Social Media

Cultură

S-a încheiat Festivalul Poeţilor din Balcani, România – Moldova

Timp de citire: 3 minute

• Premiul BALCANICA pentru poezie română a fost câştigat de Angi Melania Cristea • Premiul BALCANICA pentru poezie moldovenească a ajuns la Grigore Chiper, iar Premiul BALCANICA OPERA OMNIA a fost decernat lui Ovidiu Genaru, poet, scriitor, dramaturg
 
În perioada 29-30 septembrie, la Brăila, a avut loc  a XI-a ediţie a Festivalului Poeţilor din Balcani, România – Moldova, eveniment organizat de Consiliul Judeţean Brăila, Biblioteca Judeţeană “Panait Istrati” Brăila şi Uniunea Scriitorilor din România, Filiala Sud-Est. Programul Festivalului a cuprins: lansări de carte, recitaluri de poezie şi muzică, dezbateri pe tema balcanismului în literatură, cu referiri speciale la literatura contemporană din regiune. La eveniment au fost invitaţi reprezentanţi ai Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti, reprezentanţi ai Uniunilor de creaţie din România şi Moldova.
Vineri, 29 septembrie, a avut loc deschiderea Festivalului în prezenţa scriitorilor Corneliu ANTONIU, preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, Filiala de Sud – Est şi Nicolae GRIGORE MĂRĂŞANU, care au prezentat invitaţii din Republica Moldova. Evenimentul a fost moderat de Dragoş Adrian NEAGU, directorul Bibliotecii Judeţene “Panait Istrati” Brăila.
Seara a continuat cu un recital de poezie susţinut de poeţii moldoveni: Grigore CHIPER, Iulian FILIP, Nadejda PĂDURE şi Vitalie RĂILEANU, iar elevii Liceului de Artă “Haricléa Darclée”, Brăila au recitat din opera poeţilor invitaţi.
În prima zi a festivalului au avut loc şi două lansări de carte: Gheorghe VIDICAN cu “Pivniţa din horn”, în prezentarea Angelei BACIU, şi Rodian DRĂGOI cu volumul “Tata, Minodora şi trandafirul”, în prezentarea Mioarei BAHNA.
Programul zilei de sâmbătă, 30 septembrie 2017, a cuprins: conferinţă – Iulian FILIP, despre Poezia contemporană din Republica Moldova; recital de poezie – Adrian CÎRSTEA, Angela Melania CRISTEA, Melania CUC, Isabella DRĂGHICI, Maria POSTU, Dan ROTARU, Nicolae Grigore MĂRĂŞANU, Paul SPIRESCU, Gheorghe VIDICAN; întâlnirea invitaţilor cu membrii Cenaclului “Panait Istrati” Brăila.
Ziua de sâmbătă a continuat cu lansări de carte: Vasile MANDRIC – “Aventura secundei”, apărută la Brăila, Editura Torent Press, 2016, volum prezentat de  Mihai VINTILĂ; Lucia PĂTRAŞCU – “Străluce clipa”, Iaşi, Universul Prieteniei, 2017, prezentat de Dumitru ANGHEL;  Tudoriţa TARNIŢĂ – “Câmpia din noi”, volum apărut la Brăila, Editura InfoEST, 2017, prezentat de  Mihai VINTILĂ.
Seara de sâmbătă a continuat cu un recital de poezie al  poeţilor brăileni şi moldoveni şi lansarea volumului “Balcanica 11. Poeţi români şi moldoveni”, Editura Proilavia, Brăila, 2017, şi decernarea Premiilor BALCANICA.
La recomandarea unui juriu de specialitate s-au acordat următoarele premii: Premiul BALCANICA pentru poezie română – Angi Melania Cristea, poetă; Premiul BALCANICA pentru poezie moldovenească – Grigore Chiper; Premiul BALCANICA OPERA OMNIA- Ovidiu Genaru, poet, scriitor, dramaturg.

Cultură

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan

Publicat

în

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă. 

Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.

Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.

A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.

Citește articolul complet

Cultură

„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române

• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026

Publicat

în

„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române

„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.

„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.

Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.

Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete.  Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.

Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.

Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.

Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.

În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.

Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.

În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.

Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.

La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.

În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.

După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.

Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧