Economie
Roşii autohtone în pieţele din Brăila
• doi legumicultori brăileni se pregătesc ca, zilele acestea, să iasă pe piaţă cu roşii din propriile solarii sau sere • ambii au accesat programul guvernamental “Tomate 2017” şi trebuie să vândă cel puţin 2 tone de roşii în perioada ianuarie – mai şi noiembrie – 20 decembrie • Direcţia Agricolă Brăila spune că cei doi fermieri deţin spaţii de vânzare în Piaţa Halelor şi în Concordia
Vom putea cumpăra roşii de solar autohtone. Primii doi producători brăileni, care au accesat programul de susţinere financiară pentru tomate, se pregătesc să iasă pe piaţă cu propriile produse. Conducerea Direcţiei Agricole Brăila a explicat că unul dintre fermieri este din zona Berteşti, iar al doilea din Tichileşti. “Avem doi fermieri care ne-au anunţat de rodire, ceea ce înseamnă că în câteva zile ar urma să iasă pe piaţă. Din informaţiile pe care le deţinem cei doi ar avea spaţii de vânzare în Piaţa Halelor şi în Piaţa Concordia, pentru că şi la acest moment ei vând acolo verdeţuri. Dar mesajul nostru este acela ca în cazul în care totuşi nu au, să ia legătura cu noi, pentru a cere sprijin Administraţiei Pieţelor pentru a asigura producătorilor agricoli spaţii de vânzare. Cei doi fermieri dacă nu vor reuşi să vândă până la finalul lunii mai întreaga cantitate minimă prevăzută în cadrul programului guvernamental, adică 2 tone, mai au posibilitatea să completeze diferenţa în perioada noiembrie – decembrie a acestui an”, ne-a declarat Traian Cişmaş, directorul Direcţiei Agricole Brăila.
După cum se cunoaşte, producătorii agricoli din România sunt susţinuţi, printr-un program guvernamental să cultive tomate în spaţii protejate, însemnând sere, solarii, astfel încât aceştia să asigure necesarul de consum intern din producţia autohtonă. Totul se întâmplă în cadrul unei scheme de ajutor de minimis destinată producătorilor agricoli persoane fizice care deţin atestat, producătorilor agricoli persoane fizice autorizate, întreprinderilor individuale şi familiale, precum şi producătorilor agricoli persoane juridice. Valoarea sprijinului financiar care se acordă beneficiarilor este de 13.481,4 lei/beneficiar/an, care reprezintă contravaloarea în lei a 3.000 euro/beneficiar/an, însă valoarea totală a ajutoarelor de minimis care se acordă unei întreprinderi/întreprinderi unice nu poate depăşi echivalentul în lei a sumei de 15.000 euro pe durata a trei exerciţii financiare.
Pentru a fi eligibili acordării acestei forme de sprijin financiar pentru cultura tomate, beneficiarii trebuie să îndeplinească cumulativ următoarele condiţii: să deţină o suprafaţă cultivată cu tomate în spaţii protejate de minim 1.000 mp, marcată la loc vizibil cu o placă indicator inscripţionată “Program susţinere tomate, 2017” şi să menţioneze numărul cererii depuse pentru obţinerea finanţării; să obţină o producţie de minimum 2 kg de tomate/mp şi să valorifice o cantitate de tomate de minimum 2.000 kg dovedită cu documente justificative, de pe suprafaţa de teren menţionată; să valorifice producţia în perioadele ianuarie – mai inclusiv, şi noiembrie – 20 decembrie, inclusiv.
Economie
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
Economie
Salarii mai mari la Brăila în agricultură, silvicultură şi pescuit
• mai exact, este vorba despre 8.008 lei (câştigul salarial mediu nominal brut), cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei)
Potrivit Direcției Regionale de Statistică (DRS) Brăila, în luna august 2026, „În agricultură, silvicultură şi pescuit, la Brăila, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 8.008 lei, cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei). În industrie şi construcţii, câştigul mediu brut a fost de 6.390 lei, cu 28,7 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (8.957 lei). De asemenea, în servicii, câştigul mediu brut a fost de 8.163 lei, cu 16,9 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (9.829 lei)”.
Potrivit sursei citate „Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Brăila a crescut cu 8,3% (4.620 lei în august 2026, 4.266 lei în august 2025)”.
Potrivit DRS Brăila, în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători.
Acestea influenţează creşterile sau scăderile de salarii, în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.
CELE MAI CITITE
