi date doar de documentele depuse, ci și de felul în care aceștia își susțin proiectele și răspund provocărilor din fața comisiei.
Verdictul final, în decembrie
În Brăila, interviurile se desfășoară în perioada 17–25 noiembrie 2026. Contestațiile la această probă pot fi depuse în intervalul 17 noiembrie – 2 decembrie, iar soluționarea lor este programată până pe 7 decembrie. Rezultatele finale ale concursului urmează să fie afișate pe 9 decembrie. O zi mai târziu, candidații declarați admiși pentru mai multe funcții își vor exprima opțiunea finală pentru o singură unitate de învățământ.
Validarea rezultatelor în Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean este programată pentru 11 decembrie, iar deciziile de numire trebuie emise și comunicate până la 16 decembrie, cu intrare în vigoare de la 1 ianuarie 2027. Rămâne de văzut cine va reuși să treacă și de această probă, cine va confirma în fața evaluatorilor și, mai ales, cine va ajunge să ocupe funcțiile de conducere începând cu anul viitor.
Învățământ
Bursele școlare pentru primele două luni ale anului școlar, plătite pe 20 noiembrie. Câți elevi din Brăila vor primi bani
• elevii din județul Brăila care beneficiază de burse școlare vor primi, pe 20 noiembrie, primele sume din acest an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie • potrivit datelor Inspectoratului Școlar Județean, sprijinul financiar este destinat elevilor care îndeplinesc criteriile pentru burse de merit, sociale sau tehnologice, dar și unor categorii speciale de beneficiari
Elevii care beneficiază de burse școlare în anul școlar 2026–2027 vor primi primele sume pe 20 noiembrie, când vor fi achitate și drepturile aferente lunilor septembrie și octombrie.
La nivelul județului Brăila, listele cu beneficiarii au fost centralizate, iar potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Școlar Județean, 26.768 de elevi sunt incluși în evidențele pentru plata burselor.
Prima plată din acest an școlar va cuprinde două luni, urmând ca, ulterior, bursele să fie virate lunar, pe data de 20, pentru luna precedentă. Calendarul este valabil la nivel național, în timp ce cifrele prezentate în continuare reflectă situația înregistrată în județul Brăila.
Peste 26.000 de elevi din Brăila, pe listele de plată
Potrivit datelor transmise de Inspectoratul Școlar Județean Brăila, cei mai mulți beneficiari sunt elevii care primesc burse sociale, categorie destinată sprijinirii copiilor proveniți din familii aflate în situații vulnerabile.
Situația burselor la nivelul județului este următoarea:
- 4.372 de burse de merit, acordate elevilor cu rezultate bune la învățătură;
- 20.900 de burse sociale, destinate elevilor care îndeplinesc criteriile de eligibilitate;
- 1.462 de burse tehnologice, pentru elevii din învățământul profesional și tehnologic;
- 22 de burse pentru mame minore;
- 12 burse pentru elevi aparținând unor comunități etnice, inclusiv elevi moldoveni, potrivit încadrării din evidențele transmise.
Datele arată că bursele sociale reprezintă cea mai mare parte a ajutorului financiar acordat elevilor din județ. În același timp, numărul celor care primesc burse de merit este mai redus, în condițiile în care metodologia actuală stabilește criterii mai restrictive de acordare.
Ce sume vor primi elevii
Cuantumurile lunare prevăzute pentru principalele categorii de burse sunt de 450 de lei pentru bursa de merit, de 300 de lei pentru bursa socială, respectiv pentru cea tehnologică și 700 lei/lună bursa pentru meme minore, acordată în perioada cursurilor, a pregătirii practice și a sesiunilor de examene.
Pentru că prima plată va avea loc în luna noiembrie, elevii vor primi atunci sumele aferente lunilor septembrie și octombrie, în funcție de categoria de bursă și de drepturile stabilite pentru fiecare beneficiar.
După această primă plată, calendarul obișnuit prevede virarea burselor în data de 20 a fiecărei luni, pentru luna anterioară.
Mai puțini beneficiari ai burselor de merit
Anul școlar 2026–2027 continuă pe baza regulilor de acordare a burselor introduse prin noua metodologie.
În cazul burselor de merit, unul dintre criteriile importante este limitarea numărului de beneficiari la cel mult 15% dintre elevii unei clase, în condițiile prevăzute de metodologia în vigoare.
La nivelul județului Brăila, 4.372 de elevi se regăsesc pe listele pentru această categorie de sprijin. Prin comparație, bursele sociale rămân principala formă de ajutor financiar pentru elevi, cu peste 20.000 de beneficiari.
Pentru școli, pregătirea primei plăți a presupus transmiterea către inspectoratele școlare a listelor cu beneficiarii și a sumelor necesare. Termenul stabilit pentru această etapă a fost 20 octombrie 2026.
Astfel, pe 20 noiembrie, elevii eligibili vor primi primele burse din actualul an școlar, aferente lunilor septembrie și octombrie, iar plățile vor continua lunar, potrivit calendarului stabilit.
CELE MAI CITITE
