Să iubim natura
Să învățăm să hrănim corect păsările sălbatice
Ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” a inițiat o nouă rubrică „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Pentru ca să putem face o comparație între ceea ce se poate da ca hrană păsărilor sălbatice și ceea ce le dăm de cele mai multe ori, trebuie să facem următorul exercițiu de imaginație: să vă gândiți că vreți să dați de mâncare unui om, timp de o lună, produse de panificație, adică printre altele, în principal, pâine veche și mucegăită, biscuiți expirați etc. Dacă ne gândim mai bine, ne dăm seama că nu prea este o alimentație adecvată pentru om. La fel este și cu păsările sălbatice, unele dintre ele locuitori permanenți sau doar în trecere prin parcuri sau pe malurile apelor curgătoare ce străbat orașele.
Dacă le este foame, păsările vor înghiți repede pâinea, dându-le pe moment senzația de sațietate, dar imediat vor apărea problemele, deoarece acest tip de hrană nu conține sub nici o formă vitaminele, mineralele, proteinele și grăsimile necesare pentru dieta lor, fiind o hrană cu valoare nutritivă relativ scăzută – conținând doar calorii, în rest nimic altceva.
De-a lungul evoluției, păsările sălbatice s-au adaptat mediului în care trăiesc și pentru a se hrăni au adoptat o gamă întreagă de diete: de la cele omnivore, așa cum au ciorile sau pescărușii, până la cele strict specializate – cu insecte, precum drepnelele sau cu măduva oaselor, ca zăganul. Aceste păsări sigur nu au în dieta lor pâinea, deoarece este un aliment procesat, care nu se găsește în natură, deci nu e normal să fie oferită animalelor sălbatice.
Având în vedere cele relatate mai sus, legate de pâinea oferită păsărilor sălbatice, dieta pe bază de pâine, poate provoca așa numita boală a „aripilor de înger”. Nu de mult, acest tip de boală a fost observat într-unul din parcurile bucureștene, unde păsările domestice au primit ca hrană aproape exclusiv produse de panificație. Unele exemplare adulte au „aripi de înger”, cauzate de malnutriție. Această boală afectează întreg organismul, dar efectele sunt vizibile la aripile și picioarele deformate. Păsările sălbatice din parcuri riscă și ele să sufere de această boală. De ce? Pentru că atunci când li se „oferă” pâine, nu o refuză, ceea ce îi face pe semenii noștri să creadă că este hrană bună pentru păsări. Și „pâinea” li se oferă zilnic, chiar de mai multe ori pe zi, în parcurile cu mulți vizitatori. Pentru că „pâinea rămasă nu se aruncă, mai bine să fie dată păsărilor din parc”.
Pentru ca păsările sălbatice să se dezvolte natural și pentru ca ele să se descurce singure, este indicat să le hrănim doar iarna, când speciile rezidente și cele care sunt oaspeți de iarnă găsesc mai greu surse de hrană. În anotimpurile reci, este frumos să ieșim la plimbare în parc sau pe malurile apelor și să observăm cu ce se hrănesc diferitele specii de păsări sălbatice. Păsările acvatice ca rațele, lișițele sau lebedele se hrănesc cu vegetația de pe malul apei sau cu plante acvatice. Pescărușii, chirele, cormoranii și pescărașii albaștri prind pește. Mierlele, graurii, cintezele și pănțărușii răscolesc printre frunzele de pe sol în căutare de nevertebrate – insecte (larve și adulți), păienjeni, viermi. Pițigoii, aușeii, vrăbiile, florinții și scatiii caută semințe, dar și insecte. Sunt specii, mai ales speciile de sturzi, care se hrănesc cu mure, măceșe sau fructe de soc, păducel, sâmbovină, scoruș, dar și cu fructe din livezi sau cu struguri. Gaițele mănâncă ghinde, nu se dau în lături de la a se hrăni cu corcodușe coapte, dar atacă și cuiburile altor păsări în căutare de ouă sau pui. Chiar și ciocănitorile, pe lângă nevertebratele găsite în lemnul copacilor, mai consumă și nuci sau pui de păsări. Iar ciorile se folosesc de inteligența lor pentru a descoperi atât surse de hrană variate, cât și căi de a extrage hrana din „ambalaj”. Toamna sau iarna putem vedea cum aruncă nuci de la înălțime pe alei pentru a le sparge. Fac la fel și cu scoici scoase din mâlul de pe malul lacurilor. De aceea, în sezonul rece putem hrăni păsările cu alimente neprocesate, apropiate de hrana lor naturală. Pentru păsările cântătoare care vin la hrănitori sunt indicate semințe crude de floarea soarelui, de dovleac mărunțite, miez de nucă și alune, pentru că acestea au un conținut caloric mare. Le putem oferi și proteine animale – insecte deshidratate (se găsesc la petshop-uri) sau chiar slănină crudă, nesărată. Pentru păsările care au în dietă și fructe putem oferi bucățele de mere sau boabe de struguri, stafide. Pentru păsările din zonele acvatice – lebede, rațe, lișițe – putem folosi frunze de varză, salată și morcovi, toate mărunțite, mazăre, boabe de porumb.
Noi, membrii Societății Ornitologice Române, încercăm în permanență să vă atenționăm cu privire la hrana oferită păsărilor sălbatice, această componentă de educație pentru natură fiind una importantă. Experiența ne-a dovedit că rezultatele apar abia atunci când oamenii descoperă cum funcționează procesele naturale, cât de strânse sunt legăturile dintre elementele lumii vii și care este impactul acțiunilor noastre asupra biodiversității.
Pentru a hrăni cât mai corect păsările, trebuie să educăm copiii încă din perioada grădinițelor, deoarece sunt mult mai receptivi și informațiile sunt asimilate mult mai bine.
Prin proiectul România prinde aripi urmărim implicarea publicul larg în cele mai simple și mai eficiente măsuri de conservare pentru păsările sălbatice: amplasarea de cuiburi artificiale și de hrănitori. De la parc la parc, de la un simplu pervaz de fereastră de bloc, la grădinile de la țară, România poate fi mult mai prietenoasă cu mediul și cu păsările sălbatice. În toate localitățile pentru care am găsit finanțare pentru instalarea de hrănitori și cuiburi, primăriile și administratorii parcurilor ne-au oferit sprijinul pentru instalarea acestora și a panourilor informative. O provocare, chiar și în aceste cazuri, este alimentarea hrănitorilor pe durata sezonului rece și întreținerea periodică a cuiburilor, acțiuni care se realizează cu sprijinul comunității și al voluntarilor SOR. Limitarea acestor activități este dată și de obținerea finanțărilor, esențiale pentru continuarea programului. Ne bazăm în continuare pe companiile care înțeleg importanța demersurilor noastre, cât și pe donațiile primite de la iubitorii de natură.
Vă rog să hrăniți corect păsările sălbatice, astfel puteți să admirați iarna un spectacol unic la geamul dumneavoastră, pentru că nimic nu se compară cu momentul în care un guguștiuc îți bate cu ciocul în geamul de la balcon deoarece este sâmbătă dimineața și lui îi este foame, iar tu, ca om, vrei să mai lenevești o oră în plus față de programul săptămânal când îi dai mâncare mai devreme.
Sursa de informare:
https://www.sor.ro/pasarile-se-hranesc-natural-nu-cu-alimente-procesate/
Să iubim natura
Lira Prieteniei la Brăila – etapa a IVa
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
În Brăila sunt și alte asociații de mediu care desfășoară activități interesante, cu impact la nivel național. Am mai scris despre asta și cu altă ocazie, dar de data aceasta trebuie să vă aduc la cunoștință că un grup inimos de oameni din Brăila se încăpățânează să organizeze un eveniment numit „Lira Prieteniei”, care a ajuns anul acesta la ediția a IV-a. Acești oameni s-au unit sub denumirea de Asociația de Turism și Ecologie Balta Mică a Brăilei.
Asociația A.T.E. Balta Mică a Brăilei este membră a Federației Române de Turism Sportiv și, în acest context, organizează și participă la acest tip de evenimente la nivel național. Menționez faptul că evenimentul de la Mărașu a fost organizat în colaborare cu Federația Națională de Turism Sportiv.
Dacă anul trecut acest eveniment a fost organizat în Lacu Sărat, anul acesta Mărașu a fost ales pentru ca invitații să poată vedea frumusețile Brăilei Sălbatice. Dacă aș numi doar câteva persoane care au muncit efectiv la organizarea acestui eveniment, poate aș omite pe cineva și nu ar fi corect față de aceștia. Cei care au făcut posibil acest eveniment nu sunt mulți și, credeți-mă, este foarte greu să reușești să organizezi o tabără pentru cel puțin 150 de persoane, la care să participe 18 cluburi de profil. Vă spun eu, care am mai organizat astfel de tabere, dar nu pentru mai mult de 20 de persoane. Totuși, trebuie să-l amintesc pe cel care este sufletul acestui eveniment de la Brăila, și anume Cristinel Ungureanu.
Acești oameni au obținut, înainte de toate, sponsorizări pentru a le asigura participanților masa, apa de băut și toate cele necesare, locul de campare și multe alte facilități, deoarece pot apărea probleme neprevăzute, iar distanța față de oraș este destul de mare. Să vă gândiți la faptul că peste 150 de persoane au venit din toată țara și au trebuit să ajungă în zona localității Mărașu, deoarece cazarea s-a făcut exclusiv la cort, locația fiind pusă la dispoziție de Primăria Mărașu. Organizatorii au reușit să găsească sponsorizările necesare pentru a duce la bun sfârșit acest eveniment.
Vă ofer aceste detalii pentru a înțelege faptul că această echipă, care a organizat acest important eveniment, a trebuit să fie atentă la foarte multe detalii organizatorice, deoarece era în joc imaginea sa, ca ONG, în cadrul Federației.
Acest eveniment este unul important deoarece reușește să promoveze zonele sălbatice din Brăila, iar iubitorii de natură din țară, care au participat la el, au făcut publicitate în mediul online prin imaginile foto și video postate de la fața locului pe rețelele de socializare. De asemenea, aceștia au avut ocazia să vadă frumusețile zonei, să se plimbe cu bărcile într-un tur organizat cu ajutorul celor de la Parcul Natural Balta Mică a Brăilei și să ducă acasă detalii despre aceste locuri frumoase din Brăila.
O să încerc să vă familiarizez cu o parte dintre activitățile desfășurate în cadrul acestei tabere, dar și cu celelalte asociații participante, deoarece au venit oameni de la Baia Mare, Cluj, Sibiu, Galați, Urziceni, Făgăraș, Focșani etc., adică oameni care au parcurs distanțe considerabile pentru a vedea aceste locuri frumoase din Brăila. Un astfel de eveniment reușește să facă publicitate județului nostru, ceea ce este foarte important.
Printre numeroasele concursuri organizate în cadrul taberei, care a avut loc în perioada 4-7 iunie, pot aminti: orientare nocturnă, triatlon, concurs de fotografie, concurs de caricatură, afiș ecologic, desen grafic, probe culturale și slide-show. Peste toate acestea s-a cântat muzică folk la focul de tabără, alături de invitați consacrați, Titus Constantin și Ionel Erimia.
De asemenea, au fost organizate momente culturale de către cluburile participante, care au făcut ca serile să fie unele de neuitat. Nu pot decât să felicit organizatorii acestui important eveniment și să le doresc puterea de a reuși să organizeze și să promoveze Brăila și în anii următori.
Să iubim natura
Păsările sălbatice și puii lor
În fiecare săptămână, așa cum a obișnuit cititorii, ziarul „Obiectiv – Vocea Brăilei” vă oferă spre lectură și informare rubrica „Să iubim natura” cu articole scrise și documentate de Marius Vernescu. Membru al Societății Ornitologice Române (SOR) din 1997, Vernescu este coordonator al Sucursalei din Brăila din anul 2012 și până în prezent. Ca membru SOR, Marius Vernescu a luat parte la diverse proiecte de voluntariat, atât în județul Brăila cât și în țară. De asemenea în cadrul SOR a fost implicat în diverse proiecte ca expert ornitolog în decursul anilor. Totodată, Marius Vernescu a lucrat alături de profesorii de la Universitatea Ecologică din București la întocmirea Planului de Management al Luncii Buzăului, dar și în alte proiecte de monitorizare a păsărilor.
Păsările sălbatice au comportamente diferite atunci când au pui sau când clocesc, de la specii care apără cuibul cu îndârjire până la specii care părăsesc cuibul pentru a se apăra pe ele, lăsând puii pradă sigură pentru păsările răpitoare și nu numai.
Interesant este comportamentul unor specii de păsări și am să enumăr câteva, nu am pretenția că le voi enumera pe toate: ciovlica ruginie, piciorong, ciocîntors, nagâț. Ce este interesant la aceste păsări? Să știți că atunci când din întâmplare, sau cu bună știință, ai găsit cuibul acestor specii de păsări sau te afli fără să știi în apropierea unui cuib, fie că vorbim de pontă sau de pui, începe un spectacol regizat special pentru a te îndepărta de cuib. Dacă sunt în aer, încep să facă o zarvă atât de mare încât nu știi ce ai făcut, încep să își facă nevoile în aer, în direcția ta, se prefac că au o aripă ruptă, cad la sol. Aici încep să se prefacă rănite, doar pentru a te îndepărta de cuib. Spectacolul este atât de interesant, încât nu știi ce ai pățit, de ce sunt atât de agitate, sau dacă pasărea este rănită cu adevărat.
La polul opus, o să vă vorbesc despre rațe și corcodei, specii care părăsesc cuibul, lăsând puii în voia sorții, atunci când sunt atacate de cele mai multe ori de cioara grivă, sau de păsările răpitoare care dau târcoale cuiburilor.
În această perioadă a anului, au început să apară puii, destul de firav, deoarece vremea nu prea a fost una prielnică, multe păsări sunt în întârziere în ceea ce privește eclozarea puilor, dar am observat deja pui de păsări. În afară de berze, am văzut pui de gâscă de vară, pui de nagâț, pui de rață mare, pui de lișiță, pui de corcodel mare, pui de găinușă de baltă, iar la acest sfârșit de săptămână am văzut și pui de lebădă de vară. Monitorizez o locație unde aștept cu nerăbdare să văd puii de corcodel cu gât roșu și nu în ultimul rând puii de rață roșie, specii pe care nu le-am întâlnit până acum cuibărind în zona respectivă, dar nu am să dau locație pentru a nu pune în pericol aceste păsări și mai ales puii lor. Nu am reușit să fotografiez de aproape puii de nagâț, deoarece distanța era destul de mare.
Cei mai mulți pui la o pereche au fost la lebăda de vară, aceasta are cinci pui, iar la polul opus, corcodelul mare care are un singur pui.
Sper ca aceste păsări să reușească să își crească puii deoarece locurile sunt pline de pericole la tot pasul, de la păsări răpitoare, la câini de stână și nu în ultimul rând la oameni, care de multe ori nu au gânduri din cele mai pașnice.
Am să vă postez câteva fotografii cu acești pui pentru a vă bucura de aceste făpturi minunate. Trebuie de asemenea să menționez faptul că fotografierea acestor pui se face destul de greu, deoarece părinții îi protejează, iar ei sunt destul de prudenți în a se arăta.
CELE MAI CITITE
