Social Media

Cultură

S-a dat startul primei ediţii a Festivalului Naţional de Teatru “Bujor Macrin”

Timp de citire: 5 minute

• până pe 27 august, Brăila va fi capitala liceenilor pasionaţi de actorie • cinci trupe de tineri amatori vor avea ocazia să îşi prezinte spectacolul propriu pe renumita scenă a Teatrului “Maria Filotti”, concurând pentru marele premiu: trofeul “Bujor Macrin” • intrarea spectatorilor este liberă • participanţii vor avea ocazia să participe la workshop-uri de arta actorului, coregrafie, film şi fotografie, marele actor Marius Manole fiind capul de afiş al festivalului
 
În perioada 20-27 august, Brăila este capitala tinerilor pasionaţi de actorie, în  oraşul nostru desfăşurându-se prima ediţie a Festivalului Naţional de Teatru pentru Tineri “Bujor Macrin”, eveniment organizat de Asociaţia TEATRART Brăila.
Festivalul este dedicat exclusiv liceenilor şi îşi propune să fie un liant între tineri şi artă, între educaţie şi cultură, oferind participanţilor mijloace de dezvoltare personală, vizând mai multe segmente: actorie, coregrafie, film şi fotografie. Pe parcursul acestei săptămâni, elevi din Brăila şi din alte oraşe vor lucra şi vor fi îndrumaţi, în cadrul unor workshop-uri, de tineri actori, regizori, coregrafi şi fotografi de succes, care îi vor ajuta să păşească într-un univers nou, unic, tema primei ediţii fiind “Iniţierea în Arta Actorului”.
“Am vrut să îl organizăm la Brăila pentru că spaţiul cultural brăilean adresat tinerilor amatori de teatru este aproape inexistent. Ne-am dorit ca Brăila să fie vizibilă tinerilor liceeni pasionaţi de teatru din ţară, calitatea actului artistic teatral de la noi fiind una foarte înaltă”, ne-a spus Cristina Ioana Mecea, co-preşedinte al festivalului şi cea care a avut ideea organizării acestui eveniment.
Zeci de liceeni din ţară şi din Brăila s-au înscris la acest festival, fie individual, fie cu trupa. În urma unei selecţii, cinci trupe vor avea ocazia să îşi prezinte spectacolul propriu pe renumita scenă a Teatrului “Maria Filotti”, concurând pentru marele premiu, trofeul “Bujor Macrin”. În fiecare seară, după prestaţia trupelor de liceeni vor avea loc evenimente precum vizionarea unor filme precedate de sesiuni Q&A, discuţii moderate între participanţi şi personalităţi din lumea artistică şi Garden Party-uri (grădina restaurantului “Privighetoarea”).
La sfârşitul festivalului, participanţii de la secţiunea Individual vor pregăti un spectacol de teatru experimental împreună cu trainerii prezenţi la eveniment.
“Ne-am gândit să organizăm acest festival la Brăila, deoarece atunci când Mecea mi-a propus numele «Bujor Macrin», am înţeles că acest om a fost, este şi va fi, sperăm prin acest festival, o emblemă a culturii brăilene. Vreau să fac tot ce îmi stă în putinţă pentru a crea şi ediţii viitoare pentru că acest om merită celebrat la Brăila. Fost director, actor şi regizor al teatrului, de-a lungul timpului a reclădit teatrul de cel puţin două ori. Ne dorim ca la final, festivalul acesta pe care noi îl organizăm la Brăila să devină printre cele mai bune evenimente de acest gen din ţară. Oricum, pentru Brăila, pentru amatorii de teatru, este un eveniment unic”, ne-a spus Adrian Ştefan, co-preşedinte al festivalului şi actor al Teatrul “Maria Filotti”.   
Trebuie precizat că acest eveniment a devenit o realitate în doar patru luni. Mai mult, cu un buget foarte mic, organizatorii au reuşit să aducă la Brăila actori, regizori, coregrafi şi fotografi cunoscuţi. Trainerii care s-au alăturat festivalului sunt: actorii Marius Manole, Liviu Pintileasa, Emilian Oprea, Andreea Vasile, Ciprian Nicula şi Nicholas Caţianis Jr., regizorii Vladimir Anton şi Radu Potcoavă, coregrafa Irina Ştefan şi fotograful Adi Tudose. În cadrul atelierelor, trainerii vor vorbi despre “Conflictul între generaţii”.
Deschiderea oficială a Festivalului de Teatru pentru Tineri “Bujor Macrin” a avut loc ieri, la Teatrul “Maria Filotii”. Începând de astăzi, trupele înscrise în competiţie vor urca pe scenă şi îşi vor prezenta spectacolul, la eveniment fiind invitat şi publicul brăilean. Intrarea este liberă.
“Acest festival nu s-ar fi putut desfăşura decât în minunatul spaţiu de la Teatrul «Maria Filotti» Brăila pe care Bujor Macrin l-a slujit vreme de mai bine de 30 de ani şi pentru asta îi mulţumesc domnului Lucian Sabados, actualul manager al Teatrului, fără de care acest eveniment nu ar fi fost posibil”, ne-a declarant Adrian Ştefan.
 
Donează pentru “Bujor Macrin Fest”
Aşa cum am afirmat anterior, acest festival a fost realizat cu un buget redus, mai exact în jur de 14.000 lei. Până acum, din sponsorizări, s-au acoperit 95% din costurile necesare desfăşurării acestui evenimet. Aşadar, organizatorii au nevoie de susţinerea şi implicarea voastră, astfel încât acest eveniment să devină un real succes. Donaţii se pot face accesând pagina de Facebook Festivalul Naţional de Teatru pentru Tineri “Bujor Macrin” sau site-ul www.bujormacrinfest.ro
De asemenea, la aceste adrese puteţi găsi mai multe detalii despre festival.

Cultură

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

• este titlul colocviului dedicat savantului Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere • evenimentul se va desfășura marți, 17 noiembrie, în Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” • vor susține comunicări: drd. Fatme Nistoroi, drd. Cătălina Mârza, conf. dr. Costin Croitoru, dr. Zamfir Bălan și dr. Adrian Trifan

Publicat

în

„Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”

Sala „Regele Ferdinand I și Regina Maria” a Muzeului Brăilei „Carol I” (instituție aflată în Piața Traian nr. 3) găzduiește marți, 17 noiembrie 2026, de la ora 11:00, colocviul „Nu Brăila este fiica Țării Românești, ci ea este maica acestui Principat”, dedicat marelui savant, om politic și academician Nicolae Iorga, la 155 de ani de la naștere. Intrarea este liberă. 

Prezintă: drd. Fatme Nistoroi, „Contribuțiile lui Nicolae Iorga referitoare la Brăila turcească”; drd. Cătălina Mârza, „Institutul Român (Casa Iorga) din Saranda, Albania, centru de cultură și spiritualitate românească în Balcani”; conf. dr. Costin Croitoru, „Asupra legăturilor lui Nicolae Iorga cu Brăila”; dr. Zamfir Bălan, „Nicolae Iorga despre Panait Istrati” și dr. Adrian Trifan, „Nicolae Iorga și românii din Balcani”.

Savantul Nicolae Iorga (n. 5 iunie 1871, Botoșani, d. 27 noiembrie 1940, Strejnicu) a fost un mare istoric, critic literar, dramaturg, enciclopedist, memorialist, profesor universitar și academiecian, dar și om politic (parlamentar, cel de-al 34-lea prim-ministru al României). Implicat activ în sărbătorirea Centenarului eliberării urbei dunărene de sub turci (1929), Iorga a fost un adevărat prieten al Brăilei, apropiat al familiei primarului Traian Țino și nu numai.

A publicat lucrări despre Brăila și a susținut conferințe la Teatrul Comunal, azi „Maria Filotti”.

Citește articolul complet

Cultură

„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române

• deschisă publicului pe 10 noiembrie, în clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati”, expoziția documentară realizată de Camelia Aurelia Cherciu, biblitecar, poate fi vizitată până la data de 24 noiembrie 2026

Publicat

în

„Armata Română la ceas de sărbătoare”. Expoziție de Ziua Artileriei Române

„Armata Română la ceas de sărbătoare” – este tema expoziției documentare realizată de Camelia Aurelia Cherciu, bibliotecar, cu prilejul Zilei Artileriei Române (10 noiembrie). Deschisă la Compartimentul Împrumut Carte pentru Adulți, din clădirea de patrimoniu a Bibliotecii Județene „Panait Istrati” Brăila (Piața Poligon nr. 4), expoziția poate fi vizitată până pe data de 24 noiembrie 2026.

„Ziua Artileriei Române este sărbătorită, anual, la 10 noiembrie, în amintirea momentului în care, prin Porunca Domnească nr. 198, domnitorul Gheorghe Bibescu a consfințit înființarea primei baterii de artilerie a Țării Românești. Data reprezintă actul de naștere al artileriei române moderne și un reper fundamental în tradiția militară națională. Această zi este mai mult decât o aniversare militară.

Este un prilej de omagiere a generațiilor de artileriști care și-au făcut datoria pe câmpurile de luptă, a celor care au contribuit la dezvoltarea și modernizarea armei și a tuturor militarilor care duc mai departe tradiția acesteia.

Pentru că Artileria nu înseamnă doar tunuri, obuziere sau rachete.  Înseamnă precizie, calcul, disciplină, stăpânirea tehnicii și, mai presus de toate, oameni bine pregătiți, capabili să acționeze împreună. Pentru că, dincolo de puterea focului, adevărata forță a artileriei a stat, întotdeauna, în priceperea și responsabilitatea celor care o servesc”, au consemnat organizatorii expoziției documentare.

Istoria artileriei este legată de procesul de modernizare a Armatei Naționale și de formarea statului român modern. De-a lungul timpului, de la primele tunuri de bronz până la sistemele moderne de artilerie, această armă a reprezentat una dintre principalele forțe de sprijin ale trupelor terestre, având un rol important în marile confruntări militare ale României.

Primele forme de artilerie au fost cunoscute pe teritoriul românesc încă din Evul Mediu, fiind folosite în oștile voievozilor și domnitorilor. Totuși, constituirea artileriei ca armă distinctă, organizată în cadrul unei armate moderne, s-a produs în secolul al XIX-lea.

Momentul fundamental s-a petrecut la 10 noiembrie 1843, când domnitorul Țării Românești, Gheorghe Bibescu, a promulgat Porunca Domnească nr. 198, prin care se legifera înființarea primei baterii de artilerie. Un detaliu interesant este că primele patru tunuri, de calibru 80 mm, fuseseră dăruite domnitorului de sultanul Abdulmejid I, cu prilejul unei vizite la Istanbul. Primul comandant al bateriei a fost căpitanul Pavel Lenz.

În anii următori, artileria s-a dezvoltat atât în Țara Românească, cât și în Moldova. Un alt reper important a fost 21 decembrie 1860, când, în timpul domniei Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cele patru baterii existente au fost reunite în primul Regiment de artilerie al Armatei Române moderne.

Dezvoltarea artileriei a fost strâns legată de evoluția tehnicii militare și de marile momente ale istoriei naționale.

În timpul Războiului de Independență din 1877 -1878, artileria română s-a afirmat în luptele împotriva otomanilor, contribuind la succesul operațiunilor militare, inclusiv în zona Griviței, Rahovei și Plevnei.

Ulterior, modernizarea armamentului, pregătirea specialiștilor și diversificarea structurilor au transformat artileria într-o componentă esențială a armatei.

La începutul Primului Război Mondial, Armata Română dispunea, deja, de 294 de baterii de artilerie. În această perioadă s-a dezvoltat și artileria antiaeriană, al cărei act de constituire datează din 15 august 1916. În perioada interbelică și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, arma a continuat să se diversifice, adaptându-se noilor realități ale câmpului de luptă.

În perioada postbelică, artileria română a cunoscut noi etape de reorganizare și modernizare, fiind introduse sisteme de artilerie autopropulsată, mijloace antitanc și lansatoare de rachete.

După 1990, transformarea armatei și apropierea de standardele NATO au impus noi direcții de dezvoltare.

Printre sistemele moderne intrate în dotare se numără LAROM și HIMARS, care au schimbat considerabil capacitatea de sprijin cu foc a Forțelor Terestre Române.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧